Ce poate fi mai frumos decât o trupă formată la final de vară, al cărui nume implică tocmai tranziția dintre anotimpuri ?! Versurile Taking Back August sunt despre supraviețuire, inspirate din fapte reale, prin care toți membrii formației au trecut la un moment dat.
Cu mici excepții, însă, scena metalcore de la noi este în scădere, potrivit lui Alex Precup, vocalistul trupei Taking Back August. Printre show-urile lor memorabile se numără și cel de la lansarea primului album - Chrysalis - sau cel din deschiderea concertului Coma.
"Albumul acesta a întrecut granițele de compoziție cu care am cochetat până acum și demonstrează că am părăsit zona de confort. Atât părțile de voce cât și instrumentele capătă parcă un sens mai profund ca înainte și descriu în totalitate direcția în care ne-am propus să mergem", spune Alex.
Poate nu întâmplător, pe singura lor piesă în limba română, trupa a colaborat cu Cătălin Chelemen de la Coma. Despre imagine, industrie, versuri și, mai ales, muzică, am stat de vorbă cu Alex în cele de mai jos.
Ce se află în spatele numelui Taking Back August
Trupa s-a format la finalul verii, în august. Aveam deja ideea de nume, dar pe care se pusese praful cumva și am readus-o la viață când ne-am hotărât să scoatem piesele din sala de repetiții.
Totul a început dintr-o joacă și din încercarea de a reinterpreta piesele As I Fall, proiectul inițial al lui Claudiu și al lui Chuck, dar am ajuns să venim fiecare cu idei și viziuni noi, astfel s-a creat un proiect nou cu alte ambiții și o altă direcție.
Etape importante
Recent s-au întâmplat multe lucruri importante pentru noi, într-un timp foarte scurt, dar un moment semnificativ este câștigarea Locului 1 în cadrul concursului de la Posada Rock Festival.
Lansarea primului nostru album de studio, fiind al doilea material de studio după EP-ul “The devil’s crown”, și primului turneu prin țară, în 8 orașe unde am fost plăcut surprinși de reacțiile publicului.
Iar nu în ultimul rând, trebuie să menționăm și primul eveniment realizat de noi, în Club Quantic în București, Core Nights - conceput ca un mini-festival de metalcore, unde am reușit să reunim trupe precum Reverse The Moment, Breathelast și Neon Prophecies. Sperăm cât de curând să facem și partea a doua.
Povestea albumului Chrysalis
Albumul e un exercițiu de cunoaștere interioară, atât pentru noi, cât și pentru cei care îl ascultă, și ilustrează fuga după echilibru și dorința arzătoare de a ajunge la luminița de la capătul tunelului. “Chrysalis”, este un tur de forță al priceperii muzicale și al profunzimii tematice. Pentru noi, albumul acesta a întrecut granițele de compoziție cu care am cochetat până acum și demonstrează că am părăsit zona de confort. Atât părțile de voce cât și instrumentele capătă parcă un sens mai profund ca înainte și descriu în totalitate direcția în care ne-am propus să mergem.
Tematica albumului îmbracă forma conceptului de Alpha și Omega, respectiv viață și moarte, unde viața stă pe un piedestal înconjurat de umbre, și utilizează toate aceste principii contradictorii ale căror siguranță și adevăr ne fac adesea să ne simțim de parcă nu ne găsim locul, incerți de propria existență.
Tema supraviețuirii
Motivul «supraviețuirii» reprezintă o luptă continuă care pătrunde în fiecare piesă. Ne-am adâncit, fără reținere în luptele interioare pe care chiar noi le purtăm zi de zi, pentru a oferi un album cu versuri sfâșietor de autentice, a căror onestitate să ajungă necontenită la ascultători. Acesta are un impact destul de puternic pentru noi, întrucât fiecare vers a pornit din experiențele noastre personale, fricile sau neliniștile noastre, totale fiind întrecute de nevoia de supraviețuire, indiferent de situațiile pe care le înfruntăm, în final găsind speranță și bucurie.
