Împrumutatul cărților nu a dispărut complet, dar în ultimul timp schimburile se fac între bibliotecile personale ale cunoscuților, în funcție de interesele comune. Cei de la Glitch vor să reînvie mersul la bibliotecă și fac asta prin lansarea Bibliotecii Glitch, un spațiu dedicat designului grafic și schimbului de cunoștințe între oamenii din industria creativă și nu numai. Înainte de toate, biblioteca aceasta este un loc de întâlnire și dialog, povestește Dan Stănescu, fondator și director de creație Glitch Studio.
"Ce mi-a plăcut întotdeauna la biblioteci (nu doar de cărți ci și de muzică sau film), este că ele păstrează un istoric al intereselor, iar într-un studio de design, cu atât mai mult, biblioteca are tendința să păstreze o urmă a proiectelor, specializărilor, fiecare aducând cu sine o nouă bibliografie, o nouă obsesie", spune Dan Stănescu.
Biblioteca Glitch are în colecție peste 600 de volume ce acoperă o zonă largă dintre artă și design grafic: de la practici artistice și artă vizuală, trecând prin teorie și critică culturală la diversele subdomenii ale designului grafic: typography, ilustrație, design de poster, fotografie sau istoria designului. Deschiderea va avea loc pe 22 august, în spațiul Glitch din București, Bd. Dacia 57, etajul 2. Aici vor fi organizate și evenimente pentru comunitățile de design, publishing și sectorul cultural, oferind oportunități de conectare și colaborare.
Cum a fost drumul de la ideea acestei biblioteci la realitate, povestește Dan Stănescu în rândurile de mai jos:
Ideea bibliotecii
Biblioteca Glitch e parte pasiune, parte obsesie, parte rezistență la tendința de îndepărtare și înstrăinare în digital și online, parte motiv să ne strângem și să schimbăm idei, parte prilej să ne invităm și să ne ascultăm eroii artiști sau designeri.
Acum ceva timp, împreună cu câțiva prieteni, am început să ne vizităm bibliotecile/rafturi cu cărți de fotografie, o brânză, un vin, un șervețel, o carte de fotografie, discuții pe marginea lor, o bere, ce publisher, ce hârtie, ce fotografie, ce secvență, ce tare-i asta, ce nu se mai găsește asta. Atmosfera aia incredibilă facilitată de cărți, din jurul cărților, e una din sursele de inspirație, dar și puterea unei biblioteci, locul ăsta magic plin de informație, istorie, cunoștințe, idei. E tare să mergi în el și să te întâlnești acolo cu oameni like minded dar cu bagaje diferite, cu plăceri diferite, cu rafturi diferite.
Apoi, ai toți oamenii ăștia în jur, de la pictori, sculptori, fotografi etc., care fac chestii așa mișto, toți cu plăceri și obsesii pentru carte care mai de care mai diverse, au practici incredibile și ni s-a părut un privilegiu să putem să-i chemăm în bibliotecă să povestească designerilor și comunicatorilor despre ce fac ei, dar și să arate cu degetul către anume cărți sau rafturi. Avem multe de învățat unii de la alții și credem că locul unde se întâmplă asta cel mai bine e la bibliotecă.
De exemplu, Dan Vezentan, care urmează să țină un Artist Talk în biblioteca Glitch în octombrie, lucrează cu și inspirat de manuale tehnice de zootehnie și cărți de anatomie animală. Există câteva rafturi notorii la intrarea în atelierul lui cu aceste cărți excelente (nu doar info, ci și design), deci talkul lui va fi o ocazie excelentă de un sneak-peek în practica unui artist care se înconjoară de cărți atât de intim.
