[Start in industrie] Daria Panaite: Dacă la început te simți puțin pierdut, speriat și copleșit de toate informațiile pe care le primești, atunci keep going, ești pe drumul cel bun!

Daria Panaite, Junior Account Executive Publicis, a terminat anul acesta Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Publicitate. Dar încă de la finalul primului an de facultate, a început să își caute locul printre agențiile de publicitate. A început ca intern la Publicis, după un interviu și o perioadă de probă, iar de un an este angajată full time. 

”Cred că este bine să ai o bază teoretică înainte să intri în domeniu, dar nu este neapărat o necesitate. Lucrurile se pot învăța pe parcurs. Baza teoretică din facultate mă ajută în proporții de 20-30%, în timp ce restul e muncă practică. Adevărul e că o facultate nu poate face mai mult și e normal”, spune Daria. 

Povestim cu ea, în rândurile de mai jos, despre începuturile aventurii ei în industria creativă, de la primul CV trimis la primele lecții creative, primele greșeli și primele proiecte la care a lucrat. 

Etapele care te-au adus aici 

Fără intenția de a suna clișeic, cred cu tărie că toate momentele din viața mea m-au adus unde sunt azi, toate au contribuit mai mult sau mai puțin. Desigur că există momente care au fost mai importante în formarea mea și cred că unul dintre ele a fost liceul pe care l-am urmat.

Am fost la un liceu de artă, la specializarea Arta Actorului și mereu spun că Daria de la 14 ani nu putea să ia o decizie mai bună pentru Daria de la 22. Cred că în liceu m-am dezvoltat cel mai mult și am investit cele mai multe resurse pentru a fi cine sunt azi. Pe lângă faptul că mi-am dezvoltat vocabularul și am depășit „tracul de scenă”, lucruri de altfel foarte importante pentru cineva care lucrează în departamentul de Client Service, perioada liceului se leagă foarte bine de domeniul în care lucrez acum, și anume publicitatea.

Prima întâlnire cu industria creativă 

Oricât de tare mi-a displăcut perioada pandemiei, trebuie să recunosc că atunci am luat decizia care m-a adus unde sunt astăzi, adică Junior Account Executive la Publicis. În pandemie, fiind închisă în casă, ca toți de altfel, și având mult timp liber la dispoziție (chiar prea mult) mi-am dat seama că vreau mai mult de la mine, că vreau să ies din zona de confort în care intrasem la acea vreme și să experimentez domenii noi. Totuși, mă consideram ca fiind destul de creativă, așa că nu am vrut să iau o decizie prea radicală față de personalitatea mea și am ales publicitatea.

Perioada de căutări 

La finalul primului an de facultate, adică în vara lui 2021, am început să caut pentru prima dată o agenție. Era perioada în care trebuia să facem practică, iar eu îmi doream să găsesc singură o agenție care să mă primească, fără ajutorul facultății. Nu știu neapărat de ce, pur și simplu era mândria mea să găsesc singură un loc pentru practică și să trec printr-un proces de selecție cât mai sincer. Așa că am început să mă interesez de fiecare agenție de publicitate despre care auzisem în primul an de facultate, iar la final să aplic acolo unde chiar îmi doream să lucrez. Nu știam exact cum ar trebui să arate un CV, pentru că nu mai făcusem niciodată unul, iar pe Internet erau foarte multe modele. La facultate nu ne vorbise nimeni concret despre CV-uri, eram prea mici. Așa că am ales cel mai frumos model și în afară de CV am trimis și câteva proiecte lucrate în timpul facultății, proiecte de care eram mândră.

În acea perioadă m-au contactat două agenții mai micuțe care căutau oameni, dar cu experiență. Peste câteva luni, undeva prin noiembrie, am primit un răspuns de la una dintre cele mai mari agenții din țară, un răspuns la care chiar nu mă așteptam. Mai exact de la Publicis, care era în căutare de interni.

