[Cronici politice] Cristi Dimitriu: Mesajele s-au mai rafinat, însă multe din temele anilor 90 și 2000 au rămas, cele populiste. Acum se pune mare accent pe dezinformare

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale și europarlamentare. Campania politică nu ne-a tulburat prea mult, până acum, dar în ultimele zile au apărut mici zvâcuri care să ne amintească de metehnele politice ale trecutului. Oricum, campania electorală are o influență mică în opțiunile de vot în România, dacă nu apar lebede negre care să surprindă electoratul, crede Cristi Dimitriu, fost jurnalist & founder Plurivox. 

"În ceea ce privește promisiunile electorale, candidații nu au excelat și nu au găsit ceva extraordinar să prindă la public astfel încât să infleunțeze mult opțiunile de vot", spune Cristi. 

Cum s-a diferențiat campania de anul acesta, ce au învățat politicienii la nivel de imagine politică, care au fost surprizele, explică Cristi în rândurile de mai jos:

Campania electorală, primele impresii

Slabă la nivel de implicare a tuturor candidaților, axată în special pe București și pe câteva mari orașe, ca Timișoara, Brașov, unde coaliția de la guvernare vrea să dea jos primarii USR. În rest, jocurile par făcute și luptele electorale nu sunt intense.

Campania pentru alegerile europarlamentare practic nu există, totul fiind concentrat pe alegerile locale. De fapt, pe asta a mizat decizia de cuplare a alegerilor europarlamentare de cele locale, și anume cele locale să le influențeze și decidă pe cele pentru Parlamentul European. Temele mari europene au rămas în general în afara campaniei electorale.

Comunicarea politică

Nu are mare relevanță la nivel de impact al mesajelor, haotică, fără strategii sau dacă există nu se prea ține cont de ele. Comunicarea e apanajul candidaților la primării, iar pentru consiliile locale și pentru europarlamentare se comunică puțin spre deloc în unele cazuri.

Evoluție

Mesajele s-au mai rafinat, însă multe din temele anilor 90 și 2000 au rămas, cele populiste. Acum se pune mare accent pe dezinformare, în special în online. Perioada electorală nu mai e definită doar de campania electorală, care ține o lună înainte de alegeri, ci începe devreme cu mesaje de partid și ale candidaților după desemnare.

La PSD și PNL comunicarea a fost bulversată de episodul Cîrstoiu, dar partidele și cei doi candidați au dispus de resursele necesare și forțele proprii ca să recupereze. Chiar prin partide se glumește pe tema că, odată începută campania electorală, comunicarea electorală se restrânge din cauza regulilor mai stricte din campanie.

Schimbări

Nu mai există teme gen “ungurii ne iau Ardealul”, dar avem tema majoră “suntem colonie a UE”, din partea AUR, însă e folosită puțin deoarece alegerile europarlamentare sunt în siajul celor locale. O miză a cuplării alegerilor a fost reducerea impactului mesajului antieuropean al AUR, prin acoperirea cu temele interne locale și maximizarea șanselor PSD și PNL, care dispun de mulți primari în funcție și resurse care să facă diferența față de AUR și USR.

Schimbarea de paradigmă a alegerilor europarlamentare e principala diferență față de alegerile europarlamentare din 2019, care au avut un mesaj politic puternic, legat de căderea regimului Dragnea de atunci. De fapt și atunci miza a fost internă și nu atribuțiile europarlamentarilor. O schimbare bună este targetarea electoratului în mediul online, însă calitatea mesajelor lasă de dorit, fiind folosite teme fără impact masiv.

Prin ce se diferențiază campania de anul acesta

Dezinformarea în online. Minciunile nu mai sunt demontate, ci se toarnă în replică alte minciuni. La nivel de programe, candidații evită angajamente ferme, insistând însă pentru atacarea promisiunilor contracandidaților. Candidații nu dau soluții concrete, ci doar generale, ambigue sau fantasmagorice. Lipsesc dezbaterile televizate, principalii candidați refuzându-se reciproc, în general refuzurile venind de la cei de pe primele locuri care prefer să își dea mesajele nealterate de dispute.

