[Start in industrie] Patricia Bălan: Social Media este cartea de vizită a brandului în zilele noastre

Peste 20 de ani, vom intra într-un Cyberpunk al Publicității, își imaginează Patricia Bălan, Social Media Executive @ Minio Studio. Până atunci, antrenăm creativitatea, ne jucăm cu AI-ul și înfruntăm bugetele cu răbdare. 

Patricia a făcut Facultatea de Management în cadrul Academiei de Studii Economice din București și a cochetat mereu cu Social Media. ”Ce o să faceți voi în viață, dacă stați toată ziua pe Facebook?”, întrebau îngândurați profesorii și părinții. ”Social Media Specialist”, a răspuns Patricia, care a început să își caute un job în acest domeniu din al treilea an de facultate. 

”Nu voi spune că a fost ușor, fiindcă nu a fost. Eu mi-am căutat job în perioada pandemiei, când a fost de două ori mai greu să găsești ceva. Am fost la multe interviuri, am rezolvat multe probe de lucru, și m-am lovit de multe „am ales să mergem mai departe în procesul de recrutare cu altcineva” – sună cunoscut, nu? Ce am reușit să fac, în schimb, a fost ca din fiecare interviu să învăț câte ceva”, spune Patricia.

Cum a fost până acum întâlnirea cu publicitatea (și bugetele, și clienții, și feedbackul), povestește Patricia în continuare:

Etapele care te-au adus aici   

Mă numesc Patricia-Ioana Bălan, sunt Social Media Executive la Minio Studio și sunt unul dintre cei mulți reprezentanți ai Generației Z care au luat cu asalt domeniul Publicității. 

Sunt o persoană greu de menajat, și nu o spun doar eu – o spune toată lumea, dar cumva asta face parte din farmecul meu de publicitar și om de Social Media. Sunt încăpățânată – atunci când trebuie, cred în ideile bune și mă bucur când văd rezultate extraordinare. 

Ca să mă caracterizez mai bine, sunt încă omul cu speranță în ochi, și este un lucru de-ale mele la care sper să nu renunț niciodată. 

Toate lucrurile care mi s-au întâmplat de-a lungul vieții m-au format în omul care sunt acum, de la profesorii care spuneau că ce vom face în viață, dacă stăm toată ziua pe Facebook,  până la părinți care, chiar dacă sunt foarte supportive cu mine și cu ceea ce fac, la început erau „Păi, ăsta este un job pe bune?” – doar imaginați-vă cum m-am dus la ai mei acasă și le-am zis că m-am angajat ca Social Media Specialist și au ridicat o sprânceană, fiindcă tot ce știau ei despre Social Media era că postezi poze. 

Am ajuns unde sunt acum cu ajutorul oamenilor care au crezut în mine, cumva cred că pentru generația noastră este foarte importantă validarea, fiindcă suntem aceiași copii care dacă luam 9 la test la matematică, cutărică cum a putut să ia 10? Fiecare „bravo!” și cuvânt de laudă mi-a hrănit cumva dorința de a evolua în acest domeniu frumos pentru care sunt recunoscătoare în fiecare zi că am avut șansa de a profesa.  

Prima întâlnire cu industria creativă   

Trebuie să-i mulțumesc prietenei mele cele mai bune pentru asta. Eu am făcut Facultatea de Management în cadrul Academiei de Studii Economice din București, cumva domeniul meu pe vremea aia mă așteptam să fie altul. Cert e că, de când mă știu, am cochetat cu Social Media, iar ochiul prietenei mele format către așa ceva mi-a spus, când eram în al 3-lea an de facultate și îmi căutam job, să mă orientez către ceva în Social Media și nu am cuvinte să spun cât de recunoscătoare sunt pentru că am ascultat-o. 

Tot ea m-a sunat într-o zi să îmi spună că mi-a depus CV-ul unde lucrează și poate o să mă sune cineva, să îmi țin telefonul aproape. După un interviu și o probă de lucru mai târziu, am ajuns să lucrez în departamentul de Social Media al unei televiziuni mari, unde am avut primul contact cu „viața reală”. După un an și jumătate, am decis că vreau să încerc să lucrez în Publicitate, fiindcă challange-urile sigur sunt mai mari, mă vor forma mai mult pe drumul meu spre carieră, și voi învăța într-adevăr cu ce se mănâncă acest domeniu, o decizie pe care nu o regret și mă bucur enorm că sunt unde sunt acum, înconjurată de oameni minunați de la care învăț câte ceva în fiecare zi. 

