Răzvan Petri și Vlad Adamescu au lucrat la Parlamentul European și au creat împreună Politică la minut, o inițiativă civică online, menită să ajungă la tineri în principal. Au început acest proiect din dorința de a explica publicului tânăr cum funcționează instituțiile statului și ce rol au diverși actori politici.
Răzvan a absolvit Științele Politice la King’s College London și deține un master în Politici Publice de la University College London. A publicat analize despre peisajul politic din România și Bulgaria, inegalitățile economice și sociale care decurg din tranziția postcomunistă și ascensiunea extremismului în România.
Vlad are și el o diplomă în Științe Politice de la King’s College din Londra și un master în Politici Publice europene și internaționale de la London School of Economics and Political Science (LSE). Este autorul unor analize de impact asupra creșterii extremismului și a inegalității economice în Europa și România, precum și asupra politicilor de mobilitate urbană.
"Noi nu credem că politica este ceva urât inerent, ci este privită cu neîncredere, uneori ca un tabu, pentru că nu știm să vorbim despre politică dintr-un unghi critic, dar în care să nu stigmatizăm implicarea în dezbaterea politică", spun Vlad & Răzvan.
Creatorii Politică la minut, Răzvan Petri și Vlad Adamescu, vor vorbi la Unfinished despre implicare civică și rolul politicii în viețile noastre. Festivalul are loc în perioada 27-29 septembrie, ar unica modalitate de participare a publicului este prin completarea unei aplicații și a unui proces de selecție realizat de organizatorii festivalului.
Până atunci, povestim cu Răzvan și Vlad despre viziunea lor asupra mecanismelor politice.
Participarea la UNFINISHED 2024
De Unfinished auzisem de ceva vreme și ne-am bucurat mult când organizatorii ne-au invitat anul acesta să vorbim despre ceea ce facem noi și despre subiectele care ne pasionează cel mai mult. Pe scurt, vom vorbi despre implicare civică, despre nevoia de a te implica și a face o schimbarea reală în comunitatea ta.
Mai specific, încercăm să demitizăm implicarea politică și să încurajăm angajarea în dezbateri despre principii, politici și rolul politicii în viețile noastre. Noi nu credem că politica este ceva urât inerent, ci este privită cu neîncredere, uneori ca un tabu, pentru că nu știm să vorbim despre politică dintr-un unghi critic, dar în care să nu stigmatizăm implicarea în dezbaterea politică.
#Praxis. Prăpastia dintre teorie și practică
Amândoi am lucrat la Parlamentul European, unde trebuia să traversăm „prăpastia” dintre teorie și practică în fiecare zi. Experiența ne-a arătat cât de diferită este practica de teorie, și a demonstrat că fiecare organizație, fiecare instituție are câteva cutume tabu, de multe ori mai importante decât regulamentele de funcționare sau chiar decât Tratatele europene.
Cu ce idei sperați să plece despre gândirea critică cei care vă vor asculta la UNFINISHED
Ideea că trebuie să rămâi sceptic. Scepticismul este cel mai bun mecanism de apărare într-o lume polarizată în care ești asaltat de informație și argumente contradictorii. Scepticismul nu trebuie dus, evident, la extrem, până în punctul în care să te facă să renunți la orice fel de afiliere sau preferință ideologică/ideatică, ci pur și simplu să îți antreneze mintea în a gândi critic, în a identifica și respinge argumente false, indiferent că ele sunt emise de către cei pe care îi apreciem și respectăm sau adversarii ideologici. Este vorba, până la urmă, de disciplină intelectuală.
Dezvoltarea gândirii critice, mai ales la vârstele tinere
Trebuie să te expui la cât mai multe experiențe și argumente. Specific, în zona politică, chiar dacă te identifici cu dreapta spectrului politic, nu respinge lecturile și argumentele de stânga înainte să le fi parcurs și înțeles. Opusul este și el valabil. Trebuie să fii deschis să auzi perspective diferite și idei care și se par greșite, invalide sau scandaloase la prima vedere.
Școala este locul ideal pentru acest tip de expunere. În general este un mediu controlat în care poți, în siguranță și cu îndrumare, să explorezi tot felul de idei. Nu te lua după cei dinaintea ta care și-au format un set de idei. Rămâi deschis, oricât de greu ar părea. E normal să ți se schimbe preferințele odată ce ești expus la mai multă informație.
