Am făcut Podcast for Democracy să arătăm că cetățenii pot reuși chiar și acolo unde instituțiile Statului au eșuat

Am făcut Podcast for Democracy să arătăm că cetățenii pot reuși chiar și acolo unde instituțiile Statului au eșuat

Nu există candidați politici perfecți. Dar asta înseamnă democrația: să te informezi în legătură cu ei și să alegi în cunoștință de cauză. Așa cum îi spune numele, Podcast for Democracy este un podcast despre implicare, democrație, civism și despre cum să abordăm toate alegerile din anul acesta. Cum a apărut acest podcast, care este misiunea lui și de ce este mai important ca oricând să fim informați politic, în ciuda blazării generale, explică Paul Kasprovschi în rândurile de mai jos. 

 

De ce?

Am făcut Podcast for Democracy să arătăm că cetățenii pot reuși chiar și acolo unde instituțiile Statului au eșuat.

Să începem cu începutul: ce este Podcast for Democracy. Podcast for Democracy este un proiect de conținut produs de Geeks for Democracy cu sprijinul Iquam Photos.

Cu cine am stat de vorbă până acum: cu Mihaela Miroiu, membră a Academiei Europene, filosoafă și scriitoare care a influențat enorm viața civică din România. Cu Oana Goerghiu și Carmen Uscatu – doamnele de la Dăruiește viață care împreună cu 300 de mii de donatori au zis ”Noi facem un spital”. Și au și făcut. Vor urma și alții pentru că nu avem în plan să ne oprim. Vă spun mai jos de ce.

Noi am făcut Podcast for Democracy să învățăm și să vă împărtășim despre implicare, democrație și civism și foarte important: despre cum să abordăm toate alegerile din anul acesta.

Știm cu toții: e un an foarte important și cu cât o să votăm mai mulți și o să luăm niște decizii mai bazate pe argumentele corecte – avem mai multe șanse să ne fie mai bine tuturor.

 

7 lucruri

O să încep cu 7 lucruri pe care le-am învățat din Podast for Democracy  și mai la urmă, pentru cine are răbdare să citească ”long read”,  îi spun și povestea și cum a apărut.

  1. Nu lua democrația for granted, ca pe un dat. Este rezultatul unui efort și a unei evoluții cam ca în cazul progresului tehnologic. Cu niște diferențe semificative: pentru democrație au murit niște oameni și se poate pierde dacă nu suntem atenți. De la doamna Mihalea Miroiu am învățat să ne uităm la Democracy Index - scorul care măsoară calitatea democrației într-o țară și unde putem vedea factual că pierdem puncte.
  2. Democrația nu mai moare la breaking news la ore de maximă audiență. Au încercat asta și n-a mers. La protestele OUG 13 am fost sute de mii in stradă, sute de zile. Marile branduri scriau istorie sprijinind proiectele societății civile cu milioane și protestele pe față și pe fațadele cladirilor. Dar democrația poate muri puțin câte puțin, uitată de cetățeni și sabotată de politicieni corupți și incompetenți. Câți am ieșit în stradă după investigația care a scos la iveală Azilele Groazei și implicarea policienilor și a funcționarilor de stat in obstrucționarea Justiției? Niște zeci?
  3. Ce pot să fac pentru democrația din România repede și cu impact in 2024: Informează-te. Votează. Vorbește despre asta.
  1. Gândește-te la alegeri ca un angajator. Pur și simplu, o dată la 4 ani sau 5 ani in cazul Președintelui, avem de angajat niște oameni care trebuie să ne gestioneze banii și drepturile. Deci te rog gândește-te la asta ca un angajator bun care își face temele – adică cercetează puțin pe cine selectezi.
  2. Nu am pe cine vota? Ba ai pe cine vota. Este o listă de candidați la fiecare dintre alegeri, iar noi pur și simplu trebuie să îi găsim pe cei mai buni sau măcăr pe cei mai puțin răi din lista aia. Dacă te scoți singur pe margine, jocul merge mai departe oricum. Nu poți spune ”pentru că nu știu eu care este cel mai bun candidat, nu mai angajez pe nimeni”.
  3. Cum aleg? Îți stabilești obiective. Ce te interesează pe tine personal să se întâmple cu banii tăi. Următorul nivel: ce te interesează și e important pentru comunitatea ta locală? Să zicem că te interesează educația – go for it. Caută candidați pricepuți la educație, cu proiecte in educație la activ și proiecte de educație in propunerea lor de program politic.
  4. Există candidați politici buni? Nu m-aș uita să fie perfecți. M-aș uita mai de grabă la cei mai potriviți = un mix dintre CV-urile lor reale și obiectivele tale. Așa că hai să fim realiști și să ne uităm la progres nu la perfecțiune. Când cumperi de pe net un filtru de cafea, niște pantofi sau un city break – faci ceva research, nu? Atunci poți să faci asta și când îți angajezi pe unii care o să-ți cheltuie banii 4 ani și mai bine.

