Dacă nu ai fost anul acesta la Timișoara, ți-e greu să înțelegi schimbările prin care a trecut orașul în urma statutului de Capitală Europeană a Culturii. Expoziții, concerte, festivaluri, petreceri, simpozioane, întâlniri, toate s-au concentrat într-un timp destul de scurt, un boost cultural care va trebui întreținut și în anii următori. Despre activitatea centrului HEI am vorbit cu Tamina Bojoancă – manager proiect House of European Institutes (HEI) și Cristiana Tăutu – curator HEI.
Probabil cel mai dificil aspect al păstrării momentumului creat de Capitala Europeană a Culturii este oboseala acumulată de operatorii culturali din Timișoara, care au depus și continuă să depună un efort imens pentru a face ca toate evenimentele și proiectele din programul oficial să se întâmple la standarde ridicate, spun ele.
Noul centru multicultural al Timișoarei pregătește până la final de 2023 un performance, o expoziție foto, un atelier performativ și multe talk-uri, dar pe toate le aflați din materialul de mai jos sau de pe paginile lor de Social.
Ce-și propune HEI
HEI - House of European Institutes activează în două direcții complementare. Pe de o parte, ne-am propus să creștem ecoul Timișoarei la nivel european, prin conectarea la rețelele institutelor culturale parte din EUNIC România și diseminare colaborativă. Pe de altă parte, implicăm publicul larg și sectorul cultural al orașului în conversații pe subiecte necesare, prioritare la nivel european și global, cum ar fi criza climatică și incluziunea socială.
Ne dorim ca HEI să fie un loc deschis și primitor pentru toți locuitorii și vizitatorii Timișoarei, indiferent de statut, vârstă, gen, etnie sau orientare sexuală. Sperăm să insuflăm valori sănătoase pentru comunități și planetă. În același timp, vrem să fim o resursă pentru sectorul cultural local, așa că încercăm să învățăm de la el care sunt nevoile specifice și cum am putea sprijini demersuri valoroase.
Proiecte derulate
Suntem la trei luni de la deschiderea spațiului din Bastion 1 și dacă tragem linie, HEI a fost populat de patru expoziții, trei performance-uri și instalații, nouă ateliere, cinci talk-uri, o cină comunitară și patru petreceri. În plus, HEI a găzduit întâlniri comunitare informale și a încercat să lege relații cu comunitatea locală prin petreceri comune pentru cele trei spații din Bastion, dar mai ales prin implicarea partenerilor locali în fiecare din proiectele principale ale programului.
Activitățile planificate până la finalul anului continuă, în mod similar, cu expoziții și performance-uri, cărora le atașăm elemente de implicare a comunității. De asemenea, vom fi și gazda unor evenimente ale artiștilor care au câștigat bursa Energie!, oferită de Centrul de Proiecte.
Ce s-a schimbat în Timișoara odată cu statutul de capitală a culturii
Timișoara a devenit, în ultimii ani, cel mai important pol cultural din România, după București. Din 2016, de când Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, orașul a intrat într-un circuit care i-a oferit acces la rețele europene, dar și multă presiune. După o pandemie și cu un război în vecinătate, Timișoara de azi este diferită de ceea ce se imagina în 2016, însă, fără îndoială, conține un ecosistem cultural mai bogat și mai puternic. O schimbare evidentă sunt sprijinul politic și bugetar îndreptate spre cultură, mai mari în acest an decât oricând. Sperăm ca această direcție să fie susținută și de-a lungul anilor următori.
Planuri pentru anul viitor
Probabil cel mai dificil aspect al păstrării momentumului creat de Capitala Europeană a Culturii este oboseala acumulată de operatorii culturali din Timișoara, care au depus și continuă să depună un efort imens pentru a face ca toate evenimentele și proiectele din programul oficial să se întâmple la standarde ridicate. Toată această muncă invizibilă, coroborate cu bugetele care vor scădea, trebuie adresate și contracarate în mod colectiv, pentru binele sectorului cultural local. Unele din proiectele demarate în acest an adresează această problematică a moștenirii și continuării procesului de capitală.
