Jocuri serioase la BIEFF. "Ce e întotdeauna entuziasmant la un festival de film experimental e că ai filme care se raportează la o temă anume în moduri foarte, foarte diferite"

Ajuns la cea de-a 14-a ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental - BIEFF se întoarce între 24 - 29 septembrie, transformând Bucureștiul în hotspot-ul filmului experimental. Desfășurat sub tema Serious Games / Jocuri Serioase, organizatorii invită publicul cinefil să descopere atât latura jucăușă, care a definit de la început festivalul, cât și o latură mai serioasă, aparentă în tematicile curatoriale în jurul cărora au construit programul festivalului, tematici care invită la dialog și reflecție critică asupra unor subiecte actuale de interes socio-politic. 

Am stat de vorbă cu cei patru oameni-cheie din echipa curatorială care a făcut selecția filmelor din programul BIEFF de anul acesta - Oana Ghera (Director Artistic), Călin Boto (Curator), Dora Leu (Curator), Flavia Dima (Curator) - despre preocupările noii generații de cineaști care se regăsesc în selecția de filme de anul acesta, dar și cum se strecoară tema umbrelă a acestei ediții - Serious Games - în filmele din competiții.

Cinema-ul românesc

Călin Boto: Competiția Națională a festivalului a fost dintotdeauna dificil de pus în cuvinte: nici atunci, în 2021, când i-am fost spectator, nici acum, curator fiind, nu încetează să mă uimească cât de diferite pot fi zece scurtmetraje experimentale românești între ele, formal, conceptual, ca producție ș.a. Sigur, la Competiția Internațională de Scurtmetraj întotdeauna ne-am jucat cu diferențele aparente dintre un film și un altul: să înșirăm scurtmetraje care să semene de la prima vedere nu ne-a interesat niciodată.

Însă m-aș fi așteptat ca selecția Competiției Naționale să se dovedească a fi mai monotonă, însă nu-i deloc așa: cineastele –  căci sunt mai ales cineaste și persoane queer – ale căror filme le arătăm lucrează, cum se spune, artizanal, independent de industria cinematografică din România, așadar filmele lor sunt radical de personale, chiar nu seamănă cu nimic, iar faptul că multe sunt producții sau co-producții din afară le înstrăinează și mai mult. Așa cum le văd, și din nou, fiindu-mi greu să vorbesc despre toate odată, aș zice că filmele Competiției Naționale din acest an sunt foarte preocupate de un fel de conștiință vizuală a secolului nostru, o istorie a reprezentării în imagini – știind prea bine că nu se mai pot face decât contra-imagini, căci totul a fost deja reprezentat.

Jocuri Serioase

Oana Ghera: Titlul de Serious Games / Jocuri Serioase, o trimitere directă atât la seria omonimă a lui Harun Farocki, cât și la un întreg subgen din sfera jocurilor video, face totodată referire la tensiunea dintre real și imaginar, aparentă în multe lucrări incluse în selecția de anul acesta a festivalului nostru. Această tensiune este speculată de cineaști în noi discursuri cinematografice despre o lume în criză, discursuri care instrumentalizează tocmai noile tehnologii și medii de comunicare care au ajuns să (re)definească întreaga noastră experiență socială într-o manieră altcândva de neimaginat.

Ne-am dorit ca tema festivalului de anul acesta să arate deopotrivă latura jucăușă a festivalului, evidentă mai ales la nivelul construcției formale a filmelor incluse în selecție, dar și o latură mai serioasă, aparentă în tematicile curatoriale în jurul cărora am construit programul festivalului, tematici care, sperăm noi, invită la dialog și reflecție critică asupra unor subiecte actuale de interes socio-politic.

Temele abordate de cineaști

Dora Leu: Ce e întotdeauna entuziasmant la un festival de film experimental e că ai filme care se raportează la o temă anume în moduri foarte, foarte diferite – și poate nu tot timpul în maniera în care te-ai aștepta. Selecția noastră competițională de scurtmetraje se întinde de la teme ca depresia post-natală și modurile de relaționare (între oameni, dar și cu tehnologia), la procesarea abuzurilor și traumelor – individuale, istorice, de război –, precum și la latențe și grandomanii coloniale sau la extincție, scenarii apocaliptice și ideea de monștri – abstracți, imaginați, reali, ca etichetă stereotipă.

Evident, așa cum sugerează și tema umbrelă a ediției de anul acesta, Serious Games, se strecoară mult joc în multe dintre filmele din competiție, fie că vorbim la sensul mai jovial, despre câteva filme răzlețe, impertinente sau chiar camp, fie că vorbim despre puzzle-uri vizuale care interoghează și deconstruiesc privirea și modurile de reprezentare. Filmul de montaj nu e deloc ceva nou în sfera experimentală – dar el pare să câștige din ce în ce mai mult teren printre noile generații de cineaști. Un subiect, să spunem, mai nou, care s-a strecurat printre preocupările regizorilor de anul acesta este inteligența artificială, atât ca potențială resursă creativă, cât și ca mare problemă etică (de toate felurile), ținând cont de modul în care sunt generate astfel de noi imagini.

Ceva ce nu ne-am propus, dar am realizat de-abia după ce am terminat selecția e că mai mult de jumătate dintre scurtmetraje sunt regizate și co-regizate de cineaste – iar faptul că asta a venit în mod foarte lejer și natural nu poate decât să ne bucure.

