[Hai cu Votul] Cristina Hurdubaia : În loc să arătăm cu degetul, ar trebui să căutăm modalități de a înțelege motivele absenteismului la vot și de a crea un mediu în care toți cetățenii se simt motivați și încurajați să participe la procesul democratic

Votul este instrument de schimbare. Prin vot se taxează politicienii care nu și-au respectat promisiunile, se sancționează corupția, impostura și incompetența, prin vot se înlesnește alternanța la putere, se sprijină reforme noi, se asigură reprezentarea diversității în insituțiile publice. Cu entuziamul la minim, Cristina Hurdubaia votează, pentru că știe că doar prin vot se poate schimba România, o țară care se află în tranziție de 35 de ani.

"Știu că există și câțiva candidați competenți și integri și mai știu că România încă nu e capabilă să aibă campanii electorale transparente și bazate pe dezbateri constructive - asta sigur ar crește interesul și entuziasmul pentru vot", spune Cristina.

În continuare, Cristina Hurdubaia punctează niște măsuri concrete care ar putea mări procentul de prezență la vot. Este nevoie de educație civică, mai ales în mediile defavorizate din zonele rurale ale României, și de campanii de informare corectă și coerentă despre importanța votului.

Motivația să ieși la vot

În primul rând, nici nu se pune problema să nu merg la vot, vin în România special pentru asta și voi fi din nou observator independent voluntar. Nu m-am gândit niciodată să boicotez votul, pentru că e dreptul meu și pentru că nu pot avea pretenții de la alții, dacă eu nu votez. Și nici ca România să se facă bine, dacă nu suntem în stare măcar să mergem la vot.

Votul este un drept fundamental și un mod prin care cetățenii unei țări pot influența direcția în care se îndreaptă țara. Este o oportunitate de a participa activ la procesul democratic și de a contribui la schimbarea pe care o doresc. Deciziile politice afectează direct viața de zi cu zi a fiecărei persoane, de la economie și locuri de muncă, la educație, sănătate și infrastructură. Votul este un mod de a alege reprezentanții care vor lua aceste decizii.

Apoi, dacă sunt nemulțumită de actuala clasă politică, consider că votul este un instrument prin care îmi pot exprima această nemulțumire și pot susține candidați sau partide care promit reforme și schimbări necesare.

Pe de altă parte, votul poate fi și un mod de a sancționa politicienii care nu și-au îndeplinit promisiunile sau care au fost implicați în acte de corupție.

Votarea candidaților care reprezintă diverse comunități și interese poate asigura o mai bună reprezentare a acestora în instituțiile de guvernare.

Alegerea unor candidați din diverse medii sociale, etnice sau de gen poate contribui la o mai bună diversitate și incluziune în politică. Alegerea unor lideri care pun accent pe educație și crearea de oportunități pentru tineri este esențială pentru viitorul generațiilor viitoare.

Votul pentru candidați care susțin politici de mediu și dezvoltare durabilă este extrem de important pentru protejarea planetei și a resurselor naturale.

În contextul actual de instabilitate și război aproape de noi, este important să se aleagă lideri care pot asigura securitatea națională și care pot gestiona eficient crizele internaționale. Alegerea unor lideri competenți în gestionarea economiei poate contribui la stabilitatea economică și la crearea de locuri de muncă.

Dacă e să vorbim despre entuziasmul cu care voi vota, nu pot să zic că e vreun entuziasm la mijloc. Dar știu că există și câțiva candidați competenți și integri și mai știu că România încă nu e capabilă să aibă campanii electorale transparente și bazate pe dezbateri constructive - asta sigur ar crește interesul și entuziasmul pentru vot. În plus, dacă aș vedea o implicare mai activă a comunității și a societății civile în procesul electoral (sunt puține, suntem puțini), acest lucru m-ar entuziasma și mai mult. Și poate m-aș decide să mă întorc mai repede în țară. Dar încă nu suntem aici. Și acest lucru iar mă întristează...

Puterea votului de a schimba ceva

Da, încă mai cred în puterea votului de a schimba ceva. Dar trebuie să voteze (în bine) cât mai mulți oameni, ca să se poată schimba ceva.

Votul este esențial pentru funcționarea unei democrații.  Prin vot, oamenii au posibilitatea de a-și exprima opiniile și de a influența deciziile care le afectează viața de zi cu zi. Votul conferă legitimitate guvernului și liderilor aleși, responsabili în fața cetățenilor. Alegerea democratică permite alternanța la putere, schimbând liderii sau partidele care nu își îndeplinesc promisiunile. Prin vot, se pot sprijini reforme în diverse domenii precum educația, sănătatea sau mediul, și se poate asigura reprezentarea diversității societății în instituțiile de guvernare. Prin vot, cetățenii pot sancționa politicienii corupți sau ineficienți și pot alege lideri mai responsabili.

