Ioana Marinescu: Arta contemporană își „suflecă“ mânecile și iese în stradă, ca să ilustreze probleme pe care le intuim cu toții, dar pe care ne place de multe ori să le băgăm sub „preșul conștiinței“

Arta poate prinde viață oriunde există puțină deschidere, crede Ioana Marinescu, curatoarea proiectului Artă(și ecologie) la Mal(ul) mării - un demers green culture, derulat de Forumul Artelor Vizuale la Eforie Sud. Inițiativa reunește energiile creative a cinci artiști contemporani, care se folosesc de artă pentru a ilustra teme ecologice actuale. Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici și Meri The Zu vorbesc în lucrările lor despre peturile și gunoaiele care poluează apa, despre exploatarea turistică irațională, despre practici iresponsabile de vacanță sau despre speciile pe cale de dispariție, alungate și sufocate de vecinătatea cu oamenii. 

"Mai ales când suntem în vacanță. Mai ales când nu suntem „la noi acasă“, unde nu ne cunoaște nimeni și nu suntem trași la răspundere. Malul mării nu este sufrageria noastră. Unde nu am arunca gunoaie pe jos și nu ne-am chinui pisica. Dar este un loc în care vrem să ne simțim cu toții bine și pe care vrem să-l conservăm într-o stare cât mai bună. Pentru vacanța de anul viitor. Pentru oamenii care trăiesc aici zi de zi și strâng după noi, veniți doar într-un scurt sejur de relaxare. Și pentru generațiile care urmează și care merită să primească măcar cât am primit noi, dacă nu și mai mult”, spune Ioana Marinescu. 

Istoric de artă și curator, Ioana Marinescu și-a finalizat, în 2022, lucrarea de doctorat la Universitatea Națională de Arte din București, unde cercetările sale s-au concentrat pe biografiile cuplurilor de artiști. De-a lungul unei cariere care se întinde din 2008 până în prezent, Ioana și-a cultivat un bogat portofoliu profesional, demonstrând expertiză și entuziasm pentru promovarea artei contemporane. În prezent, este muzeograf în Departamentul de Comunicare al Muzeului Hărților, unde îmbină armonios expertiza în abordări teoretice sau în istoria artei, cu aprecierea profundă a artei contemporane. O abordare distinctă, ce combină o viziune academică cu implicarea practică în domeniul artei, îi permite Ioanei Marinescu să creeze legături între artiștii care contribuie activ la scena artei contemporane și publicul larg, îmbogățind astfel misiunea și impactul mesajului său. Reușește o valoroasă declarație actuală și la Eforie Sud, prin Eforie Colorat, îmbogățind peisajul cultural local cu o nouă punte între artiști, creațiile lor și public.

Vorbim cu Ioana Marinescu în continuare despre cum a crescut Eforie Colorat și întâlnirea artei cu publicul în stradă, acolo unde e nevoie de ea: 

New European Bauhaus, inspirație pentru Eforie

Noul Bauhaus European este despre creativitate, sustenabilitate și comunitate. Orice demers creativ are nevoie de resurse pentru a prinde viață și de un public interesat căruia să i se adreseze. Conceptul Bauhaus înseamnă mai mult decât construirea de case – înseamnă construirea unui stil de viață prin artă. De la Walter Gropius și școala sa de artă, până la cei care au răspândit ideile Bauhaus, vedem cum arta și educația artistică ne îmbunătățesc viața. Proiectele de la Eforie valorifică creativitatea și resursele artiștilor și le pun în folosul comunității, promovând idei care aduc bunăstare personală și socială.

Concluzia este că prezentul se întoarce în trecut și caută soluții pentru a optimiza resursele și pentru a folosi arta ca liant în viața comunităților. Iar în Grădina Cinemascop regăsești toate ideile astea „puse la treabă”. Artiști, arhitecți, fotografi, muzicieni sau DJ, oameni creativi de toate felurile care intereacționează și cu localnicii și cu turiștii și își propun să aibă un schimb cultural și o abordare mai inclusivă. În toate acestea educația și dialogul sunt instrumentele cheie pentru o comunicare mai bună și o eficientizare a resurselor creative. 

Arta vizuală de la Eforie Colorat 

Am mers pe ideea de a folosi arta contemporană pentru a educa și pentru a răspunde unor probleme și provocări cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Spre exemplu ecologia. E mai ușor să vezi imgini sugestive care să îți ofere context și să te facă conștient, decât să te duci să citești pe tema asta. Una nu o exclude pe celalată. Și o imagine „care îți vorbește” poate să fie scânteia pentru noi pasiuni și interese. Adevărul este că arta a fost din cele mai vechi timpuri gânidită pentru o comunitate. Să îi ofere identitate, reprezentare, critică. Arta ne ajută să vorbim despre noi și despre realitatea din jur. Pentru că cineva și-a bătut capul să aleagă cuvinte, imagini, culori, simboluri în care noi putem mult mai ușor să descriem fericirea, suferința, frumusețea. Ideile astea le vedem la lucru în fiecare zi, doar că nu avem tot timpul starea potrivită să ne gândim la ele. 