Politică la minut
Am început acest proiect din dorința noastră de a explica cum funcționează anumite instituții ale statului român și ale Uniunii Europene, care este semnificația anumitor evenimente politice, ce rol au diverși actori politici șamd. Mai concret, amândoi eram întrebați înainte de alegerile locale din 2020 ce rol are primarul, consiliul local, cel județean etc. Ne-am dat atunci seama că tinerii români duc lipsa de informații civice, dacă le putem numi așa, că nu se face aproape deloc educație civică (de fapt, ar trebui să se facă educație pentru democrație) în școală și mai ales la liceu, că după 12 ani aruncăm dreptul de vot unor tineri care nu știu exact ce să facă și de multe ori ajung să nu și-l exercite.
Am trecut prin multe etape, Politică la minut a crescut mult din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina, când autoritățile și media nu erau în stare să ofere informații la obiect și explicate, verificate, în special tinerilor care stăteau pe social media. Probabil că de atunci, din 2020, cel mai mult s-a schimbat stilul postărilor, am trecut de la mult text pe fiecare „slide” la mai puțin, ne-am mai rafinat conținutul și temele abordate. Și desigur, am început să facem și alte lucruri, mai academice și în persoană: conferințe, articole, policy-briefurile, am lansat un ONG. Politică la minut a devenit platformă prin care diseminăm simplificat niște chestiuni mai complexe, dar importante în continuare.
Cele mai mari satisfacții
O satisfacție mare a fost când am observat discuții în comentarii la postările noastre care foloseau concepte din științele politice la popularizarea cărora am contribuit și noi. De exemplu, discuții despre cartelizarea sistemului de partide din România, despre clientelism politic sau despre „efectul Bruxelles” al Uniunii Europene - e un sentiment interesant, care îți arată că ai modelat într-o anumită măsură felul în care niște oameni tineri se raportează la politică.
Cât timp alocați ca echipă pentru a crea content în acest an electoral
Cam numai despre asta este acest an. Ne concentrăm cea mai mare parte a zilei pe producția de conținut informativ și analize pentru alegerile din acest an. Credem că este foarte important să oferim informație și context mai ales acum, în anul în care avem toate rândurile de alegeri. Trebuie ca lumea să înțeleagă ce avantaje și pericole există într-un an de genul acesta.
Strategia este să avem cât mai multe colaborări, să oferim platforma noastră altor creatori de conținut și altor tineri experți care să vorbească cu un public tânăr cât mai divers. Este important să spargem barierele bulei ca să ajungem acolo unde școala din România nu a ajuns sau nu a știut cum să abordeze aceste subiecte.
Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare
Ne-am dorit să avem o extensie academică și juridică a Politică la minut, prin care să putem profita de expertiza pe care o au studenți români plecați în străinătate în foarte multe domenii: științe politice, economie, sociologie, politici publice, statistică etc. În patru ani de studii în Anglia, ne-am întâlnit cu mulți dintre ei, și am observat un fir roșu comun: toată cercetarea pe care o făceam era cumva legată de România, obiectul de studiu era, invariabil, legat de sau aplicat pe România. CDBG a pornit ca un efort de coagulare a acestor tineri experți, în ideea de a avea cercetători tineri, bine pregătiți, care să se ocupe de teme care sunt relevante pentru tineri. Ne-am gândit de la început că Centrul va fi în simbioză cu Politică la minut: tot ce este publicat sau făcut sub egida Centrului este ulterior simplificat și explicat pe Politică la minut, pentru a ajunge ușor la urmăritorii noștri.
Misiunea Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare este de a transpune cunoștințe academice în perspective acționabile. Ne propunem să reducem decalajul dintre fapte și implicare, ajungând la tineri acolo unde se află, pe platforme de social media precum Instagram, oferind în același timp context evenimentelor politice, spunând povești de impact și construind rețele care împuternicesc următoarea generație de experți.
Ce ați făcut până acum la Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare
Ne-am lansat de puțină vreme, dar am publicat deja două policy brief-uri despre impactul eliberării vizelor de flotant pentru tinerii din marile orașe și impactul acestei practici asupra prezenței la vot în rândul tinerilor. Suntem în convorbiri cu diverși parteneri și colaboratori pentru a analiza alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie și decembrie. More coming soon.
Poziționarea noilor generații cu drept de vot
Nu trebuie să privim tinerii din România ca un tot unitar, așa cum nu trebuie să privim nicio generație de altfel, dar în mare, tinerii din România se simt nereprezentați și neascultați de liderii politici actuali. Să ne uităm doar la vârsta principalilor șase candidați la alegerile prezidențiale: Geoană are 66 de ani, Ciolacu 56, Ciucă 57, Lasconi 52, Șoșoacă 48. Singurul mai tânăr este liderul partidului extremist AUR, Simion, de 37 de ani.