Surprize

Surprizele sunt campania AUR care e vizibilă mai ales în teritoriu și online și cea agresivă  de recuperare a lui Burduja. A mai atras atenția campania Reper care e bazată pe live-uri ale candidaților și care e și pentru alegerile europarlamentare.

La momente inedite punctează Burduja, cu live-urile și cum a cântat la chitară în Centrul Vechi, precum și Ciprian Ciucu care joacă baschet în campanie printre mesajele în care își prezintă realizările ca primar. Inedite au fost și fotografiile lui Nicușor Dan din trecut, ca olimpic la matematică, în cadrul campaniei sale, axată tot pe realizările ca primar și inaugurări de obiective de investiții. 

Așa DA, așa NU

Nu sunt în regulă atacurile la drama lui Burduja din familie, la aspectul fizic al lui Piedone. De asemenea sunt multe minciuni în campania pentru București. A ieșit în evidență documentul fake livrat de media potrivit căruia Nicușor Dan a fost turnător la Securitate când era elev și participant la olimpiade internaționale. El a fost demontat de susținătorii lui Nicușor Dan și de unii ziariști, însă a fost rostogolit de adversari și s-a viralizat masiv. Cu toate acestea, impactul efectiv asupra opțiunilor deja formate și a votului sunt mici. Controversată a fost și sceneta AUR cu domnitorii Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Vlad Țepeș, care însă prinde la o parte din electorat, deși e considerată “spital de nebuni” de mulți.

Gafa

Gafa lui Marcel Ciolacu cu buzoienii, despre care a spus că nu sunt moldoveni, care a provocat valuri în online, deși Ciolacu nu e candidat. Gafa lui Nicușor Dan cu panourile “Matematică, nu usturoi”, prin care a identificat votanții prea clar, după cum a recunoscut și el, spunând că nu va mai folosi acest slogan. Mulți au observat că mesajul e prea elitist și că persoanele care mănâncă usturoi nu sunt neapărat inculte, așa cum a lăsat să se înțeleagă sloganul și, în plus, erau puse în adversitate cu cele studioase, identificate prin matematică. Ulterior, Nicușor Dan s-a filmat mâncând shaorma tocmai pentru a atenua această imagine.

Mesajele politice

Mesaje plictisitoare la PSD și PNL, din care electoratul nu reține mare lucru. AUR are mesaje care prind la electorat, bazate pe tradiții și naționalism. Campania Gabrielei Firea e anostă, chiar dacă are endorseri mulți și promoteri ca Nadia Comăneci și Ilie Năstase. Burduja e agresiv și are mesaje ca în SUA, însă multe cu greu prind la electorat. El îl atacă în special pe Nicușor Dan, care refuză să vină la un dialog, dar și mandatul de primar al Gabrielei Firea.

Posterele

Pe outdoor s-a remarcat campania masivă a lui Nicușor Dan cu mesajul “Matematică, nu usturoi”, și “Oameni, nu clanuri” pusă pe panouri mari pe blocuri, care nu mai sunt acum, deoarece sunt interzise începând cu 9 mai. Sunt permise afișele A4 pe panouri de afișaj, special instalate, dar nu prea sunt eficiente. Oricum, afișele PSD sunt oribile și dezvantajează candidații care au o paloare pe fețe, cele ale PUSL amintesc de comunism, iar cele mai colorate și vii sunt ale lui Nicușor Dan și ale candidaților AUR și Reper. AUR desfășoară și în outdoor campania cu figurile domnitorlor Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Vlad Țepeș.

Deși nu candidează în alegerile locale, liderul PNL Nicolae Ciucă este vizibil în outdoor prin panourile imense de lângă șosele în care se promovează cartea sa “Un ostaș în slujba țării”, care e de fapt o metodă de a nu fi acuzat că face campanie electorală, când de fapt asta e, dar pentru alegerile prezidențiale din toamnă.

Comunicarea online

Dezinformare, mulți troli, mulți susținători implicați. De fapt, luptele electorale în online se dau mai mult între susținători, nu între candidați. Campania online pare însă că a crescut în importanță, mai ales pentru tinerii care votează acum prima oară. Este de remarcat folosirea mult mai mare a TikTok.