Chiar dacă există provocări cum ar fi corupția, fraudele electorale sau dezinteresul față de clasa politică, votul rămâne esențial pentru promovarea unei guvernări responsabile și transparente. Participarea activă a cetățenilor poate contribui la construirea unui sistem politic mai echitabil și mai just.

Prima participare la vot

Îmi amintesc că mi se părea grozav că am acest drept, de a vota. Era undeva în anii 90, când toți visam la o viață mai bună decât ce fusese până atunci, mai ales în anii comunismului. Secția de votare era la liceul unde am învățat eu și îmi amintesc că era foarte aglomerat, sincer nu îmi mai amintesc să mai fi văzut vreodată o secție de votare atât de aglomerată, cu oameni care efectiv se înghesuiau să voteze, de frică să nu rateze șansa asta.

Cum te raportezi acum la politică

Nu m-am implicat niciodată în politică, desi eu sunt omul care își suflecă mâinile și se apucă de treabă, caută soluții și le implementează.

Însă nu pot să spun că m-am gândit foarte mult sau foarte serios, dar nici nu m-am identificat cu un partid cu care să simt că rezonez cât mai mult. Căci pentru mine contează și oamenii din partid, nu doar partidul. Adică ambele aspecte. De altfel, niciodată nu mi s-a propus să intru în vreun partid.

Campania electorală de anul acesta

Nu știu ce s-a făcut bine în campanie, pentru că în perioada asta nu sunt în țară, dar când am ajuns săptămâna trecută în București, m-a lovit peste ochi campania unui partid, care defila cu mesaje de genul: hai să schimbăm Constituția și să cerem căsătoria doar între un bărbat și o femeie, plus tot felul de imagini cu tot felul de domnitori din epoci mult apuse. Sincer, m-am întristat. Tare m-am întristat. Sunt într-o fază a vieții mele când nu știu dacă să aleg să rămân unde sunt plecată (pentru a studia, deocamdată) sau să mă întorc în România, unde mai am multe de făcut, însă această campanie electorală este unul dintre motivele care efectiv mă bulversează, gândindu-mă la viitorul acestei țări. Apoi, așteptând un autobuz la Piața Romană, nu am putut să nu observ trotuarele nu murdare, ci foarte murdare, semn că în București încă nu se spală străzile și trotuarele ca afară, cu detergent. Afară se spală în fiecare dimineață și vă spun asta pentru că am văzut eu cu ochii mei. M-am întristat foarte tare și din această cauză.

În capul meu, consider că a venit timpul să fim cât mai empatici, mai toleranți, să evoluăm din toate punctele de vedere, să nu mai fim încrâncenați în ură sau invidie. Evident, generalizez, pentru că știu că există o mică comunitate de oameni care gândesc ca mine și fac, de asemenea, destule lucruri pentru țară. Dar oare e de ajuns această mână de oameni, pentru ca cei care vin din urma noastră să poată trăi mai bine?

Altfel, citesc doar două ziare online, deci, cumva, rămân în bula mea, pentru că altfel simt că îmi explodează capul, știind știrile legate inclusiv de campania electorală.

Ce nu îmi place la politicieni, mai ales în campaniile electorale, este că majoritatea au prostul obicei de a arăta cu degetul spre ceilalți candidați, în loc să se concentreze pe ce au făcut ei, pe ce au de făcut ei, pe interacțiunea permanentă cu alegătorii, nu doar în preajma campaniilor sau în campanii. Cu alte cuvinte, cred că politicienii români, candidați sau nu, mai au multe de învățat și mai e mult până departe.

Cum se văd de la tine lucrurile. Suntem blazați sau încrezători?

