Sabina Baciu: Sper ca festivalul CULMEA să devină un spațiu în care copiii și tinerii să se informeze cu privire la probleme climatice și de mediu

Sabina Baciu: Sper ca festivalul CULMEA să devină un spațiu în care copiii și tinerii să se informeze cu privire la probleme climatice și de mediu

A devenit mamă și tema crizei climatice, pe care este tot mai evident că o traversăm, a căpătat și mai mare importanță pentru ea. Sabina Baciu s-a mutat anul trecut în Brașov și a găsit acolo o comunitate de profesioniști alături de care și-a propus să organizeze un festival de film și educație pe teme ecologice pentru copii și tineri.

CULMEA: Film și educație de mediu are loc între 6 și 10 septembrie, la Brașov. Este primul festival de film ce pune cinematografia în sprijinul copiilor și tinerilor care vor să cunoască mai multe despre mediu și criza climatică, oferindu-le un instrument pentru dezbatere și implicare eco-friendly. Programul festivalului va cuprinde scurtmetraje și lungmetraje, discuții cu participanții, ateliere de scriere pe subiecte de mediu și implicare în lupta climatică.

"Ne dorim să ajungem la un public cât mai divers și variat, să implicăm cât mai multe ONG-uri și specialiști de mediu care să completeze dimensiunea cinematografică și în timp, să perfectăm o metodologie care să poată fi ușor replicată în alte orașe".

Povestim în continuare mai multe despre prima ediție a acestui eveniment cu Sabina Baciu, directorul Festivalului CULMEA.

 

Oamenii din echipa Festivalului CULMEA: film și educație de mediu

Ideea CULMEA s-a născut odată cu mutarea mea la Brașov din toamna anului 2022. Îmi doream de mult această schimbare și am fost bucuroasă să găsesc aici o comunitate de super profesioniști, care m-a primit cu brațele deschise și cu entuziasm pentru proiecte noi. Mara Oprișiu este partenera mea din Brașov care a zis ”Da, hai să facem!” și se ocupă de tot ce ține de producție, logistică, spații, parteneri locali – de altfel știe tot ce mișcă în oraș și e un teamplayer excelent. Pe Raluca Bugnar o cunoscusem la EducaTIFF și am știut că îmi doresc mult să mai lucrăm împreună, așa că am fost super bucuroasă când a acceptat să devină director artistic al festivalului. Alături de Alexandra Safriuc, selecționer scurtmetraje și om de bază în numeroase proiecte lucrate împreună, am început să explorăm ideea unui festival pentru noi audiențe, care să abordeze tema crizei climatice. După o serie de brainstorming-uri s-a conturat prima ediție a festivalului și am început să aplicăm la finanțări. După ce nu am luat la AFCN și am primit răspuns negativ de la o serie de sponsori, am fost norocoși că am câștigat o finanțare de la Primăria Municipiului Brașov. Astfel echipa s-a completat cu Anca Petrescu în echipa de producție, Vlad Plăiașu pe tehnic, Roxana Dănăilă - PR, Vlad Pașca - social media, Roxana Coman – designer grafic, Larisa Ciulei – coordonator voluntari, Sorin Chirica – consultant producție și alți colaboratori, căci echipa unui festival de film este una extinsă.

Motivațiile implicării în proiect sunt destul de diferite pentru fiecare, dar ce e mișto este că pentru toți CULMEA reprezintă o provocare nouă, care are sens în contextul în care ne aflăm.

 

Ce ați învățat din primele festivaluri organizate

Că este important să îți păstrezi calmul atunci când se întâmplă chestii neașteptate și să dai încredere echipei că împreună veți reuși să duceți festivalul la final.
Și nu uita să te bucuri de ce ați reușit împreună – este amazing!

 

Ideea festivalului CULMEA

De când am devenit mamă, tema crizei climatice a devenit mult mai presantă. Simt că este responsabilitatea mea să învăț mai multe despre mediu, climă și soluții pentru o viață sustenabilă și să discut toate aceste subiecte cu copilul meu (și comunitatea noastră extinsă de bunici, prieteni). Însă pe de o parte nu am știu de unde să o apuc, și pe de altă parte nu am simțit că există contexte simpatice și constructive de conversații cu copii și tineri (sau între adulți, for that matter) despre criza climatică: ce simțim despre asta? Ce e important de reținut? Cum putem să acționăm pentru un viitor mai bun într-o manieră realistă și de impact?

