[Povești de bine] Andreea Rusu: Avem fete care ne scriu la 14-15 ani si stiu enorm de multe despre feminism si drepturile femeilor

De cand si-a inceput munca in Centrul FILIA, Andreea Rusu a invatat cat de diverse sunt obstacolele de care se lovesc femeile din Romania, in viata de zi cu zi, la munca, acasa. In functie de mediile in care locuiesc, educatie, varsta si familiile din care provin, romancele au de infruntat discriminari, abuzuri, lipsa accesului la servicii medicale si altele. De 24 de ani, FILIA lupta pentru egalitatea de gen si politici publice de interventii, care sa tina cont de diversitatea femeilor.

Din 2019, FILIA actioneaza in patru directii pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si imbunatatirea accesului acestora la sanatate si drepturi reproductive. Ele sunt: activism si sensibilizare, advocacy, munca comunitara, studii si analize.

"Cred ca este o putere foarte mare sa poti defini ceea ce ti se intampla, sa-ti cunosti drepturile si, mai ales, sa poti vorbi cu persoane care au trecut prin aceleasi lucruri sau sa stii ca nu esti singura care trece prin asta", spune Andreea.

Directoarea executiva a Centrului FILIA, Andreea Rusu, vorbeste in cele ce urmeaza despre activitatea organizatiei si despre evolutia in cei 24 de ani de existenta.

24 de ani de FILIA

Noi spunem ca FILIA este suma tuturor persoanelor care i-au trecut pragul. 24 de ani de experienta inseamna zeci de mii de beneficiare, mii de intalniri, zeci de studii, zeci de contributii la politici publice. FILIA acum, la 24 de ani, este in una din cele mai bune perioade ale ei – cu cea mai numeroasa echipa din istorie, cu expertize si experiente diverse, cu o comunitate puternica in spatele si alaturi de ea.

Echipa

Eu am 28 de ani si am crescut ca adult cu FILIA si prin FILIA. Aveam 20 de ani cand am inceput ca voluntara, iar la 23 de ani am devenit directoare executiva si sunt recunoscatoare pentru spatiul de crestere pe care l-am avut, desi eram foarte tanara. Este ceea ce incerc sa construiesc si pentru colegele mele si este ceva ce FILIA a facut de-a lungul istoriei ei. O mare parte din echipa de astazi a inceput prin voluntariat in facultate si a ramas pe termen lung langa noi.

Acum suntem 10 persoane angajate full time, 9 in echipa de la Bucuresti si o persoana in comunitate, la care se alatura 2 persoane part time si 32 de voluntare si voluntari. Echipa noastra este formata din: Andreea Braga, coordonatoare de advocacy, cea care construieste relatii cu mediul politic, care urmareste modificarile legislative si ne mobilizeaza pentru a avea contributii, scrisori deschise si petitii, in special in ceea ce priveste violenta impotriva femeilor; Miruna Pantel, coordonatoare de dezvoltare organizationala si trainera noastra, care este liantul cu mediul corporate; Andrada Cilibiu si Cristina Praz, magicienele muncii de comunicare FILIA, carora li se alatura part-time Cami Grad, mintea din spatele ideilor creative precum expozitia cu privire la violenta domestica „Unele rufe se spala in public”; Andrada poarta si palaria expertei in drepturi reproductive si urmareste de 5 ani situatia accesului la intreruperi de sarcina, iar Cristina poarta si palaria de trainer, tinand zeci de workshopuri in ultimii ani cu tineri si tinere; Adela Alexandru si Elena Samoila, echipa de munca comunitara, coordonatoarele a doua grupuri de initiativa din judetul Arges, carora li se alatura Crenguta Ciuculescu, facilitatoare locala a grupului „Femeile schimba destine” din Valea Mare Pravat” si Adina Paun, moasa si experta noastra in sanatate reproductiva; Cristina Bahnaru si Victorita Meirosu sunt mintile noastre administrative, tehnice si financiare.

Cum te-a schimbat experienta de lucru in proiectele organizatiei

In 2019, cand am devenit directoare executiva, vedeam FILIA ca un imens munte de sticla, cu o reputatie si o expertiza pe care daca as face un pas gresit l-as putea sparge. Era o responsabilitate enorma si o presiune pe care o puneam singura asupra mea. Cred ca este o discutie lunga despre dimensiunea de gen in ceea ce priveste leadership-ul. Insa colegele mele mi-au aratat ca nu sunt singura in aceasta lupta si impreuna am format o echipa in care am invatat și experimentat ce inseamna suroritatea si solidaritatea. La FILIA am invatat sa lucrez in echipa, sa las spatiu femeilor din jurul meu pentru a se descoperi pe ele insele si a desfasura activitatile care li se potrivesc.

