WASP Studios are plăcerea să invite publicul la activitățile proiectului Traces of Forgotten Sites: o expoziție ecou ce va îngloba materiale de arhivă foto și video, discuții panel și tururi ghidate.
Începând cu data de 10 noiembrie 2023, ora 17:30, WASP Studios deschide proiectul Traces of Forgotten Sites, cu discuțiile panel pe tema memoriei patrimoniului industrial din București. Proiectul este cofinanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București acasă 2023.
Panelurile vor fi urmate de vernisajul expoziției, precum și de o serie de tururi ghidate în perioada 10-15 noiembrie. Expoziția va include atât materiale foto și video de arhivă cât și lucrări de artă contemporană ale artiștilor: Malina Ionescu, Marina Oprea, Andreea Medar, Ovidiu Moisin, Didi Elena, Iosif Kiraly.
WASP Working Art Space and Production, este "un exemplu în practica pentru reconversia fostelor fabrici industriale în locații culturale", fosta Fabrica Flaros devenind din anul 2012 unul dintre reperele de producție artistică în domeniul artelor performative și vizuale din București.
Timpuri Noi reprezintă cartierul cu cea mai bogată diversitate a arhitecturii industriale. Situat în partea de sud a orașului, de-a lungul Dâmboviței, lasă să se întrevadă și astăzi printre fațadele birourilor câte o structură de cărămidă arsă. Pornind de la Carol și până în zona Vitan, funcționau încă din 1864 tăbăcării și postăvării devenite ulterior fabrici de încălţăminte, de pielărie și tricotaje, cunoscute printre localnici: Mociorniţă, Abatorul și Uzinele Lemaitre, ce fabricau instrumente de măsurare și capacele de canalizare ale Bucureștiului. Pe strada Ion Minulescu, denumită anterior Apele Minerale, se afla terenul familiei Mociorniță care în perioada interbelică pune bazele fabricii de pielărie și încălțăminte, devenită ulterior în 1990 Fabrica Flacăra Roșie și până în ziua de azi cunoscută ca Flaros.
Bucureștiul s-a reconstruit în jurul site-urilor și a structurilor industriale. Sistarea producției industriale locale și privatizarea fabricilor, precum și dezintegrarea treptată a acestora, a produs un efect incoerent în planificarea strategică urbană. Pe de altă parte, demolarea unor astfel de structuri este încă adesea considerată o opțiune validă. Însă, cu siguranță nu reprezintă un remediu în ceea ce privește recunoașterea și formularea unei specificități în mentalul colectiv. Abordarea societății față de patrimoniul său ridică problema legăturilor emoționale cu mediul contribuind la identitatea unui loc și distingând între un loc și altul, și în consecință la sentimentul de identitate și apartenență. Trebuie recunoscut faptul că dispariția treptată a diferitelor aspecte ale patrimoniului cultural este o lovitură serioasă pentru "spiritul locului" și atmosfera coerentă a mediilor urbane.
Cartierul Timpuri Noi are o vastă istorie legată de începuturile industriei locale și totodată clădirea unei întregi generații de comunități concentrate în jurul acesteia. Vorbim totodată despre acei agenți ai memoriei locale care păstrează și recontextualizează simboluri generaționale. Este important de urmărit cum fabricile au purtat atât simbolurile avansului economic cât și cel al exploatării resurselor umane și naturale. Astăzi vorbim despre cum astfel de locuri pot rămâne în continuare o zonă de intersecție pentru comunitate redefinindu-și valoarea pentru o nouă generație și funcționând ca platformă de discuții, idei și contexte de relaționare comunitară.
Proiectul propune reformularea și adresarea unor noi inițative de reactivare a patrimoniului industrial, reprezentând în acest caz complexul fabricii Flaros - precum și contextualizarea sa în dimensiunea potențialului de reconversie și integrare în circuitul cultural urban.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB
Partenerii proiectului: Ordinul Arhitecților din România, Revista Zeppelin
Parteneri media: Modernism, Revista ARTA, Feeder, IQads, România Pozitivă, Revista Golan,Empower Artists, Ziarul Metropolis, Happ.ro
