În această ediție:
- cele 8 recomandări ale Ioanei Epure
- best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
- din Misreport, despre Dezinformare - Codruța Simina
- Superscrierea cititorilor & premiile onorifice
Invitata lunii este Ioana Epure, director editorial al publicației PressOne.
„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.
Ioana Epure:
„Puține meserii generează atâta tensiune internă și ambivalență ca jurnalismul. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, noi ne polarizăm în noi înșine: ne simțim vinovați și când suntem citiți și când nu suntem.
Dă-i publicului ce-și dorește. Nu-i da publicului doar ce-și dorește, dă-i doar ce e important. Cercetează, investighează. Nu scrie prea mult, nu mai are lumea timp să citească. Fii obiectiv. Fii echidistant. Apropie-te de oameni. Empatizează, înțelege. User needs. Audience funnel. De ce citește lumea doar titlurile? 100k Instagram reach. 150 de oameni pe site. Aveți un typo. Avem mai multe. Nu mai există corectori. Suntem împreună. Luptăm împotriva corupției, a nedreptății, a impostorilor. A lipsei de speranță și a blazării. Mai puțin când sunt ai noștri. Așa e omul, mai și greșește.
De ce facem, de fapt, ce facem?
Pentru noi, în PressOne, simplul fapt că încă existăm - după aproape 9 ani - e un premiu în sine pentru o redacție independentă. Și fiecare to do list, fiecare revizuire a strategiei, fiecare exercițiu de planificare trebuie să aibă un singur scop: să existăm în continuare. Și pentru că „în continuare” înseamnă și mâine, și peste o lună, și peste 5 ani, modelul prin care ne finanțăm trebuie să fie, în primul rând, sustenabil. Să nu depindem excesiv nici de vârfuri de trafic, nici de scandaluri punctuale, nici de parteneri comerciali și nici doar de simpatia publicului sau de granturi. Un mic exercițiu de imaginație ne poate lăsa ușor fără oricare dintre ele; iar dacă se nimerește să fie tocmai sursa prin care publicația se finanțează exclusiv, e lesne de observat cât e, de fapt, de fragil acest obiectiv, al supraviețuirii, care la prima vedere pare doar la baza piramidei nevoilor jurnalistice.
Ne place să romantizăm un trecut în care presa „era presă”, un trecut imaginar când jurnaliștii respirau, mâncau și se încălzeau doar cu adevărul. Nu există. Iar o țară în care zece publicații independente supraviețuiesc e mai bună decât una în care mai există doar una care performează.
PressOne e o redacție care a crescut fulminant în ultimul an, din toate punctele de vedere. Și tocmai în acest spirit, al sustenabilității, cultivăm un model hibrid (și transparent) de finanțare, care ne asigură o plasă de salvare indiferent de ce schimbări geopolitice, economice, sociale, se petrec în jurul nostru. Finanțarea noastră provine din patru surse principale: donațiile cititorilor, procentele din impozitul pe venitul persoanelor sau pe profitul companiilor, granturi și publicitate.
Și da, și creșterea trebuie să fie sustenabilă. Mai ales că mulți dintre noi, în redacțiile mai mici, am ajuns din reporteri manageri fără să ne dăm seama că pasiunea cu care am documentat și am scris texte s-ar putea să fie contraproductivă când te gândești la supraviețuirea pe termen lung a unei publicații.
În afară de acest model hibrid, strategia noastră se mai axează pe trei piloni principali: dezvoltarea continuă a abilităților echipei; contactul permanent și constructiv cu zeci de alte redacții din Europa, care împărtășesc valorile și provocările noastre; dar și pe busola noastră internă, a propriilor valori. În ultimă instanță, aceasta ne ghidează când tensiunea dintre problemele de finanțare și misiunea noastră de jurnaliști - care livrează un serviciu public - devine prea mare.”
Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii
Mihaela Tănase (Context.ro)
Foto: Facebook / Voluntarii Smurd
„După ce zeci de români au ars în spitale, România a avut la dispoziție 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale. După trei ani, niciun proiect major nu a fost finalizat, peste jumătate au ajuns la maximum 15% și doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. În total, România a cheltuit doar o treime din banii de care a dispus pentru siguranța pacienților.”