Așa începe povestea mea la Publicis. Întâi într-o perioadă de probe, apoi intern, ca mai apoi să devin angajat full time. Înainte de toate aceste etape a fost, bineînțeles, și interviul. Interviul de la Publicis rămâne un highlight al carierei mele, ca să spun așa, pentru că a fost cea mai frumoasă experiență pentru un prim interviu. A fost cu mult peste așteptările mele. Eu am fost relaxată și foarte deschisă, ba chiar am și glumit, dar acest lucru s-a datorat și persoanei cu care am discutat. Eu eram foarte emoționată, așa că energia intervievatorului era decisivă pentru mine. Dacă lucrurile ar fi stat puțin diferit nici eu nu cred că aș fi fost atât de deschisă și dornică de a fi parte din discuție.

Cred că e important, atunci când avem un interviu, să înțelegem că dincolo de un proces de selecție este un om care chiar vrea să te cunoască mai bine. Mereu spun că interviul este printre puținele momente când poți să vorbești despre tine și lumea chiar să te asculte, fără să creadă că ești plin de tine. Cred că de-a lungul timpului s-a format o imagine greșită asupra interviului de angajare. Foarte mulți oameni se tem de interviu în sine, ci nu de procesul de acomodare la noul job, sper exemplu, și asta pentru că îl vedem ca pe un instrument folosit în beneficiul angajatorului, când în realitate interviul este în beneficiul ambelor părți. Angajatorul își dă seama dacă ești potrivit profilului, iar tu îți dai seama cu adevărat dacă ai vrea sau nu să faci parte din echipă. Așa că la interviu ar trebui să fii cât mai relaxat și sincer, atât cu angajator, cât și cu tine. Este în folosul tuturor.

Deschiderea industriei pentru un junior  

Industria publicității este în continuare o industrie destul de nouă la noi în țară. Cel puțin asta este senzația mea. Mai mereu aud de la alți prieteni, care lucrează în domeniu, cum a mai apărut un job în agenția în care lucrează, cum mai caută oameni, cum se aduc studenți în practică/internship. Mi se pare o industrie deschisă și transparentă, una dintre puținele industrii care nu este sceptică în fața generației Z, ba chiar o industrie care vrea să-i cunoască mai bine și să-i aibă în echipă. Este un domeniu deschis, dornic să te ajute să te integrezi.

Cum percepeai industria înainte să intri în ea 

Industria pe care mi-o imaginam nu este atât de diferită față de industria pe care o știu acum. Motivele pentru care am ales-o sunt multiple: de la creativitate până la libertatea de a fi cine ești cu adevărat fără să fii judecat de colegi, și mi se pare frumos că motivele pentru care am intrat în publicitate sunt și azi motivele pentru care aleg să rămân.

Cât contează baza teoretică 

Anul acesta termin Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Publicitate. Cred că este bine să ai o bază teoretică înainte să intri în domeniu, dar nu este neapărat o necesitate. Lucrurile se pot învăța pe parcurs. Facultatea m-a ajutat în această privință, mi-a format o bază teoretică care mi-a făcut viața puțin mai ușoară în primele luni de practică/internship. Acum, la mai bine de un an de când am ajuns la Publicis, baza teoretică din facultate mă ajută în proporții de 20-30%, în timp ce restul e muncă practică. Adevărul e că o facultate nu poate face mai mult și e normal. Trebuie să îți seteze o bază teoretică, iar mai departe ține de fiecare dintre noi, de curiozitatea și de dorința de a cunoaște mai bine domeniul, de a pune întrebări, de a căuta răspunsuri.

Experiența de început 

Dacă la început te simți puțin pierdut, speriat și copleșit de toate informațiile pe care le primești, atunci keep going, ești pe drumul cel bun! Așa a fost și începutul meu și, din câte știu, așa arată, de obicei, orice început, pentru că sunt multe informații cu care trebuie să te acomodezi și pe care trebuie să le folosești în munca ta, ulterior. Primul an în agenție este cel mai greu. Așa mi s-a spus și mie și sincer asta voi spune și eu la rândul meu, pentru că este foarte adevărat.

De obicei, durează în jur de un an (cu plus sau minus) până reușești să te acomodezi și să stăpânești toate informațiile primite și este greu pentru că dincolo de toate aceste informații noi intervin și sentimentele tale, emoțiile și dorința personală de a face o impresie bună, care de cele mai multe ori se transformă în presiune. Adevărul este că toți am fost acolo și toți am învățat la un moment dat. Este foarte important să ai oameni care să conștientizeze acest lucru și care să te ajute. Acest lucru face tot procesul de acomodare mult mai ușor. Pentru mine l-a făcut atât de ușor încât încă sunt la primul meu job. Atât de importanți sunt oamenii și echipele din care faci parte.