Influențe, genuri muzicale
Am fost considerabil influențați de valul de Modern Metalcore din afară, și în special de trupe precum Monuments, sau North Lane.
În principiu ne-am defini stilul ca fiind Modern Metalcore cu influențe în special de muzică electronică dar și din alte zone.
Colaborarea cu Cătălin de la Coma
Cătălin ne-a arătat cât de simplu este să simți o piesă din suflet. Colaborarea cu el a decurs într-un mod super confortabil, ca și cum ne-am cunoaște de mult timp și ne-am revăzut pentru o repetiție. El a adus puțin din calmul lui în haosul nostru, reușind să completeze emoția din cea mai sensibilă piesă a noastră, și singura în română, de altfel.
Social Media și promovarea
Încă ne adaptăm cu creșterea pe social media, astfel putem spune că este mai mult un fel de love-hate relationship. Încercăm să fim cât se poate de personali în ceea ce privește atât promovarea evenimentelor, cât și promovarea noastră ca trupă. Am încercat să fim serioși, să creăm o imagine și pe Instagram, dar am ajuns la concluzia că nu putem transmite ceea ce nu suntem.
Nu avem niște tool-uri de marketing încă bine definite și de multe ori ne adaptăm în funcție de ceea ce vrem să transmitem și să comunicăm, dar în principiu ne-am bazat pe reels și shorts, cu momente de pe scena sau chiar din afara scenei, lăsând publicul să vadă și alte laturi are noastre.
Cât de mult accent puneți pe partea de imagine
Muzica și mesajul acesteia sunt elemente foarte importante ale unui artist însă, cum reclama e mama comerțului, așa și imaginea unui artist contează și este la fel de importantă în această branșă, cum te prezinți pe scenă, prima imagine care apare în fața audienței tale.
Imaginea pe scenă și cum ne prezentăm a devenit importantă pentru noi în contextul în care am încercat sa facem ceva diferit şi prin show și prezență scenică.
Concerte preferate
Avem multe concerte în care ne-am simțit extraordinar, dar până acum, unanim, concertul preferat rămâne concertul de lansare din Expirat, din Februarie. De asemenea, ne bucurăm și de experiența din țară unde de multe ori am avut parte de un public plin de energie, atât cât am fost pe scenă, cât și după.
Totuși, de suflet rămâne și concertul din aprilie 2023, cand am deschis pentru trupa Coma.
Scena metalcore de la noi
Din păcate pentru România, scena de Metalcore a scăzut în ultimii 5 ani și este încă în scădere, dar din fericire pentru noi lumea încă se mai „rupe” pe piese ca „Welcome home” sau „Is this the end”. De asemenea, ne bucurăm să vedem că în continuare apar trupe care abordează stilul ăsta având totuși un suflu nou, aici putem menționa trupe ca June Turns Black sau Reverse The Moment, deci putem spune ca încă mai avem speranță.
Munca în echipă
Bineințeles, fiecare artist are ideile lui proprii pe care vrea să le dezvolte, dar mai multe capete la un loc gândesc mai bine decât unul, deci varianta cea mai bună este ca fiecare membru al unei trupe să-și găsească locul lui, unde se pricepe mai bine și să-și stoarcă talentul și capacitățile.
Desigur funcționează și metoda „One man band” unde un singur cap gândește iar restul îl urmează în „povestea” lui fără a se afirma, dar pentru noi funcționează mai bine munca în echipă.
Ce ai schimba la industria muzicală dacă ai avea ocazia?
Aici părerile sunt împărțite, dar ceva ce am simțit că ne afectează atât pe noi ca trupă, cât și pe alții având o abordare muzicală similară, ne-ar plăcea să schimbăm reticența de a accepta și stilurile noi, mai neconvenționale.
De asemenea, susținerea și promovarea trupelor mici și la început, pentru familiarizarea publicului și cu alte genuri de rock/metal care sunt în continuă creștere în afară, dar oarecum ocolite la noi.