Perioada de căutări   

Nu voi spune că a fost ușor, fiindcă nu a fost. Eu mi-am căutat job în perioada pandemiei, când a fost de două ori mai greu să găsești ceva. Am fost la multe interviuri, am rezolvat multe probe de lucru, și m-am lovit de multe „am ales să mergem mai departe în procesul de recrutare cu altcineva” – sună cunoscut, nu? 

Ce am reușit să fac, în schimb, a fost ca din fiecare interviu să învăț câte ceva. Foarte important în etapa asta este, ca indiferent de răspuns, să ceri feedback. Lumea de la noi din domeniu chiar îți dă! Mi se pare amazing. Am învăța din fiecare feedback, ușor emoțiile mele au început să nu mai apară la interviuri, iar atunci când în teorie era unul dintre cele mai importante interviuri – în cadrul Antenei 1, nu am avut pic de emoții. După, real vorbind, după un an jumătate de lucrat în televiziune, te poți considera invincibil. Nu mai este loc de emoții, probele de lucru par foarte ușoare și lumea se schimbă de la „corporație” la „cât de mișto sunt oamenii aici!” 

Ca sfat pentru cei care sunt la început și au dezamăgiri în materie de interviuri, cereți feedback și învătați din el! Fiecare răspuns argumentat cu „de ce nu” este o piatră de temelie pusă bine pentru următorul interviu. 

Deschiderea industriei față de juniori  

Ofertantă cred că este cel mai potrivit cuvânt. Lucrăm într-o industrie care este cu adevărat frumoasă și ofertantă pentru generația noastră, noi punem mult accent pe creativitate și pe dreptul de exprimare, libertatea care ni se oferă în această industrie este ca o mică mină de aur. Se poate vedea în ochii noștri cum sclipesc când este ales un concept pe care l-am propus noi în brainstorming – și cum ne atașăm emoțional de el după. Practic, ca junior în Publicitate pot spune că nu ți se deschid doar uși, se deschid și geamuri. Este locul în care dacă ai o idee este fructificată mai departe. Acum nu spun eu că îmi place mie mult acest domeniu, dar o spunem toți. Este greu să nu fim subiectivi când vine vorba de așa ceva, dar când vezi că ideile tale prind viață și vezi cifrele din campanie care sunt bune, satisfacția este enormă. Să nu omitem faptul că șansele de a crește în domeniul ăsta sunt multe și rapide. 

Cum să nu fie o industrie bună pentru un tânăr junior? Ia-ți bagajul de creativitate și hai cu noi, welcome to the dark side. We have cookies! 

Cum percepeai industria înainte să intri în ea  

Sincer vorbind, aveam într-adevăr așteptări mult mai mari. Îmi imaginam că voi face reclame ca în Asia, în 3D, de ies oamenii din panoul de publicitate și alte rachete și avioane. Well, m-am lovit de bugete între timp. Chiar și așa, o parte din așteptările mele au fost bifate și erau de altfel și cele mai importante, lucru care mă leagă și mai profund de acest domeniu.

Așteptări versus realitate 

Am aflat că nu tot ce zboară se mănâncă. Știu, veche zicala, dar nici că se poate mai adevărată. Nu faci mereu campanii cum vezi afară, nu sunt campaniile pe care le-ai avut studii de caz de la facultate la Marketing. Nu încă. Piața din România pare destul de promițătoare pe acest plan, suntem deschiși spre a încerca lucruri noi și cred cu tărie că undeva în 5-10 ani o să ajungem să facem și noi campanii cum a făcut filmul Barbie. (Aici e o exagerare, dar mă refer la campanii bune, pe bugete mari). 

Cu toate astea, fiecare proiect pe care îl ai, de la mic la mare, te pregătește pentru ceea ce îți dorești să faci pe viitor. Din toate înveți câte ceva și satisfacția pe care o ai când este o campanie încheiată cu succes, mai ales la mine pe părticica de Social Media, este priceless. 

Am aflat că nu mereu, chiar dacă tu știi că ideea de content este bună, că este trend, clientul s-ar putea să nu o accepte fiindcă nu se aliniază cu standardele brand-ului. Dar asta nu înseamnă că trebuie să te descurajezi, încearcă în continuare. Din 5 idei, măcar 1 se aprobă, și aia 1 este a ta. 

De asemenea, mă așteptam să pot lucra mereu și non-stop. Realitatea este alta, bineînțeles. Oamenii creativi au nevoie de o pauză din când în când ca să își dea un reset și să vină cu resurse noi creative. Nu uita să iei pauză! 