La mine nu se văd deloc prea roz. În primul rând, pentru că eu sunt o persoană care mereu a făcut câte ceva pentru România. Mereu. Am ieșit în stradă, am fost observator independent voluntar la alegeri, am schimbat două articole dintr-un proiect al Codului penal care îngrădeau libertatea de exprimare, am luat și amenzi la tot felul de proteste, pe care le-am constestat și am câștigat, am stat pe baricade tot ca voluntar în perioda Colectiv, am fondat o asociație care se ocupă de oamenii vulnerabili, unde toți cei implicați sunt voluntari, la fel ca și mine. Dau toate aceste exemple, nu ca să-mi ridic singură vreo statuie, căci nu am nevoie de o statuie. Ce fac eu, în pătrățelul meu, fac pentru România, nu pentru mine, pentru această țară care se află în tranziție de 35 de ani și care parcă nu mai scapă odată de sechelele comunismului. Dau toate aceste exemple pentru a arăta cum se văd de la mine lucrurile – unii fac, iar altora efectiv nu le pasă, nu merg la vot, nu sunt interesați de nimic, mulți se supără când cineva îi critică (sau critică ce se întâmplă în România), prea mulți stau pe margine și doar comentează pe Facebook. Dar România nu se poate schimba (mai repede) decât dacă ne implicăm cât mai mulți, fiecare cât poate, cum poate, la firul ierbii. De exemplu, să meargă la vot și să voteze pentru binele lui/ei și pentru binele țării.

Cauze ale absenteismului la vot în România

Asta e o temă de doctorat deja, pentru că absenteismul electoral în România este un fenomen atât de complex, cu atât de multe cauze și cu atât de multe efecte asupra societății și democrației.

În primul rând, cred că mult prea mulți oameni nu au încredere în politicieni și în sistemul politic, considerând că votul lor nu va aduce schimbări semnificative. Apoi, repetatele scandaluri de corupție ca să nu spun miile de scandaluri din jurul corupției de-a lungul vremii și ineficiența guvernamentală au dus la o desensibilizare și o dezamăgire crase față de clasa politică.

Nu mai vorbim de lipsa unei educații civice adecvate în școli face ca mulți copii și adolescenți odată ajunși adulți să nu înțeleagă pe deplin sau mă tem că deloc importanța votului și a participării politice. Mulți alegători nu se informează despre candidați, partide și programele electorale, ceea ce poate duce, de asemenea, la neparticipare. Procedurile birocratice și lipsa votului electronic pot descuraja participarea, pentru că nu mai suntem în anii 90, tehnologia de astăzi ar trebui să ne simplifice cu totul viața și societatea.

Iar dacă e să vorbim despre ce mă doare pe mine cel mai tare și anume despre contextul socio-economic, persoanele din medii defavorizate ori pot fi puțin motivate să voteze, sau deloc, considerând că schimbările politice nu vor avea un impact direct asupra vieții lor, ori merg la vot pentru că sunt păcălite la infinit de unii candidați și mă refer la zona rurală, în special, cu o sacoșă de ulei, făină și zahăr (da, uneori citesc că mai există cazuri) ori cu amenințarea că nu vor mai primi ajutoarele sociale. Cu alte cuvinte, lipsa de resurse și de acces la informații poate limita participarea electorală, în special în comunitățile rurale.

Și ca să rămân un pic și în zona mea de studii: migrație și dezvoltare (și în calitate de emigrantă plecată în Belgia, în același timp), să nu uităm că un număr semnificativ de români trăiesc în străinătate, iar procedurile de vot pentru diaspora sunt și complicate, și descurajante. Apoi mulți oameni se mută în alte localități din țară pentru muncă sau studii și nu își actualizează reședința, ceea ce poate complica procesul de vot.

Și lista poate continua la infinit.

Culpabilizarea celor care nu votează

Eu cred că culpabilizarea celor care nu votează este contraproductivă și poate duce la efecte negative asupra societății. Mai cred că o abordare mai constructivă, bazată pe educație, informare, facilitarea participării și promovarea unui dialog incluziv, poate contribui la creșterea participării electorale și la consolidarea democrației. În loc să arătăm cu degetul, ar trebui să căutăm modalități de a înțelege motivele absenteismului la vot și de a crea un mediu în care toți cetățenii se simt motivați și încurajați să participe la procesul democratic.

Persoanele care sunt culpabilizate pentru neparticiparea la vot se simt de multe ori excluse și marginalizate. În loc să motiveze participarea, culpabilizarea poate accentua diviziunile sociale și politice, creând o atmosferă de "noi împotriva lor" între votanți și non-votanți. Tensiunile și conflictele între diferite grupuri sociale pot crește, afectând coeziunea și colaborarea în comunitate. Și asta nu ajută pe nimeni. Din contra.