Rolul social media

Foarte mare față de campanile precedente. Excelează Nicușor Dan, Piedone și Burduja. Cel mai activ e Burduja, însă Piedone are mulți followerși din trecut, deoarece face de mult timp o campanie online populistă. Nicușor prezintă realizările ca primar și proiectele în progres și are avantajul unor susținători care viralizează mesajele. Piedone mânâncă parizer cu muncitorii pe șantiere și face pe justițiarul pe stradă în live-urile din sectorul 5, fiind viralizat de persoane de condiție modestă. În ultima perioadă Nicușor Dan s-a filmat mâncând shaorma, Burduja a avut un clip pe motocicletă cum depășea contracandidații, iar Firea s-a pozat pe bicicletă.

Cum stau candidații la imagine politică

Prost. Mulți încearcă să se disocieze fie de trecutul lor, fie de partide. Campania pare bazată pe oameni mai mult decât pe partide, personalizarea este marcată de alegerile pentru funcțiile de primar, candidații la consiliile locale fiind în siajul celor la primării. Campanie de partid face în principal PNL, care îl promovează pe președintele Ciucă, chiar dacă acesta nu candidează acum, dar este prezentat drept candidat la Președinție. Campanie de partid face și PSD, care se bazează mult pe candidații din teritoriu, deoarece dețin deja funcții importante la nivel local. De remarcat că Ciolacu se asociază sporadic cu Firea, iar campania acesteia este destul de anemică. Campanie de partid face și PUSL, însă slabă și pe tipare comuniste.

Ce au învățat candidații în ultimii ani

Nu prea multe și pare că nici consultanții lor, care insistă pe tot felul de rețete prefabricate, care nu cadrează cu personalitatea candidaților. Fiecare candidat pare că deține controlul și nu echipele de PR și comunicare.

Influența campaniei electorale asupra votului

Mică, având în vedere că până acum nu sunt mari dezvăluiri, “lebede negre”, etc. Chiar și în astfel de cazuri, cum e cel al primarului din Sinaia, Vlad Oprea, dezvălurile au impact redus, deoarece votanții nu au o alternativă și cel mai probabil va fi reales. În cazul documentului Nicușor Dan-Securitate, care s-a dorit o lebădă neagră, până la urmă a fost una gri cu pete albe, fake-ul fiind demontat.

La fel pare că nu contează problemele penale în cazurile liberalilor Iulian Dumitrescu la Prahova și Costel Alexe și Mihai Chirica la Iași. În alte cazuri, primarii cu probleme penale și-au pus rudele să candideze, fiind siguri de victorie și evitând complicațiile legate de validare. Iar în ceea ce privește promisiunile electorale, candidații nu au excelat și nu au găsit ceva extraordinar să prindă la public astfel încât să influențeze mult opțiunile de vot.

Poate schimba o campanie foarte bună/ proastă felul în care votează românii? 

De urmărit cât va crește Burduja în urma campaniei puternice non-stop pe care o face, dar nu cred că va recupera handicapul, iar sondajele îl mențin pe locul patru, cu excepția celui comndat de PNL. În general opinia multor electori se formează în timp și doar ceva deosebit o poate schimba.

Singurii care pot fi atrași de partea unui candidat sunt indecișii sau cei puțin interesați de politică, dar pentru un număr mare de votanți candidatul trebuie să vină cu ceva de mare impact sau să apară o lebădă neagră, gestionată prost de cel în curtea căruia e. De exemplu, în 2014 cozile imense de la secțiile de vot din străinătate și refuzul Guvernului Ponta de a rezolva problema au determinat o furie care a dus la voturi pro Iohannis în țară. Sau în 2004, când Băsescu l-a înlocuit pe Stolojan și a candidat la Presedinție împotriva lui Năstase, învins prin impetuozitatea lui Băsescu de la dezbaterile televizate. Dar astea sunt păsări rare și nu schimbă decât într-o mică măsură votul românilor numai atunci când lupta e foarte strânsă.