Cât contează baza teoretică   

Cum spuneam, ca facultate am făcut Management. Ce mi-a deschis mie ochii din facultate a fost cursul de Marketing pe care l-am făcut în primul an și în continuare susțin că a fost cursul meu preferat. Overall, eu am studiat altceva la facultate, m-am pregătit pentru alt domeniu, dar asta nu m-a oprit să-mi urmez visul, lucru de care sunt mândră 100%. 

Am fost mereu fascinată de algoritmii rețelelor sociale, am învățat cât de repede se schimbă și cum se schimbă, prin research la început, până am ajuns în punctul de a-mi da seama singură în momentul în care s-a schimbat și cum, ce ar trebui să faci ca să lucrezi cu algoritmul, nu împotriva lui. Îmi aduc aminte că urmăream videouri pe YouTube de la creatorii de conținut care lucrau în domeniu prin America și ei explicau care-i treaba cu algoritmul. După am dat de Social Media Today, unde sunt abonată la newsletter de câțiva ani, și primesc mereu de la ei toate update-urile legate de Social Media. 

Poți învăța de oriunde în momentul de față, inclusiv Google are cursuri certificate pentru Ads, care sunt foarte bine puse la punct și care au informații prețioase. Informația există peste tot, important este să vrem să o aflăm. 

Legat de cărți, cred că orice carte citită m-a ajutat în domeniu, fiindcă de multe ori am și momente în care trebuie să am skill-uri de copywriter, am conturi de care mă ocup și scriu eu textele pentru postări fiindcă eu simt cel mai bine contul. Aici nu cred că trebuie neapărat să citești ceva dedicat pentru domeniu – important este doar să citești. Este un known fact că cititul dezvoltă capacitatea omului. Citește orice îți face plăcere fiindcă fiecare carte te va ajuta într-un fel sau altul.

Experiența de început 

Un lucru pot spune sigur: Am parte de același entuziasm ca la început, doar că mult mai experimentat.

În orice domeniu este greu la început – totul vine de la nesiguranță și dorința de afirmare. Vrei să te afirmi, dar îți este teamă să spui tot ceea ce vrei. În momentul în care se depășește bariera asta lucrurile încep să meargă foarte lin, cel puțin așa a fost la mine. 

Am avut norocul ca primul meu job din domeniu să mă călească și sunt recunoscătoare pentru toate momentele și învățăturile pe care le-am avut în cadrul trustului, dar în momentul în care am ajuns la Minio și am văzut cum se lucrează într-o agenție de Publicitate și cât de diferite sunt lucrurile, am respirat ușurată. Aici nu este vorba că ar fi mai ușor, în niciun caz, doar că părerea ta contează - lucru care pentru un junior este totul și încă puțin. 

Am avut noroc să ajung într-un colectiv de oameni foarte mișto, cool, care vor să te învețe cât mai multe lucruri și care îți ascultă părerile și îți explică cu argumente de ce nu este bine, ca eu să pot trage niște învățături din toate expriențele profesionale. Nu este un secret faptul că Generația Z este genul ăla care nu se ferește când nu se simte ok, confortabil – colegii mei știu și ar vota că replica mea favorită all the time este: „mă doare viața”, fiindcă uneori este așa, chiar doare. Cu toate astea, cu tot pesimismul pe care îl înglobez, m-au îmbrățișat așa cum sunt și m-au acceptat cu bune și rele și și-au concentrat „chakra” către mine învățându-mă o grămadă de lucruri.

Luna asta fac 1 an de când sunt la Minio și nu sunt cuvinte să exprime cât de recunoscătoare sunt că fac parte din acest colectiv unit în care chiar ne ajutăm unii pe alții, unde primim laude dacă facem ceva bine și unde ni se explică când greșim - este un proces întreg de learning prin care trecem în fiecare zi fiindcă așa suntem construiți ca oameni. Sigur așa este peste tot, doar că am avut eu norocul să pic din prima într-un colectiv de persoane care se pliază foarte bine pe stilul meu.

Primul proiect  

Primul proiect la care am lucrat în Publicitate a fost Maker Podcast – primul podcast de agenție unde am vorbit cu creatorii de conținut despre cum au devenit ei un business de imagine. El a fost primul proiect al agenției Maker Studio, unde generăm campanii co-create cu un colectiv de tineri din Generația Z, numiți Makeri. A început ca un proiect mic care s-a fructificat enorm și în prezent ocup postul de Social Media Manager în cadrul agenției care a pornit la drum ca un frate mai mic al Minio Studio. Mă simt onorată ca primul meu proiect să ia o avangură atât de mare, iar eu să rămân în el până la final!

