Breaking Bread: The Tale of a Revolution, un proiect coordonat de colectivul ETAJ

Curatoare: Călina Coman
Artiști: Cătălin Burcea, Răzvan Năstase, Mircea Modreanu, Ilina Schileru

A doua călătorie sub egida E T A J artist-run space spre Statele Unite ale Americii: Cătălin Burcea, Călina Coman, Răzvan Năstase, Mircea Modreanu, Ilina Schileru, artiști și curatori din colectivul independent E T A J artist-run space, se întorc pe coasta californiană cu un performance act pe tema libertății prin interpretarea unor practici de marketing alimentar din anii ‘80 înainte de Revoluția Română din 1989, în cadrul celei de-a doua ediții TRYST, organizată de Muzeul de Artă Torrance (TAM - Torrance Art Museum), Los Angeles între 23 - 25 august 2024.

« Colectivul ETAJ operează în maniera artist-run, lucru care transpare de cele mai multe ori în proiectele neconvenționale pe care le realizează. Titlul Breaking Bread: The Tale of a Revolution păstrează un dram de ironie caracteristică grupului, subversivitate, și face aluzie la cunoscutul serial american de televiziune ale cărui subteme includ, printre altele, și libertatea individului. 

La 35 de ani de la Revoluție, Institutul Cultural Român celebrează libertatea, iar ETAJ, libertatea de exprimare artistică — așezând astfel bazele unui proiect expozițional la intersecția dintre artele vizuale și cele performative, inspirat de cântecul pentru copii de sorginte comunistă „Noi în anul 2000”. Conceptul are la bază un anume vers din piesa scrisă de Horia Moculescu, care leagă ziua de mâine, cu „aur și pâine”. Noul Mileniu promitea o lume utopică, flori și palate, dar propaganda comunistă avea să se încheie formal odată cu execuția liderului comunist. Fiecare dintre noi a trăit în mod diferit totalitarismul, unii în copilărie, alții în adolescență, alții s-au născut în plină cădere a regimului, iar alții au trăit comunismul din poveștile și experiențele celorlalți. 

Expoziția oferă o interpretare contextuală în sit, construită în jurul triadei Aur-Pâine-Libertate. Piesa centrală a proiectului o constituie structura piramidală căreia îi sunt adăugate ca un voal, peste două sute de pâini aurite, la rândul lor, ascunzând imagini cu caracter istoric, din cotidianul vremii, ilustrând momente cu cetățeni din clasa muncitoare, așteptând, la coadă, o pâine. »

August, 1980.

București, Republica Socialistă România. 

O zi obișnuită a oamenilor muncii sub conducerea liderului comunist Nicolae Ceaușescu. 

Iată-te ajuns într-o încăpere obscură, remarci tot felul de umbre. Ești consternat, dar îți amintești că sunt aceleași umbre ale opresiunii care planează frecvent asupra vieții cotidiene. Te-ai întors în timp, într-o epocă în care experimentezi pe propria piele realitatea ostilă, dezarmantă, a unui regim totalitar din Estul Europei. Știi că e vineri, dimineața devreme, urmează ore de așteptare pentru rația alimentară, așa că te așezi la coadă. Statul în linie nu e o alegere, e o necesitate. Privești, mijind ochii, funcționara indiferentă din spatele biroului știind că ea deține… aurul – cuponul tău de rație. Un act simplu, aparent banal, încărcat cu semnificație istorică care degajă tensiunea, frustrarea și reziliența celor care au trăit astfel de vremuri. Pe măsură ce te deplasezi de jur împrejur, în cameră, memorabilia comunistă – cu simbolurile sale uitate, imagini fade dar sugestive, un cupon, o bucată de pâine, fotografii de arhivă și note explicative succinte – te afundă în această capsulă a timpului. Declanșatoare de amintiri sau simple artefacte, aceste elemente care decorează pereții ponosiți sunt menite să-ți trezească un răspuns emoțional succedat de o clipă de contemplare, fie ea trecătoare, rapid perimabilă, asupra naturii libertății individului, a societății de azi, a spațiului și timpului în care trăiești. 