Munca mea la FILIA a fost si este foarte diversa. Am facut de-a lungul anilor de la munca comunitara la cercetare, de la advocacy la activism, coordonare de Retele si grupuri informale, dar si organizare de evenimente, contabilitate primara, carat tone de produse si asa mai departe.

Munca comunitara m-a invatat sa deschid ochii la experiente diferite ale femeilor, la faptul ca femeile nu sunt la fel, ca se lovesc de obstacole diverse si au nevoie de politici publice si interventii care sa tina cont de diversitatea lor. Prin munca comunitara mi-am constientizat privilegiile si am inteles cat de important este ca o organizatie care lupta pentru egalitate de gen sa asculte si sa inteleaga femeile in toata diversitatea lor. In activitatile de advocacy si reprezentare a FILIA in relatie cu diversi stakeholderi, am invatat persuasiunea si diplomatia. Bineinteles ca nu este totul roz. A trebuit sa invat sa ma descurc in diverse situatii. Spre exemplu, se întâmplă ca politicieni sau diversi reprezentanti ai autoritatilor sa se astepte sa fie cineva mult mai in varsta directoare a FILIA si atunci trebuie sa deconstruiesc prejudecata ca varsta se coreleaza direct cu expertiza.

Din istoria FILIA

Atunci cand FILIA a fost fondata, eu aveam 5 ani. Cred ca si asta spune multe despre oportunitatile pe care FILIA le-a oferit inclusiv femeilor tinere si voluntarelor. In 2000, Centrul FILIA a fost fondat de un grup de profesori si profesoare universitare care si-au dorit sa formeze un centru pentru studierea egalitatii de gen in Romania. Printre fondatori se afla Mihaela Miroiu si Cristian Pirvulescu. De fapt, numele complet al organizatiei este Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen: FILIA.

In ceea ce priveste contextul si evolutia sau involutia stereotipurilor, pot spune ca in ultimii 4 ani vedem o schimbare foarte mare in jurul beneficiarilor si sustinatorilor organizatiei. Daca in 2019-2020 lansam un apel de voluntariat si acceptam pe toata lumea care se inscria deoarece erau in jur de 15, in 2022 la ultimul apel s-au inscris 350 de persoane. Din ce in ce mai multi oameni afla despre feminism, se sensibilizeaza, se lovesc de situatii de violenta sau discriminare pe care reusesc sa le identifice ca atare. Si cel mai clar este sa asta se intampla din ce in ce mai devreme. Avem fete care ne scriu la 14-15 ani si stiu enorm de multe despre feminism si drepturile femeilor. In generatia mea, am aflat prima data despre feminism la 20 de ani, la un curs de la facultate.

Evolutia organizatiei

Cred ca unul din punctele puternice ale organizatiei este faptul ca liderele ei s-au schimbat recurent. Fiecare presedinta sau directoare executiva a adus cate ceva nou, idei, directii, un stil de lucru diferit, care a imbogatit organizatia. De exemplu, Andreea Braga a dezvoltat o noua directie de actiune, cea a muncii comunitare in 2014, Oana Baluta a conectat organizatia mult mai mult de societatea civila, de zona de proteste si de advocacy in ceea ce priveste violenta de gen.

In ultimii ani, FILIA a crescut ca echipa, resurse, vizibilitate si asteptari din partea publicului. Aceasta crestere a venit cu un numar mai mare de activitati si presiune, care a avut urmari si asupra sanatatii mintale a echipei, cu episoade de burn out. Am invatat in ultimii ani sa avem grija si de noi, am inceput sa avem activitati impreuna in afara biroului, teambuilding-uri, cocktail parties, zi de imbracat tematic si asa mai departe. Cred ca aceasta componenta de wellbeing intr-o organizatie din societatea civila este extraordinar de importanta, dar invizibila. Exista un complex al salvatorului pe care il impartasim majoritatea celor care facem aceasta munca si care duce la un sentiment de impostor atunci cand simti nevoia de o pauza, asa ca mai tragi un pic si inca un pic. Totodata, am invatat sa ne restrangem. In 2019, la ultima planificare strategica am ales doua directii: siguranta si sanatatea reproductiva a femeilor. Pana in acel moment, FILIA lucra pe tot avea legatura cu egalitatea de gen. Insa am realizat ca pentru a maximiza rezultatele cu resursele pe care le avem, trebuie sa ne prioritizam munca. Am invatat astfel sa spunem nu si sa ne adaptam proiectele si activitatile la planul nostru pe termen lung. Cred ca este un moment important in viata oricarei organizatii.