Spre exemplu, Cultural Management Academy, un proiect EUNIC derulat și la HEI, aduce împreună 15 manageri culturali din cele trei Capitale Europeane ale Culturii din 2023 (Timișoara, Veszprem, Elefsina) tocmai pentru a colabora în vederea continuității și îmbunătățirii practicilor de management cultural post 2023, folosind acest an pentru învățare colectivă și comparații de metode cu impact pozitiv. În plus, din perspectiva HEI, am început deja discuții cu parteneri locali pentru a identifica cum putem să îi sprijinim anul viitor și cum putem menține un spațiu (mental sau fizic) al ideilor europene în Timișoara.
Pași înspre diversitate & sustenabilitate
Per total, aceste subiecte sunt din ce în ce mai prezente în discursul public și ne-am bucurat să observăm și să facilităm activități incluzive și/sau care au un etos grijuliu cu planeta. Cu siguranță începem să înțelegem mai bine, la nivel de societate, de ce e important să ne educăm și să adăugăm elemente de incluziune și sustenabilitate în proiectele noastre. Banatul are niște premise fantastice - de la multiculturalism la bogăția biodiversității - pentru a fi lider în dezvoltare sustenabilă și incluzivă, iar noi suntem aici pentru a sprijini acest proces.
Evenimentele viitoare de la HEI
Urmează o perioadă bogată la HEI, începând cu performance-ul meta-cinematic al companiei de teatru Teatringestazione (6-8 octombrie), produsă în urma a două săptămâni în care artiștii italieni, împreună cu câțiva timișoreni care au răspuns invitației lor, au cercetat și documentat povești și oameni din jurul Bastionului.
Pe 12 octombrie deschidem expoziția fotografului ceh Roman Franc, care a documentat comunitatea de cehi din Banat și care oferă o perspectivă jucăușă și superbă a satelor cehești din jurul Timișoarei.
Între 1 și 6 noiembrie HEI găzduiește o instalație performativă parte din festivalul FAPT.
În noiembrie va urma o expoziție fabuloasă de afișe semnate Ryszard Kaja, un artist polonez care a revoluționat afișul turistic. Tot atunci vom invita artiști grafici din Timișoara la un atelier de afiș turistic experimental pentru Timișoara, în urma căruia sperăm să rezulte câteva idei bune de promovare alternativă pe care le vom și afișa prin oraș.
Ultima expoziție a acestui an va fi una generată în cadrul unui atelier colaborativ susținut de arhitecții suedezi de la Färgfabriken, în colaborare cu Universitatea Politehnică Timișoara, care vor explora tema grădinilor urbane și rolul lor în orașe.
Pe lângă expoziții, programul va conține și alte ateliere, talk-uri și performance-uri ale unor artiști români, găzduiți la HEI.
(Stați cu ochii pe facebook.com/houseofeuropeaninstitutesHEI și instagram.com/hei_timisoara, unde comunicăm toate evenimentele și apelurile deschise).
Reacții
Pentru mulți europeni care au ajuns în Timișoara anul acesta, a fost prima vizită la noi în țară și, deci, primul contact cu cultura românească. Aceștia au fost fermecați de frumusețea orașului, chiar și atunci când ea e decrepită, și fascinați de multiculturalismul adânc întipărit în structura societății, a arhitecturii și a artei cu care au intrat în contact.
Unde se situează Timișoara, pe plan cultural, în România
În acest moment, Timișoara este cel mai important pol cultural din România, pe lângă București. Structura descentralizată adusă de Centrul de Proiecte aduce un mare plus, pentru că împuternicește actorii culturali și le oferă resurse, având o viziune strategică și cu bătaie lungă. Mai e de lucru la implicarea publicului larg, neconsumator de cultură, însă asta e o problemă națională.
Asemenea, instrumentalizarea politică a actelor de cultură dăunează grav și participă la radicalizarea discursului public. E nevoie să facem loc, cu blândețe și empatie, artei minoritare și comunitare, văzută uneori ca a avea valoare mai mică decât arta tradițională. Toate acestea, bineînțeles, au ca și cheie educația și cultivarea gândirii critice, iar Timișoara are câteva organizații care fac treabă excelentă în această direcție, așa că e important să le recunoaștem și sprijinim.