Această punere în scenă transcende o simplă reconstituire istorică. Este un act performativ care te îndeamnă să confrunți trecutul, să reflectezi asupra prezentului și să pui la îndoială viitorul. Expoziția este o invitație de a explora dinamica puterii, fragilitatea libertății și rezistența indvidului în fața opresiunii sistemice.

Călina COMAN, curator

Breaking Bread: The Tale of a Revolution propune o experiență performativă cu caracter meditativ asupra conceptului de „libertate” (cu multiple valențe: artistice, alimentare, societale) ca rezultat al restricționării accesului către alimente de bază pentru populație (una din normele opresive care au dus în final la declanșarea Revoluției din 1989), în spațiul est-european al anilor `70-`80, printr-un reenactment performativ realizat de patru membri ai grupului ETAJ, mizând pe interactivitate cu publicul californian. Pornind de la reliefarea unor teme culturale de actualitate, precum alimentația în contextul hiperglobalizării, și a normativizării și controlului circulației materiilor prime, Breaking Bread propune o paralelă metaforică a interrelaționării istorice dintre spațiul cultural și politic românesc și cel american, urmărind firul introducerii porumbului în Europa, respectiv pe teritoriile medievale moldovene și valahe. Performance-ul mută în plan simbolic controlul administrativ al resurselor alimentare, prin metafora raționalizării pânii, ca aliment situat la baza piramidei maslowiene a nevoilor, reprezentată printr-o instalație piramidală realizată din pâini americane.

Breaking Bread: The Tale of a Revolution se concretizează în contextul parteneriatului dintre operatorii culturali români (ICR, Schiler’s House) și străini (Torrance Art Museum), în contextul unui târg de artă aflat la a doua ediție, organizat de Torrance Museum, Los Angeles într-o fostă clădire de birouri cu o arhitectură specifică anilor ’60 (Del Amo Crossing office buildings, 21535 Hawthorne Blvd, Torrance, CA 90503).

Imaginile folosite în scenografia expoziției conțin citate vizuale din colecția Colecția Florian Ciobanu - colecționar de materiale publicitare și de propagandă din perioada 1944 - 1989.

Echipa:

Asociația NUCLEU (manager de proiect) | Gabriela Ferche (manager financiar) | Ilina Schileru (artist, coordonare proiect) | Călina Coman (curator) | Cătălin Burcea, Răzvan Năstase, Mircea Modreanu (artiști vizuali) | Loredana Stancu (grafician)  | Florian Ciobanu (colecționar de reclame vechi)

Ilina Schileru (n. 1986, RO) este artistă și coordonatoarea spațiului de proiecte MNTRplusC (Muzeului Național al Țăranului, din 2021). Absolventă de master și licență la Universitatea de Arte din București, a fost curatoarea evenimentului colateral pentru reprezentarea romă la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de la Veneția (2022), organizată de ERIAC (Institutul European pentru Artă și Cultură a Romilor). Din 2018 colaborează cu ONG-uri pentru integrarea copiilor imigranți și refugiați prin programe de artă în diverse parteneriate (Muzeul de Artă Recentă, MNAR, British Council etc). Face parte din colectivul de artiști ce gestionează spațiul ETAJ prin care derulează proiecte în Europa (Milano, Stockholm, Madrid, Budapesta, Aarhus) și S.U.A. (Galeria Durden and Ray din Los Angeles). Scrie pentru Revista ARTA, Propagarta (România) și No Niin (Helsinki, Finlanda). Trăiește și lucrează în București și urmează un master al Facultății de Științe Politice la Universitatea București în co-tutelă cu EHESS Paris.