Primele greșeli   

Cumva, anxietatea mea nu mă lăsa la început să fac greșeli mari, când aveam ceva important verificam de 10 ori înainte ca să fiu sigură că este bine, în schimb am făcut greșeli mici care contează. 

De exemplu, cea mai comună greșeală era să programez o postare și să nu dau refresh în Creator Studio (pe vremea aia încă exista) și în loc să intre postarea la 10 dimineața intra la 10 seara. Practic, am învățat să fiu atentă cu orice detaliu mic, fiindcă dacă ratezi ora în care audiența paginii este cea mai prezentă sacrifici o postare. Este foarte important să fii atent inclusiv în acest stadiu de programat postări, nu știu cine a spus că e ușor să faci Social Media, dar nu este. Dacă era așa ușor o făceam cu toții, nu? Amuzant este că tata, care nici până acum nu înțelege exact ce fac eu, „cum adică... postezi pe Facebook și iei bani?”, a realizat că este mult mai mult decât atât. Publicitatea este un domeniu greu, iar Social Media este cartea de vizită a brandului în zilele noastre. Trebuie totul tratat cu seriozitate și atenție.

O zi obișnuită de muncă    

Nicio zi nu este la fel, asta este clar, doar că punctele comune mereu sunt galonul de cafea, răspunsul la mail-uri de dimineață și trimis brief-uri în creație. Îmi iubesc creativii, au avut atâtea momente în care aveau tot dreptul să se enerveze, dar ei mereu au ales să mă ajute, they are golden! 

În fiecare zi urmăresc un Excel pe care îl fac în prima parte a dimineții pentru a putea fi destul de organizată încât să-mi duc task-urile la bun final, nu de fiecare dată merge, bineînțeles, fiindcă sunt zile când apar tot felul de urgențe care trebuie rezolvate. 

Funcționez cu pauze, consider că orice om creativ are nevoie de o pauză de 10 minute măcar la o oră jumătate, altfel începi să scârțâi. 

La final, văd ce mi-a rămas și îmi fac planul pentru ziua următoare. 

Proiecte recente   

Am lucrat la proiecte destul de complexe în ultima perioadă. De la #OSăFiePepene cu Ciuc Radler, pentru lansarea noului sortiment de Ciuc Radler cu Pepene și Coacăze Negre, unde am fructificat acest „O să fie pepene” într-un state of mind care să definească noul „O să fie cool” în universul Radler, până la campania de Employer Branding Coca-Cola HBC a programului International Leadership Program, un program complex targhetat în 26 de țări cu asseturi diferite și platforme diferite, cu agenție de media globală. 

Am ales două proiecte la fel de importante pentru mine, dar foarte diferite în același timp – Ciuc Radler fiind o campanie locală, iar Coca-Cola HBC fiind campanie globală. 

Emoții au fost la ambele, emoții din acelea bune – nu mă înțelegeți greșit. Mi-am dorit atât de tare să iasă bine și să se vadă rezultate promițătoare din ambele, iar faptul că suntem on track și că nu o spunem noi – o spune clientul, a făcut experiența overall să fie minunată!

Cea mai grea parte 

Cred că cel mai greu a fost să înțeleg că trebuie să facem the best we can cu bugetul pe care îl avem și că de cele mai multe ori nu facem avioane. 

Consider că părțile cele mai grele din domeniu vin din partea de înțelegere. Când ești la început și ai dorința de afirmare simți o dezamăgire atunci când nu se implementează conceptul tău, chiar dacă este foarte bun, din considerente financiare. Cu timpul am învățat să înțeleg că nu mereu putem face lucrurile cum ne dorim și am învățat să fac rai din ce am. 

Și cea mai frumoasă   

Îmi place enorm faptul că sunt lăsată să fiu creativă. Pentru mine asta este un mare plus, faptul că vin cu o idee și este ascultată, analizată și poate ulterior pusă în practică. Îmi place să văd că sunt rezultate bune pe ceea ce gândesc eu, îmi dă o satisfacție enormă din punct de vedere profesional. 

Ca în orice domeniu sunt lucruri care îmi plac mai puțin, de exemplu deadline-uri scurte sau lucruri mărunte de care ne lovim toți, dar mereu sunt orbite de cele bune, iar atunci când le pui într-o balanță mereu binele câștigă.