M-am gândit mult cum pot să îmi folosesc abilitățile și know-how-ul pentru a avea un impact în acest domeniu și așa a venit ideea unui festival de film pentru copii pe teme de mediu, care să aducă laolaltă cele două lumi, ale educației cinematografice și educației de mediu.

 

Mixul de artă cinematografică, jurnalism și responsabilitate civică

În primul rând, ne-am dorit să ajungem cu selecția de scurtmetraje în cât mai multe cartiere din oraș. Anul acesta ajungem în Șchei, centru și Răcădău și sper ca la anul să ne extindem în și mai multe comunități. Aceste evenimente sunt cu intrare liberă și au rolul de a expune cât mai mulți copii la filme de festival, care să îi pună pe gânduri și să îi bucure. Complementar cu această experiență cinematografică vor fi ateliere și discuții care să îi introducă în lumea ong-urilor și specialiștilor de mediu. Un film te poate sensibiliza la ideea de a produce mai puțin gunoi, dar dacă imediat după ce ieși de la film participi la un atelier de compost impactul este mult mai mare.

Apoi în weekend creăm experiența cinematografică de festival, pe marele ecran. Raluca Bugnar, directorul artistic, a gândit o selecție super diversă de filme pentru copii și tineri care abordează teme pentru activismul de mediu, impactul dietei asupra climei, biodiversitate și conservare. Ce este minunat este că în toate aceste filme copiii și tinerii sunt eroii principali – și asta este o chestiune extraordinară ce insuflă încredere în propriile abilități de a avea impact. În plus, poți descoperi că te fascinează domeniul conservării, de pildă, și să ai ocazia să vorbești după film cu experți din domeniu sau să participi la un atelier de activism și să înțelegi mai bine ce instrumente sunt necesare pentru acțiune în comunitatea ta.

 

Gândurile și obiectivele cu care porniți în prima ediție a festivalului

Pentru o primă ediție ne dorim să experimentăm cât mai multe spații, teme și formate astfel încât să creăm o ediție următoare și mai relevantă pentru public. Știm sigur că ne dorim să ajungem la un public cât mai divers și variat, să implicăm cât mai multe ONG-uri și specialiști de mediu care să completeze dimensiunea cinematografică și în timp, să perfectăm o metodologie care să poată fi ușor replicată în alte orașe.

 

Publicul

1. Părinți cu copii între 0-14 ani, interesați să îi expună pe aceștia la un program cât mai divers de activități și experiențe. Știu că subiectul crizei climatice este important dar nu au avut resursele (de timp, informație) să abordeze acest subiect într-un mod serios. Susțin măsurile de bun simț precum reducerea risipei, reciclarea corectă, protecția pădurilor, dar nu sunt echipați pentru o discuție serioasă despre ce cauzează criza climatică și care sunt cele mai de impact măsuri pentru adresarea acesteia.

2. Adulți ce au în grijă copii - fie că sunt rude (bunici, mătuși) ce au grijă de copii cu părinții plecați în străinătate sau vecini/bone ce petrec semnificativ mai mult timp cu copii mai mici (0-12 ani). Aceștia locuiesc în Brașov și participă la evenimente organizate local, în proximitatea locuinței, care oferă ocazii de petrecere a timpului liber cu copiii într-un mod plăcut și sigur.

3. Tineri cu vârsta între 14-18 ani ce studiază în Brașov. Sunt interesați să exploreze activități noi și inedite la nivel local. Sunt conștienți de importanța crizei climatice și urmăresc canale de comunicare la nivel internațional pe teme legate de mediu, viață sustenabilă, etc.

4. Educatori pentru copii de diferite vârste (preșcolar, școlar) interesați de oferta de activități extra-curriculare la nivelul orașului Brașov și dornici să participe și să recomande activități de calitate pentru copiii cu care interacționează.

 

Cum ați ales filmele care vor fi prezentate publicului

Scurtmetrajele selectate de Alexandra Safriuc și lungmetrajele selectate de Raluca Bugnar compun împreună o ofertă pentru toate categoriile de vârstă. De la animații non-verbale, adecvate preșcolarilor care încă nu au învățat să citească subtitrările filmelor, până la aventuri pline de suspans în care natura fie este o provocare misterioasă pentru tinerii protagoniști neobișnuiți să fie pe cont propriu, fie are nevoie de toată susținerea pentru a fi salvată de la distrugere. Un sâmbure de comedie traversează întreaga selecție, fiindcă s-a dovedit iar și iar că umorul e ingredientul minune din spatele rezolvării multor probleme de pe lumea asta. Luăm în serios îngrijorările legate de schimbările climatice și de viitorul planetei, însă fără a ne pierde într-o atitudine fatalistă ori de învinovățire. Din contră, vrem să stimulăm discuții pline de entuziasm și creativitate despre ce se poate face pentru a ne împrieteni cu planeta care ne găzduiește.
Partenerii festivalului

Fiind un festival la prima ediție nu am reușit să convingem parteneri comerciali că acesta este un demers care merită susținut. Sper ca după o ediție de succes să atragem și sponsori care să rezoneze cu misiunea CULMEA și să susțină acest proiect.

