[Cronici politice] Barbu Mateescu: Politicienii cu experiență s-au format în altă Românie și comunică cu aceea, deși ea nu mai există

Partidele vechi au obosit, mesajele politice sunt inadecvate, alianțele se văd doar pe hârtie, se promovează fără discreție candidații la prezidențiale. Campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare continuă în același ritm, însă sociologul Barbu Mateescu spune că s-ar putea să apară și surprize, pe măsură ce cursa electorală se îndreaptă către linia de final.

"Când o campanie utilizează focus grupuri, acest lucru este, în genere, evident. (Și, atenție, asta o spune un sociolog specializat pe cercetări cantitative! :) Mai general spus, se observă cu ușurință care partide beneficiază de servicii sociologice bune, adecvate sau de proastă calitate", zice Barbu

Cu Barbu Mateescu dezbatem în cele ce urmează mesajele politice, gafele candidaților și ce pare că n-au înțeles politicienii români în această campanie electorală.

Păreri despre campania electorală

Este o campanie amputată. Alianța PSD+PNL a fost abandonată de facto de către partidele componente. Nu are brand, nu are mesaje, nu are vectori, practic a fost strangulată. E ceva fără precedent în 35 de ani de democrație: un competitor național mort, dar lăsat încă pe buletinul de vot. Astfel, accentul s-a mutat înspre locale, deci peisajul s-a fragmentat foarte mult.

În plan strategic, există două elemente semnificative: oboseala partidelor vechi (PSD și PNL) și nemulțumirea unei părți semnificative a populației vizavi de principalele partide de pe scena parlamentară (deci și PSD sau PNL, dar și ADU sau AUR). O perioadă această situație părea să conducă spre performanțe bune pentru independenți sau pentru candidați din afara careului menționat mai devreme. Dar și Piedone pare să fi rămas fără suflu, ceea ce va afecta scorul PUSL foarte mult. Diana Șoșoacă de asemenea a pierdut prim-planul. Ori vom vedea o prezență surprinzător de mică (având în vedere totuși că au loc și alegeri locale), ori cineva o să țâșnească pe ultimele săptămâni și o să obțină câteva sute de mii de voturi surprinzătoare, cam cum s-a întâmplat cu AUR la parlamentarele din 2020 sau cu USRPLUS la europarlamentarele din 2019.

Comunicarea politică a candidaților

Există probleme mari de ajustare la schimbarea publicurilor. Politicienii cu experiență s-au format în altă Românie și comunică cu aceea, deși ea nu mai există. Ca exemplu, vârstnicii de acum sunt foarte diferiți de cei de la începutul anilor 2000: au avut alte experiențe istorice, au alte probleme și alte perspective. Mediul rural a evoluat imens, mai ales financiar - ambițiile sunt altele iar accesul la Internet (în special pe telefon) a schimbat drastic portretul mental al oamenilor din sate și comune. Orașele mari pierd populație în mod drastic iar suburbiile cresc non-stop. Nimeni de pe scena politică n-a înțeles rezultatele recensământului: se comportă de parcă n-ar fi avut loc. Vom vedea în vară și toamnă că nu s-a înțeles nici eșecul referendumului Coaliției pentru Familie. Există de asemenea, în afara binomului PSD+PNL, multă lipsă de experiență. Multe candidaturi vor obține scoruri proaste nu pentru că au comunicat greșit, ci pentru că nu au fost auzite sau nu și-au planificat bine pașii.

Prin ce ți se pare că se diferențiază campania de anul acesta, față de ceilalți ani

Între 2019/2020 și prezent mediul online s-a aglomerat foarte mult. Este infinit mai greu să atragi atenția pe rețelele sociale, întrucât există influenceri și producători de conținut care sunt extrem de eficienți. Până și AUR are probleme, darămite formațiunile politice care câțiva ani au comunicat în online fără a da mare atenție mediului.

Surprizele

La egalitate două aspecte legate între ele: stupefianta bâlbă "Cârstoiu" și deșirarea alianței PSD+PNL. Medalie de bronz pentru aparenta erodare a AUR. Într-o epocă fertilă pentru populism, se pare că AUR are o pasă proastă tocmai în 2024, adică exact anul care contează.