Motivația
Biblioteca Glitch a apărut ca o oficializare firească a bibliotecii care a existat întotdeauna într-o anumită măsură la biroul Glitch. Cu siguranță ea există/exista în imaginarul nostru de foarte mult timp în forme care mai de care mai fanteziste și iată că acum și-a găsit și o casă (Dacia 57, et 2 în birourile Glitch), o finanțare (Glitch Library este co-finanțată de AFCN) și o grămadă de prieteni, parteneri și oameni generoși și mișto care ne dau liste de cărți, ne fac recomandări de invitați, vin să vorbească tinerilor designeri sau să povestească despre practica lor, sau care ne donează sau ne facilitează mărirea fondului de carte.
Îmi place și Instagramul și Pinterestul (lucrăm cu ambele și sunt resurse nebănuite și de neînlocuit), însă nu se compară cu o monografie de design sau o carte cu identități de institute culturale. Și greu înlocuiesc experiența unui lanț de referințe în care sari din carte în carte, din pagină în pagină (stai, ăsta-i ca artistul ăla, unde e cartea, stai să vezi).
Ori cărțile de design, albumele de artă, toate aceste sisteme de referință printate se găsesc extrem de greu și sunt foarte scumpe, multe aproape inaccesibile dacă vorbim despre titluri out-of-print cum sunt multe dintre ele. Este aproape imposibil pentru orice designer tânăr să-și construiască o bibliotecă relevantă fără ani de zile de muncă și sume importante de bani - Biblioteca Glitch răspunde în primul rând la această necesitate a comunității de design și comunicare de la noi.
A doua necesitate, poate mult mai eterică și sigur mai puțin materială decât cărțile tipărite, este nevoia de a fi în același loc în același timp cu like minded people, cu care să poți schimba idei, cu care să dezbați, cu care să comentezi. Motiv pentru care au apărut în bibliotecă și Design Sessions (întâlniri între designeri experimentați și designeri tineri), Portofolio Reviews (sesiuni de critică a portofoliilor tinerilor), Artist Talks (artiști care își prezintă practica designerilor), Open Doors (vizite cu clasa făcute în parteneriat cu licee, facultăți sau Diploma), Networking Sessions (întâlniri de seară dintre sectorul de artă și cultură, comunitatea de design și reprezentanți din companii) și multe altele (nu dăm spoilere la toate acum). Motiv de altfel pentru care biblioteca e și găzduită la Glitch, unde în vizită la bibliotecă o să poți să-i întâlnești și pe colegii Glitch de tras de mânecă pe holuri pentru un schimb de idei sau un salut, salut.
De la concept la realitate
Biblioteca e deschisă deocamdată pentru consultare două zile pe săptămână și va găzdui peste 10 evenimente și întâlniri în următoarele 3 luni și, poate cel mai interesant pentru peisajul bibliotecăresc(?!) din București, va iniția chiar și schimburi de rafturi cu alte 4-5 biblioteci independente din București, schimburi care vor facilita dialoguri nu doar între entități, oameni și cărți, dar și între idei și interese. Detalii cât de curând.
Contribuția la comunitatea de design și cultură din România
Biblioteca are rolul de spațiu de inspirație, conectare, colaborare, schimb de idei și experiențe, deci ne-am bucura foarte tare să se întâmple toate asta. Pe lângă departamentul de design și creație Glitch (departament de 8 oameni), biblioteca va găzdui peste 10 evenimente și ateliere cu designeri și artiști - sunt deci nenumărate șanse pentru tinerii din comunitatea de design dar și pentru celelalte publicuri vizate (!) să se întâlnească. Dacă la finalul anului, un artist sau o galerie și-a cunoscut viitorul designer sau comunicator în bibliotecă sau viitoarea companie care-i va susține, vom fi mai mult decât fericiți.
Obiectivele pe termen lung
Continuarea achizițiilor de carte, talk-uri în bibliotecă, networking sessions - ele rămân pe lista permanentă de activități. Lucrăm activ și la a căuta surse alternative de finanțare, deci cu siguranță biblioteca va fi aici și la anul, un punct de referință important și mai ales, deschis, la noile generații de designeri și comunicatori de care are nevoie România.