„Am ucis pe cineva în video call”. Rețeaua globală de tineri care își câștigă popularitatea online prin crime, pornografie infantilă și automutilarea victimelor
Diana Meseșan (Recorder)
„În 12 aprilie 2022, viața unei pensionare din județul Sibiu a fost curmată de întâlnirea cu un adolescent german, în vârstă de 17 ani, pe care nu îl cunoștea. Tânărul i-a spus „Bună” și apoi a înjunghiat-o, pe o stradă din Mediaș. În timpul acesta, era într-un apel video, pe platforma Discord, și filma crima.”
„Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
Andreea Tudor (Buletin de București)
„Cum romanii erau faimoşi pentru drumurile lor, faptul că numele unei zone unde se circulă extrem de prost este „Cartierul Latin” e o glumă tristă. Ştie toată lumea – îmbătrâneşti în traficul din Prelungirea Ghencea, iar asta se întâmplă dintr-o serie de cauze: de la încrengătura politico-imobiliară, până la impotenţa administraţiei, care nici nu poate să stăvilească dezvoltarea haiducească, nici să facă o infrastructură adecvată pentru ea. Pentru şoferi e Crimă şi Pedeapsă, iar pentru pietoni e Infernul lui Dante.”
De ce lipsesc peste 700 de medicamente din România – sau când un drum până la farmacie poate să fie de 450 de kilometri
Andreea Ofițeru (Europa Liberă România)
„Dacă te uiți câteva ore la televizor, reclamele predominante sunt din domeniul farmaceutic. Așa rămâi cu impresia că în România abundă medicamentele și suplimentele naturale. Deși consumul de pastile fără prescripție medicală este într-adevăr o problemă, realitatea din teren arată o altă situație mai gravă: în farmacii nu se găsesc medicamente esențiale pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.”
Muncitorii străini care vin în România sunt lăsați de izbeliște de stat și sindicate, iar asta ne afectează pe toți
Călin Căciuleanu (Panorama)
Foto: George Călin/Inquam
„Muncitorii străini au ajuns o prezență obișnuită pe șantierele și pe străzile României. Deși numărul lor a crescut spectaculos în ultimii ani, contribuind la dezvoltarea economică a țării, îi întâmpinăm în continuare cu legi insuficiente pentru a-i proteja de abuzuri, cu autorități nepregătite și sindicate care-i ignoră. Panorama a discutat cu instituții, sindicaliști și experți pentru a explora amploarea migrației forței de muncă, problemele cu care aceștia se confruntă și felul cum ne afectează asta pe noi.”
În fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România. Cum eșuează statul să ofere protecție victimelor
Laura Popa (PressOne)
„În ciuda existenței unor factori de risc, statul eșuează să ofere protecția necesară femeilor victime ale violenței domestice, astfel încât să fie prevenit omorul. De ce? Am încercat să înțelegem, folosindu-ne de date statistice privind violența împotriva femeilor și violența de gen, obținute de la Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției Române și de la toate inspectoratele județene de poliție.
Printre acestea se numără și o parte din datele pe care Inspectoratul General al Poliției Române a refuzat în acest an, pentru prima oară, să le comunice, determinând 33 organizații neguvernamentale să trimită o scrisoare deschisă pentru ministrul de Interne reclamând acest refuz, care ar încălca prevederile convenției de la Istanbul.”
Mărturia mamei Amirei, pacienta operată de 11 ori de medicul Burnei pentru că șchiopăta. „În viața mea nu mai este nicio urmă de fericire”
Ariana Coman (PressOne)
„Aceasta este mărturia Emiliei Iliescu, femeia care luptă de 26 de ani să-și salveze copilul: mai întâi de o viață „schilodită” de operațiile făcute de medicul Gheorghe Burnei, de sistemul medical din România și apoi în justiție.”
Cum curg banii în „Fabricile de cetățeni români” din spațiul ex-sovietic sub pretextul operațiunilor umanitare. Rețeaua de la Cernăuți
Gabriel Bejan (Hotnews)
Foto: Adi Iacob / HotNews.ro
„În Cernăuți, Ucraina, dacă ai bani și relații, drumul către un pașaport UE devine incredibil de ușor, arată mărturiile culese de HotNews.ro la fața locului și datele oficiale furnizate de autoritățile românești la cererea redacției.”
Ioana Epure
Ioana Epure este director editorial PressOne. Jurnalist multimedia, de mai bine de zece ani documentează diferite aspecte ale migrației și probleme sociale, de multe ori în colaborare cu organizații și publicații internaționale.
Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.
Mihai Ghiduc: „Într-un an în care discuțiile despre alegeri aproape că sufocă orice altă temă (mai puțin eclipsa din SUA), se întâmplă lucruri interesante și în alte domeniu. Despre undele dintre acestea an scris, în luna martie, în Mindcraft Stories.”
Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet, de Alexa Bejinariu
Poate că nu vei cădea victimă unei scheme atât de transparente, dar e interesant de aflat cum îți pot fi furați bani în timp ce ți se promit bani. Mulți.
Platformele online care nu îți fură datele personale, de Oana Racheleanu
Pentru cei interesați de privacy, Oana explică cum poți să-ți construiești o viață digitală mai sigură – și dă și instrumentele necesare. Pentru cei mai puțin interesați, tot e nevoie de niște măsuri de siguranță.
Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris” , de Mihai Ghiduc
Am vorbit cu comisarul european pentru transporturi despre viitorul transporturilor și telecomunicațiilor, provocările actuale prin care trece Europa și potențialul existenței unor taxiuri aeriene în orașele europene.
Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate, de Daniela Vasilache
Industria de gaming din România s-a profesionalizat din mers, iar Andrei Istrate are o mare contribuție la organizarea acestui domeniu. Daniela a scris articolul acesta pentru cursul de jurnalism narativ de la Facultatea de Jurnalism.
Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi, de Adriana Moscu
Europa încearcă să facă ordine într-un domeniu în care orice devine mai „natural” sau mai „organic”, adesea pentru a profita de bugetul celor interesați de o viață mai sănătoasă. Va reuși însă acest demers?
Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
- TikTok are 7,4 milioane de utilizatori români și 167 de moderatori pentru conținut în România, potrivit reprezentanților companiei, citați de Europa FM.
Reacția TikTok vine după ce mai mulți membri PNL și PSD au început să vorbească despre reglementarea conținutului politic pe platforma video, în urma unui sondaj care arăta că tinerii ar avea ca primă opțiune de vot AUR. - PressOne enumeră câteva principii și reguli care vă ajută să vă protejați de fraudele online și reclamele mincinoase care folosesc videouri sintetice (deepfakes).
- UE cere marilor platforme să angajeze verificatori (fact checkers) și moderatori de conținut înaintea alegerilor europarlamentare. (The Guardian)
- Conținutul politic pe Instagram va fi limitat automat de către rețea, în afara cazului în care utilizatorii își modifică setările pentru a accepta mai mult conținut politic. (Mashable)
Ce poți face pentru Superscrieri
Nu uita să votezi Superscrirea Cititorilor
Avem 47 de materiale nominalizate la Premiile Superscrieri:
- le poți vedea și share-ui aici
- poți vota aici materialul preferat
- iar aici poți dona pentru acest premiu al publicului, cel mai votat material dintre nominalizări. Superscrierea Cititorilor are o valoare de 3000 de euro.
Nominalizează la Premiile Onorifice
Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale, până pe 21 aprilie, la cele cinci premii onorifice.
- nominalizează la premiul onorific Redacția anului
- nominalizează la premiul onorific Editorul anului
- nominalizează la premiul onorific Carte de non-ficțiune
- nominalizează la premiul onorific Feature writing / Longform
- nominalizează la premiul onorific Best use of digital media
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice și nu numai – susținut de: Bitdefender, FAN Courier, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.
Nu uita să redirecționezi cei 3,5% din impozitul pe venituri.
Dacă vrei să ne ajuți, noi aducem creativitate și inovație în următoarele lumi:
O presă liberă înseamnă o societate democratică așa că susținem și premiem cele mai bune materiale jurnalistice de 12 ani. Superscrieri.
Dacă adolescenții învață din timp semnele violenței în relațiile lor (cu prietenii lor, cu școala sau în familie) poate o să avem o Românie mai puțin agresivă și violentă (în special cu femeile și copiii). In a Relationship.
Ai fi surprins câte organizații non-profit scot România din negură de mai bine de 20 de ani. Programul Policlinica de Marketing ajută aceste ONG-uri să spună poveștile lor și ale beneficiarilor lor.
Publicăm cele mai comprehensive materiale despre știință și tehnologie în România și punem astfel umărul la educarea științifică a României prin Mindcraft Stories.