Oana Ghera: Competiția Internațională de Scurtmetraj, cea mai longevivă din istoricul festivalului, este probabil terenul nostru cel mai fertil de joacă curatorială, oferind un context ideal pentru a explora noi tendințe și forme de expresie cinematografică, dar și pentru a promova voci noi. Este îmbucurător că plaja de selecție devine din ce în ce mai diversă de la o ediție la alta, atât în plan formal și tematic, cât și în ceea ce privește varietatea geografică sau proporțiile de gen, ceea ce reflectă în mod direct și în selecția finală.

În mod particular, m-am bucurat să descopăr un interes crescut din partea cineaștilor de a chestiona modurile de producție a imaginilor și de a interacționa cu noi forme de producție audiovizuală  în maniere nuanțate, adesea cu rezultate surprinzătoare, fie că vorbim de AI generated imagery sau de  diverse tipuri de arhive vizuale care sunt privite din perspective inedite, contribuind la generarea unor noi forme de discurs cinematografic.

Competiția internațională de Lungmetraj 

Flavia Dima: Aș spune că, în acest an, compeția de lungmetraj (ajunsă la cea de-a treia ei ediție, ceea ce îmi pare incredibil) e poate cea mai eterogenă de până acum, din punct de vedere estetic, formal, structural – însă dacă ar fi să găsesc un fir roșu care le unește pe o bună parte dintre acestea, atunci poată că aș spune că acela este memoria, conjuncția dintre istorie privată și oficială, cât și nevoia de-a aparține, de-a explora rolul propriu în cadrul unei mai largi comunității. Însă cel mai important aspect, în ochii mei, este faptul că selecția din acest an este, în vasta ei majoritate, compusă din filme regizate de femei. E ceva la care doar aș fi putut visa în urmă cu câțiva (dar nu prea mulți!) ani – și chiar pot spune că e o realizare de care sunt extrem de mândră.

Oana Ghera: Competiția Internațională de Lungmetraj a festivalului a fost gândită încă de la început ca un spațiu de descoperire și de întâlnire între publicul local și noi voci ale cinema-ului de artă aclamate în circuitul festivalier internațional. Promisiunea pe care o facem cu fiecare nouă ediție a acestei competiții (ajunsă anul acesta la cea de-a treia iterație) este aceea de a aduce în atenția spectatorilor cineaștii emergenți interesați să exploreze noi moduri de a spune povești prin intermediul cinema-ului și să experimenteze cu tehnici și formate cinematografice inedite.

Așa cum observă și Flavia, anul acesta am observat o preocupare a cineaștilor pentru memorie și felurile în care pot fi redate cu instrumentele cinematografiei istorii personale și colective, uneori în manieră nostalgică sau auto-reflexivă alteori în sens critic sau cu scop mobilizator. Totuși, cred că marele merit al competiției  noastre de lungmetraje este diversitatea ei formală și tematică, care demonstrează un spirit de reînnoire discursivă în centrul căruia stau, iată, din ce în ce mai multe cineaste (predominante anul acesta în economia selecției de filme).

***

Dora Leu este critic de film, curatoare și cineastă. Cercetează în prezent rolul și estetica casetelor VHS în audiovizualul contemporan la Trinity College Dublin. A absolvit o licență în regie de film și un master de filmologie în cadrul UNATC. A studiat în paralel și istoria artei. Colaborează cu mai multe publicații de film, printre care Films in Frame și Acoperișul de sticlă, și este fost redactor coordonator al revistei FILM MENU. Face parte din echipa curatorială a BIEFF și este asistent-curator pentru F-Sides Cineclub. Se preocupă în mod consistent de cinemaul asiatic, cu focus pe Japonia și Hong Kong. Este alumnă a Locarno Critics Academy, Berlinale Talents, Young Critics Ghent, Far East Campus etc. 

Flavia Dima e critic de film, curatoare de cinema și traducătoare/cercetătoare freelance. Textele ei au apărut în publicații precum MUBI Notebook, Sabzian, Reverse Shot, FILM MENU, Films in Frame, Scena9, Matca Literară, Acoperișul de Sticlă și Echinox. Este curator asociat al BIEFF din anul 2020 și colaborează cu festivaluri precum ESTE Film Festival și Art200. Volumul ei de debut în poezie, ulaanbaatar, e în curs de apariție la editura OMG Publishing.

Călin Boto este curator de film, selecționer festivalier și redactor de carte. Format în critică de film, scrie ocazional pentru publicații precum Filmexplorer (Elveția) și Films in Frame (România). Este curator asociat al BIEFF – Festivalul Internațional de Film Experimental din București – și selecționer al Săptămânii Criticii din Berlin (Woche der Kritik). A participat la ateliere de critică, istorie și curatoriat de film organizate de festivalurile din Varșovia, Locarno, Sarajevo, Poznań, Pordenone ș.a. În 2024 a fost curatorul primei retrospective Il Cinema Ritrovato din București. Lucrează ca redactor pentru UNATC Press, editura Universității Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Oana Ghera este Directoarea Artistică a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) din 2020. Este curatoare de film, manager cultural și educatoare de cinema, cu pregătire academică în domeniul scenaristicii și studiilor de film. Coordonator de industrie în cadrul European Short Pitch începând cu ediția 2023-2024. În 2024, s-a alăturat comitetelor de preselecție ale festivalurilor Go Short și Vienna Shorts și a participat la curatorierea catalogului de filme  SFC | Rendez-vous Industry, în contextul Festivalului de Film de la Cannes. Anterior, a fost co-programator pentru Festivalul Internațional de Film NexT (2016 – 2019).