Cărțile din Biblioteca de Design Glitch
Există resurse pentru începători și resurse pentru profesioniști. Design de secolul 20 dar și cărți scoase anul ăsta. Sunt și monografii de artă dar și antologii de poster design. Am încercat să acoperim o zonă cât mai largă între artă și design, între cultură și comunicare. Există o zonă de critică și teorie și o zonă mult mai mare de practică.
Dacă vorbim despre specializări, dincolo de designeri care au lucrat extrem de specializat și care se regăsesc în secțiunea de monografii, există resurse despre toate ariile de design: typography, layout, logo design, image making, lettering, desen, pictură, colaj, fotografie, ilustrație digitală.
Pe lângă rafturile de cărți și reviste, există și abonamente la publicații specializate digitale: de la publicații de artă precum Artforum și Spike la cele de design gen Creative Review, Eye sau TypeOne.
Îmi place să cred că selecția de resurse e construită mai degrabă în jurul dialogului și a schimbului de experiență și idei, decât efectiv a specializării sau categoriilor. De aceea, și pe această cale, îi invit pe toți cei care au sugestii de titluri, au aflat de ceva anume, vor să citească sau să răsfoiască vreun titlu, să ne viziteze sau să ne scrie. Cu siguranță vom căuta să le adăugăm la catalog.
Până una alta, am început de câteva săptămâni indexarea tuturor titlurilor, deci o parte a catalogului bibliotecii se poate consulta aici.
Cum ați selectat titlurile
Achiziția de cărți pentru bibliotecă e o activitate Glitch încă de la începutul studioului, acum mai bine de opt ani (a existat constant un buget mic pentru cărți). Nu cred că ne-am oprit niciodată din cumpăratul de cărți (și le-ai citit pe toate?) și probabil că nu ne vom opri vreodată.
Acum însă, pentru deschiderea oficială a Bibliotecii Glitch, am luat-o puțin mai metodic.
Odată, fiecare dintre colegii de la Glitch a contribuit la lista de achiziție de acum, există un excel sharuit în studio unde fiecare adaugă titluri, e mișto asta pentru că fiecare dintre noi are plăceri diferite la tipărituri: mie îmi plac artiștii care lucrează cu typography, Anei îi place animația, lui Andrei ilustrația și tot așa. Fiecare vine cu referințe proprii și deci contribuie la diversitatea extremă a rafturilor.
Apoi, fiecare invitat al bibliotecii (că e artist sau designer) a fost rugat să ne trimită o listă de 10 titluri pe care să le achiziționăm și, în măsura în care le găsim, le vom achiziționa și așeza în rafturi care vor purta numele celor care le-au recomandat.
Mai departe, încercăm să acoperim cât mai reprezentativ zone diverse de la artă vizuală la practica de graphic design și aici listele sunt bazate pe research extensiv dar și pe oferta disponibilă: de la monografii al unor designeri emblematici, cărți de studiu de typography până la antologii de artă care lucrează cu text (favoritele mele), poezie concretă sau rafturi de design în japoneză sau arabă (un recent fav al studioului).
Ce mi-a plăcut întotdeauna la biblioteci (nu doar de cărți ci și de muzică sau film), este că ele păstrează un istoric al intereselor, iar într-un studio de design, cu atât mai mult, biblioteca are tendința să păstreze o urmă a proiectelor, specializărilor, fiecare aducând cu sine o nouă bibliografie, o nouă obsesie. Opriți-mă, că o țin așa la nesfârșit când vine vorba de cărți. Mă rog, mai zic un lucru, sper ca odată cu cei care vin în bibliotecă, fie să vorbească sau să asculte, să schimbe idei și cunoștințe sau să găsească inspirație printre paginile cărților, selecția să se îmbogățească cu titluri pe care noi încă nu le bănuim. Credem mult în puterea asta colaborativ-aditivă a dialogului, sper în câțiva ani să se regăsească cărți recomandate de toți cei care ne calcă pragul.
