Comunicarea actuala tinde sa incorporeze filosofiile aflate "pe val".
O tendinta clara, ce poate parea paradoxala, este aceea ca marile branduri sa se asocieze cu filosofii care combat consumerismul, promovand masura, echilibrul, experienta personala si viata spirituala inaintea celei materiale. Brandingul si publicitatea sunt primele care se dezic astazi de rationalismul cartezian, acuzat a fi responsabil ca ar fi creat hiperconsumul si, odata cu acesta, angoasele existentiale ce domina societatea contemporana.
La inceputul secolului trecut, filosoful Max Weber semnala existenta unui proces de demitologizare a lumii. Principal vinovat a fost gasit rationalismul cartezian, responsabil de alienare, de tristetea sufletului, prin saracirea fiintei de sentimente si trairi interioare. Rationalismul, vazut ca un ingredient esential al evolutiei, ar fi cel care a generat o supraevaluare a realizarilor exterioare, cu sacrificarea vietii launtrice. O preponderenta a verbului "to have" in loc de "to be", dupa cum spunea un alt filosof si psiholog - Erich Fromm. In consecinta, tot rationalismul este responsabil de consumerismul exacerbat care a facut ravagii la nivelul fiintei umane, aceasta uitand ca mai are si alte nevoi in afara celor materiale.