Din punctul meu de vedere, e nevoie clar de organizarea, la nivelul tuturor comunităților, nu doar izolat, de campanii de educație civică pentru a informa oamenii despre importanța votului și despre cum funcționează sistemul electoral. De asigurarea accesului la informații clare și obiective despre candidați, partide și programele lor, pentru a facilita decizia de vot. De introducerea unor măsuri care să simplifice procesul de vot, cum ar fi votul electronic, de prelungirea perioadei de vot sau de deschiderea mai multor secții de votare. De asigurarea că toate grupurile sociale, inclusiv persoanele cu dizabilități, cele vulnerabile, vârstnicii și cele din mediul rural, au acces facil la procesul de vot. De promovarea unui dialog deschis și constructiv între cetățeni, politicieni și societatea civilă pentru a înțelege mai bine preocupările și nevoile fiecăruia. De încurajarea implicării oamenilor în alte forme de participare civică, cum ar fi voluntariatul, activismul social sau participarea la consultări publice. De promovarea unor mesaje pozitive care să sublinieze beneficiile participării la vot și să încurajeze implicarea, în loc să culpabilizeze neparticiparea. Și mai ales de recunoașterea și respectarea diversității de opinii și experiențe, înțelegând că motivele pentru absenteism pot fi complexe și variate.

Cum arată conversațiile tale cu oameni apropiați care nu votează

Cred că am ajuns la o maturitate în care îmi permit să abordez subiectul absenței de la vot cu empatie și înțelegere. Da, am prieteni și rude care nu au votat sau nu votează, iar cauzele sunt diverse. Unii dintre ei nu se simt conectați la politica de zi cu zi și consideră că votul lor nu va face o diferență semnificativă, alții se simt descurajați de repetatele scandaluri de corupție și de lipsa de schimbare reală din România. În loc să-i critic, încerc să le ofer informații clare și obiective despre importanța votului și impactul pe care acesta îl poate avea. De exemplu, le explic cum alegerea unor reprezentanți poate influența direct aspecte ale vieții lor de zi cu zi, cum ar fi educația, sănătatea sau mediul. Și/sau le recomand surse de informare de încredere și echilibrate pentru a se documenta mai bine despre candidați și programele electorale.

Abordarea celor care nu votează cu empatie și înțelegere este esențială pentru a construi un dialog constructiv. În loc să-i culpabilizăm, putem să-i sprijinim în a înțelege importanța votului și să-i ajutăm să depășească obstacolele care îi împiedică să participe. Conversațiile deschise și bazate pe bun simț (nu pe critică fără argumente Made in Ro) pot contribui la creșterea implicării civice și la consolidarea democrației.

Posibile măsuri pentru a mări prezența la vot

În mare, o să repet ce am scris mai sus. În primul și-n primul rând, introducerea unor programe de educație civică în școli și universități pentru a învăța tinerii despre importanța votului și despre cum funcționează sistemul electoral. Pentru că ei reprezintă viitorul și pentru că ei merită să trăiască într-o țară/ lume mai bună și mai frumoasă.  

Promovarea implicării lor în proiecte și în inițiative comunitare care să le arate impactul direct al participării lor civice. Folosirea rețelelor sociale și a influencerilor pentru a ajunge la ei, la tineri, și pentru a-i mobiliza să voteze. Spre deosebire de generațiile noastre, tinerii sunt mai receptivi la mesaje transmise prin canalele pe care le utilizează frecvent și prin persoane de încredere.

Apoi, organizarea unor campanii de informare corecte și coerente prin mass-media (independentă și nepărtinitoare), rețele sociale și alte canale pentru a educa oamenii cu privire la procesul electoral și la impactul votului lor.

Introducerea opțiunilor de vot electronic și prin corespondență pentru a facilita votul, mai ales pentru diaspora și pentru persoanele cu mobilitate redusă.

Deschiderea mai multor secții de votare, inclusiv în zonele rurale și în locuri accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

Asigurarea transparenței în campaniile electorale și în finanțarea partidelor politice pentru a crește încrederea cetățenilor în procesul electoral.

Politicienii ar trebui să fie responsabili și să dea socoteală pentru promisiunile lor electorale, ceea ce poate crește încrederea alegătorilor în eficacitatea votului lor.

Organizarea de evenimente comunitare, dezbateri publice și forumuri de discuție pentru a încuraja participarea cetățenilor și pentru a crea un sentiment de comunitate și implicare.

Parteneriatul cu organizații non-guvernamentale pentru a desfășura campanii de mobilizare a votanților. Pentru că implicarea comunitară și sentimentul de apartenență pot motiva cetățenii să participe activ în procesul electoral. Și cred că și aici lista poate continua la infinit.

De ce ar trebui să voteze românii ? Mesajul tău pentru ei

Românii ar trebui să voteze pentru că de votul lor depind viitorul lor și viitorul copiilor lor.  Atât timp cât așteaptă să vină extratereștrii de pe Marte să voteze sau să le facă treaba, consider că România are exact ceea ce merită. Fără supărare! Sau cu supărare, dar asta e realitatea!