Biblioteca de acasă
Biblioteca de acasă, a mea și a partenerei mele Ioana Diaconu, totul la comun, imposibil de separat, a trecut ca și noi prin tot felul de schimbări și a adunat, ca un jurnal, toate pasiunile noastre, personale sau profesionale - de la o obsesiile mele de acum 15-20 de ani pentru Dali și pictura suprarealistă, prin Gellu Naum și Nichita Stănescu, până la poezie concretă sau câteva rafturi consistente de poezie românească (thanks Poster X Poem). Există niște rafturi de carte de albume de fotografie, de la clasici la fotografie contemporană dar și critică și eseuri (aici și Ioana e vinovată, bibliografia de eseistică în cultură vizuală s-a extins considerabil odată cu festivalul After X Image). Câteva rafturi de carte despre film sau feminism (thanks F-SIDES). Apoi, poate cea mai mare secțiune, multă beletristică.
Aveai permis la bibliotecă când erai mic?
Prima amintire cu biblioteci e de la Galați, unde m-am născut, mergeam la Biblioteca V.A. Urechia, unde ascultam albumul lui Ioan Gyuri Pascu - Mașina cu JAzzolină. Cred că pe atunci (12-13 ani) eram mai fascinat de posibilitatea de a asculta muzică într-o bibliotecă decât de citit. Mă rog, dacă o iau cronologic, prima bibliotecă e cea a părinților mei, prima carte pe care am citit-o a fost „Colț Alb” (nu citești, nu ieși afară). Culmea e că, după ce am citit „Colț Alb”, am citit tot ce era prin bibliotecă, inclusiv niște „Cuore, inimă de copil”, dar și niște Sandra Brown.
Biblioteca pe care mi-o amintesc cu cel mai mare drag e biblioteca de la liceu unde îmi petreceam multe ore. Mă împrietenisem cu bibliotecara și mergem acolo și la chiulit și la citit și la răsfoit niște cărți care erau sub cheie în niște vitrine nedeschise. Luam acasă tot ce puteam, cred că am trecut prin fazele clasice, de la chestii mai de copii, la proză fantastică și SF, scriam și niște poezie pe atunci, prin liceu am dat și de Coelho, am citit și toată bibliografia de bac (țin minte că m-am oprit mult la Rebreanu), erau niște ani, citeam tot ce prindeam, nu prea făceam distincții.
Credit foto: Dragos Hanciu
Cărțile care te-au influențat cel mai mult în carieră
Niște suprarealiști cu siguranță au avut o influență mare (de la Gellu Naum la Dali) dar cred că cea mai mare influență a avut-o KesselsKramer și mai apoi Boguski și Droga5, am evoluat în carieră cu agențiile astea în jur și, deși evident citeam și atunci tot felul, cred că KK era la ce mă raportam cel mai des. Până acum un an, 2 kilos of KesselsKramer erau un white whale al bibliotecii, nu o găseam nicăieri, am luat-o până la urmă de pe AbeBooks, sunt 2 kg de work de la KK, poate una dintre cărțile care mi-au deschis cel mai tare apetitul pentru monografii de design/advertising (paginile sunt numerotate nu cu numere de pagină ci cu grame care s-au adunat), nu doar că e super-ghidușă în felul ăsta (campania pentru carte conține fotografii cu cartea ce joacă rol distructiv de cărămidă), ci conține 2 kile de idei dintre cele mai tari făcute vreodată în comunicare (găsiți 2 kilos la răsfoit în bibliotecă, precum și Hoopla a lui Crispin Porter + Boguski).
O altă carte destul de importantă pentru mine dar și de cum a evoluat selecția actuală din bibliotecă e această carte scoasă de Black Dog Publishing în 2009 numită Art & Text care trece printre 100 de artiști care lucrează cu text. Mi s-au deschis mintea și orizontul instant după ce am deschis-o. De acolo am aflat de Barbara Kruger, Sean Landers, de John Baldessari sau Lawrence Weiner (pe majoritatea îi găsiți cu monografii în bibliotecă). Recent apăruta Vitamin TXT trece în revistă o nouă generație de artiști care lucrează cu text și e un deliciu (ambele cărți plus încă vreo două pe același subiect se găsesc în biblioteca glitch).