Știai deja toate astea? Super! Atunci poți să împărtășești și cu alții. Și are sens să urmărești Pocast for Democracy pentru că te inspiră să duci conversațiile de la masa de duminică/ Paște/ Crăciun/ sau ieșit la țigară și cafea cu colegii. Nu e despre ce zic eu, ci despre Mihaela Mirioiu, Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu și mulți alți oameni faini care or să vină la noi la podcast. E foarte important să urmărești și investigații precum Azilele Groazei sau Cartelul din Carpați. Astea o să te ajute să scoți candidați răi de pe listă, adica să știi pe cine NU o să votezi. Podcast for Democracy te ajută să te inspiri să cauți candidați buni sau cât de buni se poate să îți faci propria listă.

 

Povestea Podcast for Democracy

Ne-am întrebat în 2023, cât de conectați mai sunt românii de temele de interes civic. După o pandemie, dezbaterea intrumentată politic pe tema vaccinurilor și a noi și afară, război, inflație… am făcut Studiul BAROC – Barometrul României Civice.

Cercetarea făcută de Geeks for Democracy in parteneriat cu Cult Research, a fost un efort mare pentru noi pentru că am ales calea cea mai grea și mai exactă: Cercetare națională telefonică, nu online (CATI nu CAWI. Pentru că am vrut să prindem în poză și ”România Profundă” la care poate nu a ajuns netul, dar sigur a ajuns telefonul.

Rezultatele arătau mai rău decât in ipoteza de lucru: doar o treime dintre români mai erau interesați de știri și evenimente politice. În Topul ”Încrederii” – doar patru instituții obțineau medii de trecere (adică peste valoarea 5 din 10). Dintre acestea, primele trei – instituții directive: Biserica, Armata, NATO. Instituțiile democratiei noastre naționale – la coada clasamentului. Dar ce ne-a îngrijorat cel mai tare: 40% dintre români considerau extrema dreaptă benefică pentru România. Când in istoria țării ăsteia au adus extremiștii ceva bun? Și mai era puțin și incepea 2024 – anul cu toate exercițiile electorale la un loc.

Am comunicat  national rezultatele Studiului BAROC și am făcut public raportul fără costuri pentru oricine este interesant. Uite aici.

Și am început să vorbim cu tot mai mulți oameni despre rezultatele studiului. Despre cauze, de ce am ajuns unde am ajuns. De ce 40% dintre români cred că extrema dreaptă e benefică în condițiile în care suntem o națiune în care jumătate din populația activă emigrează sau a emigrat la un moment dat pentru muncă. De la oamenii faini cu care am stat de vorbă am început să învățăm tot mai multe lucruri faine și am zis să le împărtășim.

Așa am început. Fără un plan de amplificare, dar cu gândul clar că NU renunțăm și că vrem să ajungem la cât mai mulți oameni. La voi. Ce vrem de la voi: nu uitați că democrația nu este un dat. Și anul ăsta în mod special - informează-te, votează, vorbește despre asta.

Pentru că așa cum spunea Mihaela Miroiu ”cetățeni implicați nu poți importa”. Și după cum ne-au demonstrat Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împreună cu 300 de mii de oameni implicați în Noi Facem un Spital - cetățenii pot reuși chiar și acolo unde clasa politică și instituțiile Statului au eșuat lamentabil.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related