Ce este greu, ce este si frumos acum

Cred ca fiecare din echipa FILIA ar avea un alt raspuns, in functie de munca pe care o face. O sa trisez un pic si nu o sa spun o singura parte, ci o multitudine de activitati care se intampla la FILIA.

Cele mai frumoase momente sunt in echipa, in momentele vulnerabile a fiecareia dintre noi, cand ne sprijinim una pe cealalta, in momentele in care luam decizii strategice si avem discutii argumentate la birou. Cele mai frumoase momente sunt si atunci cand avem activitati cu grupurile de initiativa ale femeilor la nivel local, mai ales de cand am reusit sa construim o casa a a femeilor in Valea Mare Pravat, care functioneaza ca un spatiu sigur, de discutii si invatare. Cele mai frumoase momente sunt deplasarile in tara, cand mergem sa ne vedem cu tineri din licee si universitati sa vorbim despre drepturile lor, despre relatii sanatoase, violenta si drepturi reproductive. Cele mai frumoase momente sunt si atunci cand avem intalniri cu politicieni aliati si politiciene aliate, reprezentanti ai autoritatilor, care iau in calcul munca noastra si vor sa lucram impreuna pentru o lume mai sigura pentru femei. Cele mai frumoase momente sunt atunci cand suntem mii de persoane pe strada, in solidaritate cu femeile din viata noastra. Si multe altele.

Momentele mai grele la FILIA sunt atunci cand noi insene nu ne simtim in siguranta, cand primim amenintari si jigniri pe retelele de socializare sau la telefon. Acum lucram pentru a avea un plan de siguranta atat cibernetica, cat si fizica in ceea ce priveste munca noastra. De departe, cel mai greu este atunci cand nu stim daca vom mai avea resursele sa ne facem munca in cateva luni. Și, din pacate, se intampla mai des decat ne-am dori. Aceasta instabilitate financiara este o realitate pentru marea majoritate a ONGurilor din Romania.

Nevoia de fonduri

Legat de ce am avea nevoie: sustinere pentru a ne continua munca. Ne puteti sustine printr-o donatie recurenta de 4 euro prin SMS la 8864 cu textul FILIA sau prin redirectionarea a 3.5% din impozitul pe venit - nu costa nimic, dureaza un minut si inseamna foarte mult pentru noi. Totodata, sunt alte modalitati prin care puteti dona, aici.

Munca in comunitatile unde actionati

Cred ca cel mai bine ati intelege munca noastra in comunitate si impactul pe care il are din documentarul Femei care schimba comunitati, de unde o veti cunoaste mai bine pe colega noastra, Crenguta Ciuculescu.

Munca noastra in comunitati presupune in primul rand formarea unui spatiu sigur in care femeile se pot intalni sa vorbeasca, sa-si impartaseasca greutatile si bucuriile, sa-si cunoasca drepturile si sa lupte impreuna pentru o comunitate in care vocile lor sa fie auzite si ascultate. Intalnirile la nivel local, in comunitatile unde lucram pe termen lung, se intampla cel putin o data pe luna. Acesta sunt fie de informare din partea noastra sau a altor experti/e pe teme cu privire la drepturile femeilor, advocacy, alfabetizare digitala sau ce alte tipuri de informatii isi doresc sa obtinafie intalniri de coeziune de grup de tipul gatitului impreuna sau intalniri aplicate de advocacy.

Proiecte in derulare

In 2023, am avut aproximativ 87.000 km parcursi, 13.157 beneficiari, 282 traininguri sustinute, 11 proiecte derulate, 5 studii publicate, 14 petitii si scrisori deschise, un reach in social media de aproximativ 5 milioane (in conditiile in care ne-am pierdut contul de Instagram in septembrie) si 2,4 milioane persoane reach in articole din mass media online.

Avand in vedere amplitudinea activitatilor noastre, cred ca este mai relevant sa discutam despre directiile noastre strategice, in care se inscriu si proiectele punctuale. Din 2019, FILIA lucreaza pe prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si imbunatatirea accesului la sanatate si drepturi reproductive prin patru tipuri de abordari – activism si sensibilizare, advocacy, munca comunitara si studii si analize.