Rolul Bibliotecii de Design Glitch
Ce m-a format pe mine personal dar și profesional, de-a lungul timpului au fost oamenii și cărțile. Sper că asta se va întâmpla și în biblioteca noastră - pentru asta există biblioteci, sunt knowledge sharing spaces.
Biblioteca Glitch nu e singura inițiativă de gen, există în București și în țară câteva locuri de referință și resurse, unele private, altele publice. Prima inițiativă, care a fost și o mare sursă de inspirație, e biblioteca de la Synopsis din Timișoara, biblioteca de cărți de graphic design și tipografie la care Ovidiu Hrin lucrează de atâta timp (am fost în vizită în 2022 cu ocazia proiectului Poster X Poem, pe care Ovidiu l-a nășit), a fost un vis. Motiv pentru care Ovidiu deschide seria de Design Sessions din Biblioteca Glitch din 22 august.
Apoi, aș mai menționa Biblioteca de Galerie, de la Galeria Posibilă, cu sute de volume de artă și fotografie. Biblioteca de artă Sandwich e altă super-inițiativă găzduită la Malmaison. Apoi, tot pe graphic design, Local Design Library, de curând deschisă.
Sper ca lista să nu se oprească aici. E nevoie de locuri fizice de schimb de cunoștințe, idei și experiențe. Până una alta, noi vom fi în București, dar dacă zeii timpului și ai finanțărilor ne zâmbesc, mi-aș dori să deschidem o bibliotecă la Galați, pe malul Dunării.
Reacții
A fost excelent răspunsul oamenilor la invitația de a ne sugera titluri pe care să le aducem în bibliotecă. Acest tip de schimb de referințe e una dintre chestiile cele mai importante și mai mișto în proiect - artiștii și designerii invitați ne propun fiecare câte 10 cărți pe care să le adăugăm bibliotecii. Mai mult, urmează și câteva schimburi de cărți cu celelalte biblioteci (Posibilă, Sandwich), deci abia așteptăm noi titluri și sugestii.
Cum suntem chiar la începutul proiectului, feedback-ul abia începe. Revin cu un later-edit după prima lună.
Implicarea Glitch în proiecte culturale
Glitch a lucrat de la bun început cu organizații și mize culturale - oficializarea s-a întâmplat mai târziu ce-i drept, ani buni mai târziu, dar întotdeauna am fost cu mintea acolo: să facem cultura mai relevantă pentru oameni, comunități și societate. De la rebrandingul ARCUB acum 10 ani plus, la o serie consistentă de postere de teatru sau film, până la campanii recente pentru Centrul Cultural Clujean sau cineclubul feminist F-SIDES, practica de zi cu zi de la Glitch caută să crească impactul culturii prin instrumente specifice de comunicare, că e strategie, craft de design, copywriting etc.
Biblioteca este și o extensie a misiunii dar și un spațiu de sine stătător - e mare nevoie de spații de resurse în design/comunicare, dar și de locuri de întâlnire: al comunității de design cu sectorul de artă și cultură (de la artiști la manageri culturali), dar și cu actori privați - companii interesate să susțină, să se implice.
Biblioteca e și un experiment în sensul ăsta: probăm puterea cărților de a aduce oameni împreună, să genereze dialog, să inițieze schimburi de idei, să pună la masă oameni care nu stau, de obicei, atât de des împreună. De la open doors cu elevi și studenți, la evenimente de networking cu directori de comunicare, de la artist talks ale artiștilor la ateliere cu designeri profesioniști sau portfolio reviews, biblioteca urmărește să deschidă noi căi de comunicare și să genereze noi conexiuni.
