Monica Dănilă este coordonatoarea Șona AIR (Artists in Residence), program de rezidență artistică al Fundației Ștefan Câlția ce își propune să susțină artiștii și creativii cu spațiu, timp și resurse financiare în dezvoltarea proiectelor proprii.
"Șona AIR s-a născut din dorința de a iniția și experimenta cu un format construit pe ideea de rezidență așa cum mi-o imaginez eu: de a crea un cadru spațiu-timp în care artiștii rezidenți au libertatea de a-și dezvolta proiectele proprii, de a cerceta și experimenta, unde există loc de conversație și colaborare", spune Monica.
Monica este interesată de practicile colaborative și interdisciplinare în contextul artistic și a lucrat cu Galeria Posibilă, Fundația Art Encounters și Muzeul Național de Artă Contemporană al României. Povestim cu ea în rândurile de mai jos despre Șona AIR și invitații ediției din această primăvară:
Povestea Șona AIR (Artists in Residence)
Șona AIR este un program de rezidențe dedicat artiștilor și creativilor al căror proces de lucru se bazează pe cercetare și proiecte de lungă durată. Proiectul, dezvoltat de către Fundația Ștefan Câlția și sprijinit de AFCN și Fundația Globalworth, se desfășoară în Șona, județul Brașov, mai exact în Casa Albastră și spațiile ei adiacente (curtea, șura, biblioteca), dar și în sat și prin împrejurimi.
Rezidențele au loc de două ori pe an, între lunile martie - aprilie, respectiv octombrie - noiembrie, timp în care sunt găzduiți câte 2 artiști (sau duo-uri) să locuiască și să beneficieze de timp și spațiu de lucru, libertate pentru cercetare și experiment, și susținere financiară. E nevoie în contextul local și de astfel de rezidențe care pot susține munca artistică într-un mod sustenabil, fără așteptări de producție. Fiind un proiect pilot, în care și noi învățăm să ne organizăm, anul acesta lucrăm cu artiști invitați, iar începând cu anul viitor, vom primi artiști selectați în urma unui open-call, lansat în toamnă.
Ediție pilot: context de cercetare
Proiectul s-a născut din dorința de a iniția și experimenta cu un format construit pe ideea de rezidență așa cum mi-o imaginez eu: de a crea un cadru spațiu-timp în care artiștii rezidenți au libertatea de a-și dezvolta proiectele proprii, de a cerceta și experimenta, unde există loc de conversație și colaborare. În activitatea sa, Fundația a mai organizat și susținut inițiative de rezidențe centrate pe activități de grup, dar ne-am dorit să vedem cum funcționează o rezidență mai restrânsă și pe o perioadă mai lungă de timp.
Înainte să fie lansat proiectul, am început să mă documentez, căutând bune practici care ne-ar putea ajuta să definim un program ce rezolvă niște nevoi existente. M-am uitat atât pe scena locală, cât și cea internațională, și am constatat că la noi acest model de rezidență pe termen lung, dedicat artiștilor, fără obligația de a produce ceva, nu e foarte comun. În momentul de față, această ediție pilot creează și pentru noi un context de cercetare, explorăm modalități de organizare și implementare cu scopul de a identifica o metodologie sustenabilă atât pentru proiectul Șona AIR, cât și pentru contextul rural și cultural.
Rezidența artistică ca spațiu de creație
Spațiul de creație e foarte important pentru orice practică artistică, dar există o diferență între atelier și rezidențele artistice. În contextul actual, o lucrare de artă nu se mai rezumă doar la produsul final, căci, în cele mai multe cazuri, efortul artistic cel mai mare se face anterior producției, durează mai mult și necesită alt tip de resurse. O rezidență artistică poate fi și un atelier, dar noi ne dorim să oferim o platformă dedicată în mod special acelei perioade de creație despre care vorbesc, uneori trecută cu vederea și rareori remunerată. În plus, ideea de cercetare pe care punem noi accentul evidențiază rolul rezidențelor ca spații de cunoaștere alternativă, deoarece invită la reflecție și dezvoltă un proces creativ genuin, pe termen lung, și nu pe producție imediată.
Fiecare are libertatea să decidă cât de mult îi va influența satul sau zona din punct de vedere profesional, o schimbare de atmosferă poate contribui și la o schimbare de perspectivă. Sunt și ei oameni și reacționează la fel la niște timp liber, aer curat etc.
Artiștii invitați în prima ediție
Acum în primăvară îi găzduim pe Sorina Vasilescu (Vazelina), ilustratoare, designer grafic și autoare de benzi desenate, și pe duo-ul Maria Mandea și George Marian Preduț, parte din colectivul de artiști și arhitecți Super:Serios care se implică în spațiul public prin strategii ludice. În toamnă vor veni în rezidență artistele Alina Manolache, cineastă, autoare a unor filme la granița dintre documentar și cinema experimental, și Nicoleta Moise, scriitoare și jurnalistă, a cărei practică de lucru combină arhive, video și text pentru a face vizibile povești sau evenimente mai puțin cunoscute.
Proiectele pe care le-au propus artiștii și despre care am discutat nu au legătură în mod direct cu Șona, nu asta căutam. Cel mai important aspect în selecție a fost să lucrăm cu proiecte sau idei deja existente, care fie sunt la început de drum, fie în curs de dezvoltare, nu să generăm alte oportunități doar de dragul de a o face. Chiar asta este și problema cu care se confruntă multă lume din domeniul creativ, ne supraaglomerăm de proiecte într-o lume care pune valoare numai pe producție și rezultate finale. Aici doar stăm și noi și lucrăm la ce ne pasionează.
Anul acesta am ales să lucrez cu oameni apropiați mie sau pe care îi admiram, care știam că au proiecte mari la activ și care ar fi beneficiat de timpul pe care îl oferă rezidența. Pentru la anul, deschidem open-call-ul din toamnă și vom lucra cu un juriu la selecția participanților, dar prioritățile rămân aceleași.
Comunitatea locală
Fundația Ștefan Câlția susține și găzduiește din 2018 două proiecte de rezidență, Sounds Like A Book, o rezidență artistică ce combină mediul tipărit al cărții cu cel sunetului, și școala-atelier organizată de Ambulanța pentru Monumente, unde o echipă de arhitecți, meșteri și voluntari contribuie la restaurarea patrimoniului cultural imobil. În acest an, pe lângă cele menționare, la Casa Albastră se mai găzduiesc și Rezidența 234, organizată de artista Miruna Radovici, ajunsă la a doua ediție, precum și rezidența SONIC FUTURE RESIDENCIES, o rezidență de sunet ce explorează specificul mediului sonor al zonelor rurale, organizată de asociația SEMI SILENT.
În ceea ce privește comunitatea, clar este și ea implicată în desfășurarea proiectelor de la Casa Albastră, în mod special când mai cazează oameni la ei în case sau le oferă produse din cămară (gem, miere, lactate etc.), când mai stau de vorba cu rezidenții și le povestesc lucruri despre oameni și sat, chiar și când se salută pe stradă. În cazul programului de rezidențe Șona AIR, ne dorim o apropiere și o colaborare organică între rezidenți și săteni, sau împrejurimi, activitățile pe care le propun vor veni ca o reacție la ce au ajuns să cunoască.