Călina Coman (n. 1998, RO) este curator independent, critic de artă, membră a colectivului ETAJ și redactor al revistei omonime. A absolvit licența în Istoria și Teoria Artei și masterul de Studii vizuale și curatoriale la Universitatea Națională de Arte din București. A urmat, grație unor mobilități de studiu, cursuri ale departamentelor de istoria artei din cadrul universităților Bordeaux Montaigne (FR) și ULisboa/Faculdade de Belas Artes (PT), interesul său fiind îndreptat către scena de artă independentă internațională și spațiile expoziționale alternative. Colaborează cu artiști locali și internaționali, își dedică cercetările recente subiectului luminii ca dispozitiv în cultura vizuală, publică articole în presa de specialitate și participă, în paralel, în proiecte de tip artist-run alături de alte organizații non-guvernamentale.

Mircea Modreanu (n. 1989, RO) este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj și, imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat un ONG, reprezentând debutul său ca organziator de proiecte culturale. Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space, a organizat expoziții în spațiul din București, de pe strada George Enescu 43, unde a avut invitați până în prezent peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiști, pe care le-a urcat pe canalul de youtube ETAJ TV; este coordonatorul Revistei E T A J, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali. Din 2021 reprezintă scena artist-run din România în context internațional, participând la târguri de artă pentru inițiative independente în Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles și Ciudad de Mexico.

Răzvan Năstase (n. 1991, RO) este absolvent al Universității Naționale de Arte din București,  secția pictură. În prezent, trăiește și lucrează în București. A participat la numeroase  expoziții naționale și internaționale, în 2014 obținând premiul I în cadrul Bienalei de la Sofia „International Student Biennale - Drawing". Răzvan explorează în arta sa dialogul  dintre cele trei elemente primare ale imaginii bidimensionale: culoare, compoziție, textură.  Tărâmul în care artistul se manifestă este cel al formelor pur abstracte. Demersul său este în esență minimalist avându-și rădăcinile în căutarea personală de a înțelege gândirea  estetică pură în raport cu obiectul de artă. Motivația care îl animă pe artist este intrinsecă actului artistic, iar spontaneitatea determină forma fizică pe care fenomenele sufletești și mentale o primesc. Răzvan Năstase formulează, în ultima perioadă, un discurs calculat, tehnic, care însumează cercetarea fenomenelor de tip light art și laser. Este interesat de modul în care lumina poate conduce spații înspre infinite moduri de metamorfozare.

Cătălin Burcea (n. 1966, RO) este artist vizual. A expus, printre altele, la New York Foundation for the Arts (NYFA); Bienala JCE (6) - Beffroi de Montrouge, Paris; AltroQuale, Jesi, Ancona; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Victoria Art Center, București; Galeria Calina, Timișoara; ARCUB Gabroveni, București; Alert Studio, București; VIENNAFAIR, Viena; Contemporary Art Ruhr, Essen; Centrul de Artă Contemporană Castel Ujazdowski, Varșovia; Galeria Spațiu Intact, Cluj-Napoca; Knoll Gallery, Viena. Este co-fondator și coordonator de proiect la ALERT Studio (White Code), București. În 2018 a fost selectat să reprezinte România în expoziția “How We See Things”, organizată de Ambasada Austriei la București, prin Forumul Cultural Austriac, cu prilejul Președinției Austriei la Consiliul Uniunii Europene. Trăiește și lucrează la București.

Breaking Bread: The Tale of a Revolution

Acest proiect este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiect organizat de SCHILER’S HOUSE, în parteneriat cu E T A J artist run space, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Torrance Los Angeles.

Parteneri media: TVR, Propagarta, Vice, Spotmedia, IQads, SMARK, Revista Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Iscoada, Zile și Nopți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, F64, Radio România International, The Institute, TANANANA, Curatorial.ro., ArTeVezi, Agenția de Carte, Radio Guerrilla, Ochiul de Veghe, Revista Timpul, The Woman