In ceea ce priveste violenta de gen, Centrul FILIA este membra a Retelei pentru Prevenirea si Combaterea Violentei impotriva Femeilor si alaturi de celelalte organizatii membre organizam anual marsul „Impreuna pentru siguranta femeilor”, cea mai mare manifestare publica impotriva violentei de gen din Romania. Anul trecut au participat peste 3000 persoane in 7 localitati. In ultimul an, am facut advocacy specific pe introducerea unei varste minime pentru consimtamant sexual valid, lege care a trecut si a fost promulgata la finalul anului 2023, prin care s-a instituit 16 ani. Am derulat zeci de traininguri cu angajati din companii, liceeni, studenti si femei din comunitati rurale cu privire la violenta impotriva femeilor.

In ceea ce priveste sanatatea si drepturile reproductive, am derulat zeci de workshopuri cu privire la sanatate reproductiva cu femei din comunitati rurale si tineri, am participat la intalniri de advocacy cu privire la accesul la contraceptie, screening si contraceptie, am vorbit cu mii de femei despre accesul lor la servicii de sanatate reproductiva, am acompaniat la spital zeci de femei din medii dezavantajate, am acompaniat zeci de femei in navigarea sistemului de sanatate si am publicat rapoarte de monitorizare a accesului.

Totodata, in 2022, am publicat primul barometru reprezentativ national in 20 de ani cu privire la violenta de gen, iar in 2024 primul studiu reprezentativ national in alti 20 de ani cu privire la intersele politice ale femeilor in super-anul electoral.

Cum ti se pare ca sunt privite si intelese drepturile femeilor in Romania

Cred ca exista o evolutie a perceptiei asupra drepturilor femeilor, care e intampinata si de o involutie. Poate suna paradoxal, dar explic. Discuțiile despre drepturile femeilor si feminism sunt din ce in ce mai prezente in spatiul public, fiind abordate de persoane publice si politicieni, nu numai de catre activiste/activisti si mediul academic. Din punctul meu de vedere, acest fapt a dus la cresterea numarului de persoane care se identifica ca fiind feministe, care urmaresc organizatiile feministe, care trag la raspundere derapajele sexiste din spatiul public.

În același timp, crește și numărul celor care sunt impotriva miscarii. Cred ca in fapt sunt din ce in ce mai putine persoane indiferente la tema. Ceea ce inseamna ca macar discutam despre asta. Aceleasi doua grupuri le observam si la scala mai mica, in licee sau in comunitati. Din pacate, in lipsa educatiei pentru egalitate de gen in scoli sau a campaniilor la nivel national, informatiile despre drepturile femeilor care ajung la oameni sunt dependente de retelele de socializare si de algoritmii lor. Astfel, persoanele din grupuri vulnerabile sunt targetate de informatii false si de influenceri care promoveaza masculinitatea toxica si rolurile traditionale de gen (vezi: Andrew Tate la nivel international si coach de masculinitate din Romania precum Cezar Ionascu).

Cum este vazut feminismul la noi

In aceeasi nota ca drepturile femeilor, exista aceste doua „bule” impotriva si pentru feminism care sunt din ce in ce mai numeroase. Informatiile despre feminism vin tot exclusiv din retelele de socializare. Centrul FILIA alaturi de Coalitia pentru Egalitate de Gen si multe alte ONG-uri pentru drepturile omului cer de multi ani introducerea educatiei pentru egalitate de gen in scoli. Este nevoie de asta pentru a afla si intelege cu informatii corecte si verificate care este istoricul drepturilor femeilor in Romania, cum a evoluat miscarea feminista, care sunt drepturile castigate si luptele curente.

De altfel, Romania are o istorie foarte bogata a luptei pentru drepturi si este profund nedrept ca o bucata atat de importanta a istoriei noastre este ignorata sistemic de manualele de istorie.

Ce trebuie sa stie orice femeie din Romania despre drepturile sale, despre siguranta

Mi-as dori ca orice femeie sa stie ca discriminarea, violenta si obstacolele de acces la propriile drepturi de care se loveste nu sunt din vina ei si ca nu este singura care trece prin asta. Cred ca este o putere foarte mare sa poti defini ceea ce ti se intampla, sa-ti cunosti drepturile si, mai ales, sa poti vorbi cu persoane care au trecut prin aceleasi lucruri sau sa stii ca nu esti singura care trece prin asta. Asta incercam sa construim prin munca noastra de zi cu zi, inclusiv in mediul online unde strangem marturii anonime, ca un simbol al solidaritatii si a luptei comune pe care o ducem.