Pe de o parte, avem o generație tânără urbană, bogată, care pune mare valoare pe valori de ”self-expression”, pe chestiuni de identitate, inclusiv identitate de gen, căreia nu îi este teamă să discute despre sex și să se exprime cât mai liber, uneori încălcând normele culturale rigide. Acești oameni nu sunt reprezentați de nimeni, cu excepția unui independent care a intrat în Parlamentul European, însă multe dintre doleanțele lor legate de politici publice își au rezolvarea în Parlamentul național sau la Guvern. Pe de altă parte avem tineri din urbanul mic și din rural, care poate că nu pun același accent pe ideea de exprimare de sine, dar care sunt îngrijorați de lipsa oportunităților educaționale și a locurilor de muncă bine plătite: avem cel mai mic procent de absolvenți de învățământ universitar din Uniunea Europa, și cel mai mare procent de „NEETs” (tineri care nu muncesc și nici nu studiază) din UE. Acești tineri se simt pe bună dreptate neascultați, în consecință nu votează, și pentru că nu votează, nu sunt băgați în seamă de politicieni.
Comunicarea publică a politicienilor
Faptul că avem toate alegerile într-un singur an, și mai ales că vom avea trei weekenduri consecutive în care se va vota, cu parlamentarele între cele două tururi de prezidențiale va însemna că întreaga campanie electorală va fi extrem de personalizată: parlamentarele vor fi îngropate în lupta dintre candidații la prezidențiale. Deci ne putem aștepta deja că nu va fi o discuție despre politici publice, ci mai mult între personalitățile candidaților și cine dintre ei intră în tiparul de președinte pe care și-l doresc românii. Iar după 10 ani de președinte mai mult absent, plecat cu avionul privat prin lume, românii au din nou apetitul pentru un președinte activ, dacă nu chiar jucător - acesta este „idealul” pe care vor trebui să-l atingă, în felul lor, candidați.
Deocamdată avem trei candidați care au intrat cu forță în logica de campanie: Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL). Candidata USR are deocamdată un mesaj difuz, greu de identificat, cu mesaje politice copiate de la Joe Biden și laburiștii britanici, deși se reclamă candidata dreptei. Un avantaj ar fi că poate întruchipa așteptările multor oameni, indiferent cât de diverse sau contradictorii ar fi. George Simion încearcă o strategie populistă irealizabilă, dar care a mai fost încercată cu succes în România (promisiunea lui Dan Diaconescu de a oferi 20.000 de euro fiecărui român s-a transformat în apartamentele la 35.000 de euro „oferite” de Simion), în timp ce Nicolae Ciucă încearcă a schimbat tactica și încearcă să proiecteze forță prin publicitatea din bani publici pe care o face cărții sale despre viața lui în armată, după ce anterior promovase imaginea molcomă a „bunelului”.
Strategiile de comunicare online
Partidele tradiționale au observat succesul TikTok și Instagram, dar încă nu s-au lămurit cum trebuie folosite aceste rețele. Își doresc popularitatea, dar în același timp nu vor să cadă în penibil sau în scandal (cum fac reprezentanții extremei drepte), așa că se inspiră din ce în ce mai mult de la politicieni americani, în principal de la democrați. Practic, vor să se mențină „prezidențiabili” dar să arate și că sunt „din popor”. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu vechea dilemă a politicienilor, dar transplantată pe social media.
Cum pot ajunge mai țintit mesajele politicienilor la tinerii de 18-30 de ani
Vorbind și fiind credibili despre temele care-i interesează în special pe tineri: educație, locuri de muncă, criza climatică. Tinerii (și votanții în general) n-ar trebui să se simtă tratați de sus de politicieni: asta duce la frustrare și absenteism sau, mai rău, la voturi pentru partide extremiste care nu vin cu soluții, dar măcar se opun status-quo-ului.
Mesajul vostru pentru tinerii care nu mai cred că votul lor face vreo diferență
Votul întodeauna face o diferență. Dacă toți am gândi așa, nimeni n-ar mai vota. Poate nu câștigă astăzi „ai noștri”, dar votul tău îi ajută pe cei pe care ai vrea să îi susții. Avem și avantajul unui sistem proporțional de vot în care foarte puține voturi se risipesc. Procentele partidelor reflectă aproape fidel votul oamenilor. Așa că, da, spre deosebire de alte state, votul tău contează.
