[Hai cu Votul] Oana Dimofte: Știu, politicienii dezamăgesc, însă retorica de tip „nu m-am mai uitat la știri din 2006 și sunt mândru de asta” mi se pare toxică

Electoratul blazat există, iar procentul celor care aleg să nu își exprime opțiunile la alegeri a crescut. Auzim printre cei din jurul nostru retorici de tipul „toți sunt la fel”, „nu contează cine votează, contează cine numără”, „iese cine trebuie, nu pe cine votăm noi”. E drept, au trecut anii și s-au adunat promisiunile nerespectate, manipulările, mesajele politice fără fond. Există, însă, și un alt tip de electorat printre români. Sunt oamenii care și-au clarificat valorile, și-au ales candidații, și își exercită dreptul la vot, spune jurnalista Oana Dimofte.

"A apărut o mini-generație politică în care văd ceva mai mult curaj și ceva mai multă determinare de a se desprinde de secolul trecut. Nu e o mini-generație de arhangheli sau de icoane morale, însă cred că e un sâmbure din care poate crește ceva", zice Oana

Vorbim în continuare cu Oana Dimofte despre cauzele absenteismului la vot și despre noile generații, care ar putea schimba lucrurile.

Cum ajunge la tine campania electorală

Care campanie electorală? :) Până acum, singurul mesaj de campanie care mi se pare că a avut aderență e „Matematică, nu usturoi”. Și nici măcar nu e un mesaj de campanie, ci un slogan. În rest, văd o campanie care la fel de bine putea să fie și în anul 2000 sau 2004. Format clasic, drumuri bătătorite, texte parcă extrase dintr-un manual scris în urmă cu 20 de ani. Până și YouTube-ul au reușit să îl facă plictisitor și învechit - salutări către echipa doamnei Firea, care a crezut potrivit un clip de 15 minute.

Electoratul

Bănuiesc că există o parte mare de electorat blazat, sau care doar se declară blazat. A existat mereu. Ce mi se pare în evoluție e proporția de electorat care și-a clarificat valorile și și-a ales „echipa”. Percepția mea e că acest segment e în creștere și în consolidare. E segmentul care va merge la vot motivat de respingerea față de valorile contrare: progresiștii care vor merge enervați de conservatori, votanții PSD care vor merge enervați de useriști și așa mai departe.

Ce te motivează pe tine să mergi la vot, dacă mergi

Sigur că merg la vot, am mers mereu. În parte pentru că și eu fac cumva parte din segmentul pe care l-am descris în paragraful de mai sus: votez și prin antiteză, anul ăsta probabil mai mult ca oricând. Totuși, există și un alt motiv pentru care o să votez: chiar a apărut o mini-generație politică în care văd ceva mai mult curaj și ceva mai multă determinare de a se desprinde de secolul trecut. Nu e o mini-generație de arhangheli sau de icoane morale, însă cred că e un sâmbure din care poate crește ceva.

Primul tău vot

Am votat prima dată în anul 2000, la prima rundă de alegeri la care am avut drept de vot. Am mers la parlamentare și la primul tur de prezidențiale, pentru că la al doilea m-am prins de schema Iliescu-Vadim și n-am vrut să particip. Gândul cu care am votat a fost să nu câștige Iliescu și PDSR. După cum știm cu toții, au câștigat Iliescu și PDSR.

(Mai) crezi în puterea votului pentru schimbare?

Dacă vorbim de alegerile parlamentare sau prezidențiale, anul ăsta o să spun că mai degrabă cred în puterea votului de a preveni ceva. De exemplu, un derapaj catastrofal către suveranism și, de fapt, către zona de influență a Rusiei. Părerea mea este că de la acest an electoral este tot ce putem spera.

Cum te raportezi acum la politică

Îmi pasă de politică din 1990, când aveam 10 ani și am văzut-o cum apare și crește în România. Așa că, pentru a oripila dezgustații de romgleză, ”I will never not care”. Sunt implicată în modul în care am fost mereu: reacționez vocal și uneori agresiv la derapaje. Pentru că există momente în care cred că forța reacției trebuie să fie cel puțin egală cu forța derapajului. 2017 a fost un astfel de moment, apoi referendumul CpF, apoi pandemia, apoi teoriile rusofile despre războiul din Ucraina. Nu știu să tac și nici nu vreau să învăț, atunci când pe masă sunt subiecte ca astea.

Cauze ale absenteismului la vot

În primul rând, cred că e destul de complicat să estimăm exact prezența la vot în România. Sigur, avem numărul de persoane de pe listele electorale, însă jurnaliștii au demonstrat de ce e destul de dificil să îl acceptăm ca pe o bază de calcul riguroasă. Sunt, probabil, milioane de oameni care încă apar pe listele permanente, deși ei nu mai locuiesc de foarte multă vreme în țară. În condițiile astea, și proporția exactă a absenteismului e destul de greu de calculat. Sigur, ar fi foarte bine și mult mai clar dacă am avea o intenție de vot de peste 80%. Nu o avem și cred că motivele sunt împărțite între politicieni și societate. Știu, politicienii dezamăgesc, însă nici retorica de tip „nu m-am mai uitat la știri din 2006 și sunt mândru de asta” nu mi se pare vreo lumină. Ba mi se pare chiar toxică.

Culpabilizarea publică a celor care nu votează

Cei din generația mea și din generațiile mai în vârstă decât mine pot fi foarte greu recuperați. Însă pariul meu este pe tineri. Tocmai a apărut un studiu la nivel european, care arată că tinerii din România au cea mai mare intenție de vot la europarlamentare. Mi se pare senzațională chestia asta și sper să se confirme. Și mai sper că n-o să ne dăm ochii peste cap pe motiv de „vai, tinerii din ziua de azi!”. Dacă tinerii din ziua de azi au înțeles rostul votului, indiferent cum votează, au înțeles mai multe decât generația mea.

Conversațiile tale cu cei apropiați, care nu vor sa voteze

Chiar nu am nici rude, nici prieteni apropiați care să nu voteze. Mă rog, trebuie să recunosc că pandemia și războiul m-au determinat să îmi restrâng mult cercul social și să caut să păstrez oamenii cu aceleași valori fundamentale ca mine. Dar recunosc că atunci când aud pe cineva spunând enormități cu pretenții profunde de genul „toți sunt la fel” sau „nu contează cine votează, contează cine numără”, mă enervez la fel ca prin 2008.

Cum s-ar putea crește prezența la vot

Dacă generația mea ar fi știut ce funcționează, probabil că ar fi reușit să ajungă la acea prezență de 80%. Dacă se confirmă intenția de vot a tinerilor, probabil că va trebui să îi rugăm pe ei să ne explice ce funcționează.

De ce ar trebui să voteze cât mai mulți români

Anul ăsta în mod special, ar trebui să voteze dacă le place Europa, dacă își mai doresc ca și copiii lor să aibă șansa de a studia și de a munci în UE, dar și dacă li se pare că democrația și drepturile omului există într-o proporție mai mare în Vest decât la Moscova.