Altfel, am găsit foarte mare deschidere din partea spațiilor ce găzduiesc proiecții, cafenelelor locale, organizațiilor non-guvernamentale de mediu, platformei de voluntari voluntarbv.ro și altor organizații locale care au ajutat cu resurse în natură, un sfat sau efectiv o mână de ajutor. Le mulțumesc tare mult tuturor!

 

Cum au primit autoritățile locale demersul vostru și cum vă sprijină

Prima ediție CULMEA a câștigat o finanțare în cadrul concursului de proiecte culturale locale și este finanțată de Primăria Municipiului Brașov cu aprox. 30.000 euro. Finanțarea publică este esențială pentru dezvoltarea de noi proiecte și extinderea programului către un public cât mai divers, fără presiunea KPI-urilor solicitate de sponsori.

De asemenea am programat CULMEA în perioada în care are loc și Forumul Orașelor Verzi – cea mai importantă conferință de politici publice de mediu și un element cheie din planul Brașovului de a deveni Capitala Verde. De altfel, am simțit că tema de mediu este una importantă pentru autoritățile publice locale și județene și că își doresc să susțină dezvoltarea de proiecte în parteneriat pe această temă. De altfel relația cu autoritățile publice este o mare diferență față de București și o mare surpriză, să simți că ai putea avea un partener de dialog.

Așa că aș vrea să trag și eu semnalul de alarmă asupra ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice și a petiției Opriți Distrugerea Culturii cu aproape 50.000 de semnături. Dacă această ordonanță va fi adoptată, finanțările publice la nivel local vor fi mult scăzute, întrucât este prevăzut un prag de 7.5% pentru cheltuielile pentru cultură, sport și recreere. Eu am semnat această petiție și sper ca toată lumea să o semneze și pentru a trimite un semnal despre importanța culturii în comunități.

 

Cu ce sperați să rămână copiii și tinerii care vor veni la festival

Mi-aș dori să rămână cu ideea că subiectul crizei climatice este marea temă a generației lor, în care se pot implica din nenumărate roluri (ca jurnaliști, cercetători, activiști etc) și în care cel mai de impact instrument pentru schimbare sunt conversațiile.

 

Interesul comunității locale de la Brașov față de schimbările climatice

De când m-am mutat aici am observat că natura este mult mai prezentă în oraș, iar brașovenii nu văd ieșirea în natură ca ceva extraordinar ci ca o activitate normală, de care ar trebui să te poți bucura oricând. Nu cunosc statistici la nivel local despre gradul de informare al brașovenilor despre schimbările climatice, dar știu că un raport dezvoltat de CJ Brașov în cadrul proiectului european ”People & Planet” a relevat faptul că tinerii români sunt conștienți de impactul schimbărilor climatice: 76% dintre respondenți recunosc un oarecare impact al fenomenelor enumerate de schimbări climatice: poluarea aerului (89%), deficitul de apă (76%) și reducerea resurselor de hrană (75%). Printre măsurile luate de aceștia se numără economisirea apei, folosirea transportului public și în mai mică măsură participarea activă în campanii de mediu (7%) și consumul de produse provenind din comerțul echitabil (9%).

În plus, în studiul Născuți în criza climatică – Studiu privind percepția copiilor asupra schimbărilor climatice (2021), realizat de Salvați Copiii a reieșit faptul că 78% dintre copiii din România sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului. 71% dintre copii sunt interesați de problemele de mediu, 65% dintre copiii consideră că pot influența politicienii pentru a preveni și reduce problemele climatice și de mediu. Însă mai puțin de jumătate (42%) consideră că primesc suficiente informații despre probleme climatice și de mediu la școală.

Sper ca festivalul CULMEA să devină un spațiu în care copiii și tinerii să se informeze cu privire la probleme climatice și de mediu și să se simtă din ce în ce mai echipați pentru a gestiona această provocare.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related