Cea mai curată campanie

Mi-a plăcut „Mulțumesc"-ul lui Nicușor Dan. E un gest simpatic și cald, de modă veche. În București cu acest tip de mesaj ori ești dat afară în șuturi, ori îi lovești pe oameni fix la inimă. De asemenea, mesajul lui Fritz („Înainte nu înapoi") e un exemplu bun de concizie și de adecvare la situația strategică a orașului și campaniei.

La ce ne-am putea aștepta în continuare în această campanie?

Promovarea din ce în ce mai puțin discretă a candidaților și candidaturilor la prezidențiale. Turul doi (!) al prezidențialelor are loc în aproximativ 125 de zile. Practic campania electorală pentru prezidențiale deja a început.

Alte campanii care ți-au atras atenția

Îmi este foarte dificil să răspund cu precizie întrucât presa națională face o treabă execrabilă în a monitoriza ce se întâmplă în afara Bucureștiului. Atenție, locuiesc în Cluj-Napoca, dar îmi este incredibil de greu să aflu ce dezbateri, inițiative, idei de comunicare, reclame, slogane există în Arad, Sibiu, Constanța, Timișoara, Brașov sau Iași. Mai ușor afli starea frontului din Ucraina sau ce a mai zis Trump! Multe din acele campanii - am descoperit cercetând personal - sunt suculente, dar în mod sigur există lucruri care mi-au scăpat.

Gafe

Contrastul „usturoi vs matematică" mi s-a părut nepotrivit. Trecând la alt primar de oraș mare, Emil Boc vorbește în continuare cetățenilor care au venit din rural în urban cu ocazia industrializării din comunism, folosind sintagme gen „nu schimbi caii când urci dealul" sau făcând giumbușlucuri piscicole pe TikTok. Dar acei oameni au murit de mult, în special în pandemie, sau se află într-o stare de sănătate fizică sau psihică extrem de precară, ceea ce reduce drastic probabilitatea ca ei să vină la vot.

Aceste gafe în sine nu semnalează o înfrângere iminentă. Iohannis a câștigat primul său mandat după faimoasa formulare „ghinion" și alte gafe mai mici. Decisiv este dacă există conținut cu care să suprascrii, ca volum sau intensitate, gafele.

Impactul afișelor și bannerelor

Legislația este inadecvată. Afișele/bannerele se văd doar înainte de campania propriu-zisă. Practic, are loc o adormire a societății tocmai în luna de dinainte de scrutin.

Candidatul ale cărui mesaje ajung cel mai des la tine

De departe Sabin Sărmaș e persoana cea mai vizibilă. E plin de energie, are umor, folosește bine în comunicare slăbiciunile administrației locale (el fiind contracandidat la primăria Cluj-Napoca). Ar fi fost ideal pentru campania lui să aibă și afișaj stradal mai vizibil/numeros, dar aici administrația a știut să-și joace cărțile astfel încât să blocheze vizibilitatea competitorilor.

Comunicarea online a candidaților

Eu folosesc, ca extrem de mulți alți români, adblockere. Spațiul politic pare să se fi împiedicat când vine vorba de acest aspect, deci multe lucruri îmi sunt bruiate.

Evoluția comunicării politice din România

Când o campanie utilizează focus grupuri, acest lucru este, în genere, evident. (Și, atenție, asta o spune un sociolog specializat pe cercetări cantitative! :) Mai general spus, se observă cu ușurință care partide beneficiază de servicii sociologice bune, adecvate sau de proastă calitate.

Cum stau candidații la capitolul imagine politică

La PSD observ o sofisticare în creștere. Gabriela Firea nu mai face gafele din trecut. Marcel Ciolacu nu comite aceleași greșeli ca Adrian Năstase sau Victor Ponta (ci altele, dar asta e, se lucrează cu materialul clientului). Aroganța nu mai e la modă.

Poate schimba campania electorală felul în care votează românii?

În campanie pot apărea trend-uri, emoții care să crească temeinic și să furnizeze rezultate finale dincolo de așteptările oricărui sondaj. De asemenea, o campanie proastă - mai ales în planul comunicării - te poate nenoroci, smulgând înfrângerea din ghearele victoriei. În special PSD poate să predea cursuri la nivel de doctorat despre asta. După cum s-a văzut în 2020 în Timișoara și Brașov, o campanie făcută în dorul lelii de către candidați siguri pe ei poate duce la eșecuri majore de mobilizare și deci la înfrângere.