Cine și ce te inspiră   

Îmi găsesc inspirație în orice, inclusiv atunci când mă plimb prin parc ca să ajung la metrou. Orice mișcă, se aude, reacționează sau pur și simplu stă îmi poartă suport de inspirație. Mănânc Social Media în fiecare zi pe pâine, cum s-ar zice, sunt la curent cu trenduri și ce funcționează fiindcă fac parte din generația care trăiește cu Social Media, platforma mea preferată este TikTok și acolo este un izvor de inspirație dacă știi unde să cauți. Sau poate chiar dacă nu cauți, îmi apare la un moment dat un video pe FYP care mi se pare interesant și se naște o idee de acolo.

Eu sunt fană Kpop, mă inspiră inclusiv când văd mișcările de dans ale grupurilor Kpop, atât de complicate, dar executate cu atât de multă ușurință. Am dat această comparație fiindcă cred că așa trebuie să fim și noi în Publicitate. Să dăm concepte bune (de obicei sunt cele complicate), dar să le executăm ușor, lin. Orice poate să-ți fie sursă de inspirație atât timp cât privești dincolo de funcția standard pe care o are lucrul care te inspiră.

Generația ta 

Suntem niște oameni care chiar dacă ne spunem punctul de vedere și suntem vocali, suntem de altfel și foarte anxioși. Cu toate astea știu că suntem capabili să schimbăm anumite lucruri care sunt acum în Publicitate și de asta sunt foarte mândră de generația mea. 

Cred că cea mai mare diferență între mine și seniorii din agenție o face faptul că eu nu sunt mulțumită cu „nu facem așa”, nu există. Mie trebuie să îmi explici cu punct și virgulă și eventual o prezentare PowerPoint de ce nu e bine să facem așa. Da, de cele mai multe ori probabil că îi enervez când cer atâtea explicații, dar au răbdare și mi le dau pe toate, știu și ei că feedback-ul este piatra de temelie în a învăța. 

Cu toate astea, cred că îmi surprind mereu seniorii când vin cu o idee puțin mai obișnuită și le aduc și argumente de ce ar merge – cumva generația mea riscă, ne place să riscăm și ulterior ne place să adunăm și laudele când funcționează. Trăim să zicem „ți-am spus eu”, cumva e unul dintre goal-uri. 

Dar cum spuneam, în fiecare zi învăț de la ei lucruri. Cea mai prețioasă lecție pe care am învățat-o de la ei este răbdarea. Eu sunt un om care nu are răbdare, când împărțea Dumnezeu răbdarea eu am ieșit de la coadă pentru că m-am enervat. Ușor, ușor, cel puțin pe plan profesional, am învățat de la ei că este foarte importantă în domeniu. De la cum răspund la mail-uri la cum menajează o situație de tensiune, toate au drept cuvânt cheie „răbdare” și este lucrul pe care îl prețuiesc cel mai tare în materie de learning de la colegii mei mai experimentați din agenție.

Învățături  

Că nu trebuie să mă implic emoțional la nivelul la care o făceam la început. Este foarte ok să te implici emoțional, se știe și este dovedit că atunci când un om care este responsabil de cont este și implicat emoțional, totul se livrează conform așteptărilor. Doar că eram atât de investită emoțional, încât atunci când mă loveam de un răspuns negativ simțeam cum mi se termină ziua în momentul acela. Asta facem toți cei care suntem la început, este o greșeală comună pe care învățăm să o menajăm în primele luni, dar absolut toată lumea din generația mea trece prin asta. 

Creativitatea. Definiție personală  

Creativitatea este atunci când tot ce gândești prinde viață. E ca atunci când mintea ta se joacă cu ideile de-a v-ați ascunselea și le prinde în flagrant. Îmi place să zic că n-am trăit o singură viață, că trăiesc una nouă cu fiecare carte citită, atunci când un video de pe TikTok îmi dă o idee întreagă pentru o postare de Social Media, atunci când mă uit la ventilator cum merge într-o zi călduroasă de vară și îmi vine o idee. Asta e creativitatea – un izvor de idei care nu se termină, dacă ai grijă de el, și îi mulțumești din când în când cu câte o pauză (sau cum ne place nouă să îi spunem: concediu).

Industria peste 20 de ani  

Îmi place să cred că peste 20 de ani o să facem reclame sub formă de monogramă. Îmi place să cred că în 20 de ani nu o să mai avem panouri publicitare clasice pe Autostrada Soarelui și că din panoul respectiv o să iasă cineva îmbrăcat în costum de baie, care bea o bere Heineken și îți urează bun venit la mare. 

Îmi place să cred că peste 20 de ani evoluția o să fie enormă, lumea o să îmbrățișeze deja de mult timp AI-ul și rezultatele vor fi extraordinare. Îmi imaginez că o să fie acest Cyberpunk al Publicității.