Proiectul  Artă(și ecologie) la Mal(ul) mării -  a scos pe faleză lucrările a cinci artiști contemporani și le-a oferit publicului, având în minte mesaje ecologiste și educative. Este un demers în sprijinul autorităților și al comunităților. Se puteau face doar panouri informative, care să transmită mesaje de tipul; „Aruncă la coș”, „Nu deversa gunoaie în apă”. Noi credem că  medierea unui artist face transmiterea unei idei mai prietenoase și mai interesante. Nu suntem mereu conștienți de deciziile noastre. Și intenția noastră nu este (poate) să facem rău. Dar, uneori, nu ne dăm seama că există impact negativ în acțiunile noastre sau nu știm că putem proceda și altfel. Cu mai mult respect și responsabilitate pentru natură și pentru cei din jurul nostru, fie că sunt oameni fie că sunt animale.

Cum devine litoralul gazdă pentru arte

Oriunde există puțină deschidere și minim interes, arta poate prinde viață. Este dificil să formezi și să menții un hub creativ, mai ales în zonele turistice unde fluxul de oameni este constant. Totuși, inițiative precum Forumul Artelor Vizuale demonstrează că, oferind constant experiențe artistice, publicul poate fi educat și crescut. La Grădina Cinemascop, s-a insistat pe ideea că relaxarea poate include și arta, iar astfel publicul a continuat să se extindă, apreciind filmele bune și lucrările interesante prezentate acolo.

Legătura asta cu marea - o resursă atât de importantă nu doar pentru economie ci și pentru cultură. Și cred că au fost initițiative de a lega litorarul și grupurile creative și în trecut. Din păcate, se produc scindări și episoade inconsecvente. Observăm și la fața locului, și în social media cum sunt distruse sculpturi sau clădiri din perioada socialistă. Nimeni nu și le asumă și cei care le au în administrare nu sunt în nici un fel legați de ele. Nici Mona Lisa, tabloul cel mai apreciat din istoria artei, nu ar avea valoare fără publicul care să îl înțeleagă și să-l valorizeze. 

Cred că Litoralul se va transforma într-o gazdă mai bună prin educație și prin exemple de bună practică atât din parte artiștilor, cât și a celor care au grijă de lucrările lor. Cu o bună participare din parte curatorilor, ghizilor și a oamenilor care folosesc educația ca o resursă constantă de învățare.

Atmosfera de la Eforie Sud 

Aș recomanda Eforie Sud ca o destinație ideală pentru vacanțe de familie, dar și pentru cei care caută un loc liniștit și creativ. Ai mai multe șanse să te relaxezi și să te încarci cu energie într-un astfel de loc. Atmosfera de aici este mult mai prietenoasă și boemă decât în Vama Veche. Deși lipsesc barurile și locurile de dans, creșterea a fost organică și bine gândită pe termen lung. Străduțele pitorești, clădirile interesante și evenimentele din perioada Eforie Colorat sau Festivalul Cinemascop fac din Eforie Sud un loc ideal pentru boema creativă.

Cred în ideea asta de ambasadori culturali și de reguli de bună practică pe care le putem transmite în propriile comunități. Anul acesta am fost deja de trei ori în Eforie Sud. Mi-a plăcut și plaja, mi-a plăcut și zona de faleză. Sunt sigură că se vor alătura și alte organizații care să participe și să completeze imagine asta creativă pe care Asociația FAV a început să o contureze acum câțiva ani.

Amintirile de la Marea Neagră

Încă din liceu, mersul la mare de 1 mai a devenit o tradiție pentru mine. Era momentul perfect pentru a mă conecta cu prietenii și a crea amintiri frumoase. Deși nu sunt fanul statului la plajă pentru bronz, îmi plăcea ideea de a călători anual pentru a vedea marea și a petrece timp cu oameni faini. De fiecare dată când mă întorceam în București, lista mea de prieteni se îmbogățea cu noi cunoștințe.

În liceu mi-am dat seama că marea și plaja sunt locuri în care poți socializa cu oamenii și poți construi comunități creative. Cel mai bun exemplu este Festivalul Anonimul. Care e la interesecția dintre Marea Neagră și Dunăre. Dar a fost locul perfect în care mi-am dat seama că mersul la plajă în timpul zilei, legat de vizionarea de filme în timpul serii este cea mai bună combinație între relaxare, comunicare și socializare. Sper că așa vor povesti și cei mai tineri dintre noi peste ani despre serile petrecute la Cinemascop și despre cum asta le-a făcut vacanțele mai interesante și mai creative.