Câte sunete crezi că poți face doar cu vocea și plămânii din dotare, fără niciun instrument alături? Blue Noise este un laborator de voci care experimentează și se joacă cu o gamă diversă de sonorități din care fac parte Marina-Alexandra Arsene, Elena Moroşanu, Ana Dubyk, Mihail Grigore, Bogdan Tudor şi Denis Bolborea. Blue este o referință și la labelul mitic de jazz Blue Note, jazz-ul fiind genul muzical aflat la baza repertoriului formației, în timp ce Noise reprezintă toate celelalte influențe care îmbogățesc repertoriul.
Ne place foarte mult reconstrucția. Reconstrucția texturilor sonore, orchestrale, inspirate din rezonanța instrumentelor de alamă, sunetul inegalabil al instrumentelor cu coarde, dacă vrei mai mult, pizzicato-ul instrumentelor cu coarde ciupite.
Repertoriul Blue Noise este unul obișnuit pentru formații acappella din occident, incluzând multe piese cunoscute celebre, din pop, jazz, rock, contemporan și o parte de piese originale. Am stat de vorbă cu ei pentru a afla mai multe despre concertele și colaborările lor, social media, industrie muzicală și planuri.
Începuturile Blue Noise
Începuturile au fost tulburi. Existența noastră a pornit din tumultul unei despărțiri, speranța unei regăsiri și nevoia de a rămâne pionierii genului muzical în România, iar dispariția din planul muzical actual nu a fost niciodată o opțiune. Dar am pornit ca din pușcă. Cel dintâi “copil” zămislit de noi a fost cam nărăvaș: Blue Noise a fost primul grup acappella care a participat în finala Eurovision. Deși poate pare puțin lucru, nu a fost. În concursul cu pricina găsești piese dintr-o multitudine de genuri muzicale, neplictisitoare și nicidecum nu sunt compoziții pe care să le asculți la radiourile comerciale care de regulă însumează esența unei singure melodii. Din fericire ne-am plasat pe podium, deși nu aveam niciun instrument alături. Despre ceilalți “copii” ai noștri...vă povestim mai târziu.
Trupa în 3 fraze muzicale
Zumzetul albinelor, trecând apoi prin acuratețea sunetelor simple și continuând cu vibrația clopotelor olimpiene. Poate părea oarecum prea metaforic sau desuet, dar chiar e una din realități. Glumind sau nu, mai avem și alte fraze care ne inspiră.
Ne place foarte mult reconstrucția. Reconstrucția texturilor sonore, orchestrale, inspirate din rezonanța instrumentelor de alamă, sunetul inegalabil al instrumentelor cu coarde, dacă vrei mai mult, pizzicato-ul instrumentelor cu coarde ciupite. Pe scurt, asculți o piesă la care rămâi înmărmurit și vrei să o cânți doar prin intermediul vocilor.
Repertoriul vostru
Repertoriul este unul obișnuit pentru formații acappella din occident, cuprinzând piese din multe genuri muzicale. De regulă sunt mai multe piese cunoscute celebre, din pop, jazz, rock, contemporan și o parte, nu neînsemnată, de piese originale. Nu ne ferim nici de filonul tradițional pe care îl abordăm într-un stil propriu, ce nu poate trece neobservat (Anton Pann, Partizan, Aura Urziceanu).
Tentația instrumentelor
Ba da, întotdeauna ne-am dorit să introducem instrumente și nu am făcut-o niciodată, însă anul acesta spargem gheața și adăugăm violoncelul colegului Mihai, care este un muzician foarte activ pe piața muzicală bucureșteană. Odată cu următoarele piese ce vor veni, vom introduce și looper-ul lui Denis-Kablat.
Colaborările cu artiștii
Toate au fost interesante, fiind artiști din zone muzicale diferite. Am avut o primă colaborare cu Alexandra Ușurelu, de unde a reieșit o piesă de foarte mare sensibilitate și ușurință. Apoi am “mutat munții” cu Skizzo Skills, am găsit cumva și Luna și noi, prin una dintre cele mai cunoscute piese de la Vița de Vie și urmează și alte colaborări. Am cântat de-a lungul timpului și cu Bucharest Jazz Orchestra, Damian Drăghici, Răzvan Suma.
Cum decurg repetițiile
De la tensiune la extaz.
Mereu poate fi adăugat câte ceva în intenție, în efecte, în conturarea părților muzicale, dar atunci când cântăm o piesă iar la sfârșitul ei răzbat un zâmbet și un suflu general de mulțumire, atunci știm că putem să o cântăm în concert.
Cum stați la capitolul social media și promovare
În ceea ce privește social media, încercăm să fim cât mai prezenți, într-o formă empirică. Ne găsiți pe Facebook, Instagram, TikTok, Youtube.
Cum vă raportați la industria muzicală din România
Industria muzicală din România nu se focusează neaparăt pe grupurile de nișă, așadar, încercăm noi să creăm o nișă, măcar în mintea ascultătorilor, să deschidem drumuri și noi posibilități, să trezim în conștiința lor interesul pentru valorile muzicale locale. Ne-am dori ca sprijinirea și aprecierea reciprocă a fiecărui om, indiferent de domeniul de activitate, să fie mai des în prim plan.
Concertul și publicul ideal Blue Noise
Concertul se plasează între muzica de divertisment și muzica cultă, eclectică. Surprinzător pentru ascultător, propunem o destindere din toate punctele de vedere. Încercăm să cântăm un lucru serios, dar să pară simplu și jovial. Publicul nu poate fi un public numeros, desigur, dar după aplauzele de final, pare că ne îndeplinim scopul, de cele mai multe ori. Sigur, unii au încercat să ne dea afară de pe scenă, pentru că nu făceam destul zgomot. Așa e când te duci cu inima deschisă...la o petrecere de firmă.
Pe unde vă putem vedea live în perioada următoare
Am lansat în luna iunie un mini-documentar filmat și construit de Vlad Braga și Raul Stan, în care povestim puțin despre ce înseamnă cântatul a cappella. Urmează câteva colaborări frumoase, pe care le vom anunța pe social media. Lucrăm și la un album proaspăt, cu piese românești.
