Creativitatea depinde de observație, discernământ, timp. De a nu lua lucrurile în serios. De a nu lăsa experiența să te invite la comoditate. Dar cel mai mult depinde de libertatea de a urma întrebarea "Ce-ar fi dacă?", crede Sandra Cristu, Group Creative Director v8. Sandra ocolește rețetele și se ferește de definiții ale creativității.
"Cred că ce e important, cel puțin pentru mine, e să fiu întotdeauna deschisă să văd și respect, pe cât de mult pot, perspective diferite de ale mele. Să mă joc. Să las multe lucruri la întâmplare, fără să gonesc după rezultate de dragul rezultatelor", spune Sandra.
Vorbim cu Sandra în continuare despre inspirație și perioade de blocaj, dublul tăiș al experienței, presiunea creativității de zi cu zi:
Definiția personală a creativității
M-am ferit aproape întotdeauna de definiții, pentru că-mi par cel puțin limitative.
M-am ferit întotdeauna să interiorizez citate, dar o să dau unul pe care l-am citit acum vreo 15 ani pe un poster dintr-un apartament din Ferentari și mi-a rămas în cap;
Jim Jarmusch nu a dat intenționat o definiție a creativității, dar are toate șansele să se apropie de ce cred eu că este creativitatea, adică un animal care își schimbă mereu forma:
‘’Nothing is original. Steal from anywhere that resonates with inspiration or fuels your imagination. Devour old films, new films, music, books, paintings, photographs, poems, dreams, random conversations, architecture, bridges, street signs, trees, clouds, bodies of water, light and shadows. Select only things to steal from that speak directly to your soul. If you do this, your work (and theft) will be authentic. Authenticity is invaluable; originality is non-existent. And don’t bother concealing your thievery - celebrate it if you feel like it. In any case, always remember what Jean-Luc Godard said: “It’s not where you take things from - it’s where you take them to.’’
Ah, și mai cred în legătura intrinsecă dintre un proces creativ și întrebarea ‘ce-ar fi dacă…?’
Cum s-a schimbat perspectiva asupra creativității
Pentru că n-am avut niciodată una clară, nu aș putea să spun prin ce etape a trecut. Cred că ce e important, cel puțin pentru mine, e să fiu întotdeauna deschisă să văd și respect, pe cât de mult pot, perspective diferite de ale mele. Să mă joc. Să las multe lucruri la întâmplare, fără să gonesc după rezultate de dragul rezultatelor. Să nu mă frustrez atunci când nu-mi iese.
Ce a intervenit odată cu experiența
Cred că experiența are un dublu tăiș, pentru că, de multe ori, te poate bloca în ce crezi/știi/intuiești că ar putea funcționa.
E ușor să pici în capcana rețetelor pe care experiența ți le va vârî întotdeauna sub nas și greu să îi zici nu mersi, o iau prin hățișul ăsta, habar n-am unde duce.
Cred că inspirația te prinde oriunde și oricând, dacă ai destulă bandă mentală eliberată să o inviți într-un teren de joacă doar al ei.
De ce depinde creativitatea
De a nu lua lucrurile în serios, în primul rând. De a fi un bun observator, chiar și pentru tine, în interior. De a avea discernământ. De a ști când să te oprești și când să continui să sapi. Și, uneori, de timp.
Tabieturi, shortcut-uri, rețete
Pentru mine, rețetele vin, în primul rând, cu o oarecare presiune de a performa. Și-apoi, dacă toată lumea ar urma aceeași rețetă, nu numai că ar rezulta lucruri identice sau cu mici variațiuni diferite, dar ne-am și plictisi teribil. Încerc să le ocolesc.
Cum îți antrenezi creativitatea
Uneori uitându-mă în gol, alteori citind jurnale de psihologie, alteori făcând Lego. Gătind pe lângă rețetă, urmărind din umbră comentatorii de pe internet, luptându-mă cu sindromul impostorului, încercând să pictez în timp ce Netflix rulează pe fundal sau explicându-mi de ce arta contemporană seamănă destul de mult cu publicitatea, pentru că operează întâi cu un concept și apoi cu o execuție.
Surse de inspirație
N-am una sau unele fixe, cred că poate fi orice, în funcție de task-ul pe care încerci să îl rezolvi într-un mod creativ.
Cursuri, ateliere. evenimente care să te inspire
Am mers la cursuri de scriere, în general, iar fiecare m-a ajutat, într-un fel sau altul, să înțeleg mai multe despre oameni și despre mine.
Inspirație în online
Recunosc că, după scrolluri infinite și mult uitat în gol pe lângă, online-ul ajunge să mă obosească.
Ce te-a inspirat recent
Ultima carte pe care am citit-o fără să vreau să o las din mână a fost Neverwhere, de Neil Gaiman, care e, printre altele, și o metaforă pentru cum privim, sau mai degrabă nu vedem, oamenii fără adăpost.
Obstacolele creativității
Presiunea de a performa cu orice preț, lipsa timpului, auto-sabotajul.
Ce se întâmplă când ai momente de blocaj
Încerc să nu-l privesc ca pe un blocaj, ci ca pe o pauză temporară.
Creativitatea e pe buzele tuturor. Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat
Ca și frumusețea, cred că e mult în ochii privitorului. Nu-ți place, nu te uiți. Și nu cred că e cineva în măsură să controleze accesul la unul dintre lucrurile care ne face, eminamente, umani.
Presiunea de a fi nonstop creativă
Din fericire, majoritatea oamenilor cu care am împărțit cafele, brainstorming-uri și idei au înțeles că treaba asta nu poate fi neapărat cuantificată, grăbită sau invocată la comandă, de fiecare dată. În cazul meu, a fost mult timp mai degrabă o presiune internă, cu care încerc să mă împac și pe care încerc să o îmblânzesc, alegându-mi mizele creative.