Trecerea de la actorie la regie a fost neașteptat de plăcută pentru Ilinca Hărnuț, iar rezultatul, scurtmetrajul Karina, scris și regizat de ea, a fost selectat la Anonimul, în calupul "Competiție scurtmetraj românesc". Cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL are loc în perioada 14-20 august, la Sfântu Gheorghe.
”Karina” a fost inspirat de o experiență personală, povestește Ilinca, iar cea mai grea parte a fost finalizarea scenariului.
”Când ai un timp atât de limitat, devii foarte zgârcit cu detaliile și asta te obligă să iei decizii destul de tranșante. Cred că e un exercițiu foarte bun”, spune Ilinca.
Povestim cu Ilinca în continuare despre realizarea primului ei scurtmetraj, de la idee și scenariu la regie și experiența de la filmări și colaborarea cu actorii, colegii ei.
Când te-ai gândit prima dată la scurtmetrajul Karina
M-am gândit acum câțiva ani, pornește oarecum de la o experiență personală, care însă nu mai are aproape nici o legătură cu rezultatul final. Am dezvoltat ideea inițială în cadrul programului Film Plus, acum trei ani, și cu ajutorul lor am și reușit să filmez în anul următor.
De la idee la concretizare
Cea mai lungă parte a fost finalizarea scenariului, pentru că am tendința să mă gândesc mult la orice fac, să învârt lucrurile pe toate părțile. Apoi, din momentul în care lucrurile au devenit mai clare, am încercat doar să pun laolaltă toate elementele pe care mi le imaginasem, încercând să fiu în același timp deschisă la lucrurile neașteptate care apăreau.
Cea mai grea parte
Pentru mine, cea mai grea parte a fost post producția, a fost o perioadă în care a trebuit să accept toate greșelile pe care le-am făcut și să mă confrunt cu totala mea lipsă de experiență.
Still Karina
Trecerea de la actorie la regie
A fost neașteptat de plăcută. Vreau să reiau experiența cât de curând.
Una dintre principalele provocări a fost să înțeleg ce înseamnă montajul și faptul că realitatea imediată a filmării nu este întotdeauna cel mai bun predictor al produsului finit.
Experiența de la filmări
Am avut mare noroc, am lucrat cu oameni care îmi erau deja sau mi au devenit ulterior prieteni. Actorii sunt prietenii și colegii mei, lucrasem împreunăm înainte, îi cunoșteam foarte bine, scrisesem scenariul cu ei în minte, așa că totul a mers destul de uns din perspectiva asta.
Ce simți acum, când scurtmetrajul iese în lume
Un mix de emoție, entuziasm și nerăbdare să fac următorul.
Provocarile unui scurtmetraj
Mi se pare că scurtmetrajul presupune o identificare mai clară a esenței, mai multă claritate și mai multă economie. Când ai un timp atât de limitat, devii foarte zgârcit cu detaliile și asta te obligă să iei decizii destul de tranșante. Cred că e un exercițiu foarte bun.