Primul proiect 

Primul meu proiect a fost o machetă Dacia pentru o revistă din domeniul auto, care a început cu un mail foarte timid către colega din DTP.

Primele greșeli 

Primele greșeli cred că au fost printre cele mai comune și am învățat că mereu trebuie să citești un mail de 2-3 ori înainte să-l trimiți și că nu poți să faci treabă dacă nu îți organizezi foarte clar task-urile din acea zi. Trebuie să faci diferența între proiectele prioritare și cele care mai pot aștepta puțin.

O zi obișnuită de muncă  

O zi normală începe undeva pe la ora 10:00 cu micul dejun la birou, cu colegii. Apoi, undeva prin aproprierea prânzului, facem un status de echipă și vorbim despre ce avem azi pe listă, ce ne-a rămas de ieri sau ce mai urmează să primim. Urmează pauza de masă la ora 14:00 și apoi muncă până pe la ora 18:00.

Așa arată pe scurt o zi obișnuită. În realitate, lucrurile pot fi și mai dinamice, cu vizite la client, status cu creația, call-uri etc.

Proiecte recente 

Un proiect important din care am făcut parte destul de recent a fost lansarea noii campanii Regina Maria care a inclus, pe lângă multe altele, și realizarea unor spoturi TV. Cu siguranță a fost printre cele mai importante proiecte din care am făcut parte, iar experiența de pe platou a fost cu adevărat specială atât pentru Daria din liceu, cât și pentru Daria juniorul din agenție.

Cea mai grea parte

Partea cea mai grea de când lucrez în publicitate a fost să mă împart între muncă și facultate, dar acest lucru ține strict de experiența mea personală și de faptul că am ales să muncesc în perioada facultății. Am avut noroc de oameni înțelegători care m-au susținut până la capăt, iar acum, când aproape finalizez capitolul „facultate”, nu pot spune că regret decizia de a lucra. În tot acest an am învățat foarte multe despre mine, despre limitele mele, dar și despre organizarea eficientă, lucruri pe care probabil le-aș fi învățat mult mai târziu.

Și cea mai frumoasă

Ce îmi place cel mai mult la domeniul ăsta este deschiderea. Deschiderea pe care o are față de alte domenii, deschiderea pe care o arată față de nou-veniți, deschiderea față de idei. Oricine, din orice departament, poate veni cu idei creative și este chiar încurajat să o facă. Îmi place totodată dinamica domeniului. Azi poți să ai o zi normală la birou, în timp ce mâine te pregătești de un mare eveniment din industrie.

Cine și ce te inspiră 

Mă inspiră reclamele și campaniile care îmi fac pielea de găină, care îmi stârnesc lacrimile și care trezesc ceva în mine, pentru că vreau să ajung să fac și eu așa ceva. Mă inspiră colegii de lângă mine, pentru că vreau să ajung să lucrez și să gestionez situații cu atâta profesionalism și lejeritate ca și ei. Mă inspiră să vreau să ajung mare ca să împart cu cei mici, așa cum și ei au făcut. Mă inspiră persoana care am fost ieri ca azi să fiu mai bună. Nu reușesc mereu, dar chiar și asta mă inspiră și mă face să vreau mai mult.

Generația ta  

Cred că generația mea este una care va seta niște trenduri importante în ceea ce privește atmosfera de la locul de muncă, dar și  modul în care ar trebui văzut un loc de muncă. Suntem o generație care își spune punctul de vedere, care are curajul să spună „nu” și curajul să plece atunci când simte că nu mai aparține locului. Avem curajul de a o lua de la capăt, pentru că este foarte important să ne simțim bine în locul în care suntem, să ne simțim primiți, parte din echipă, acceptați așa cum suntem. Punem foarte mult accent pe libertatea de exprimare și pe timpul nostru liber, și sincer mă bucur că fac parte dintr-o astfel de generație.

În schimb, cred că este important să învățăm de la seniori și de la experiența pe care o au în gestionarea conflictelor și în eleganța cu care își spun punctul de vedere. Uneori putem fi prea direcți.

Învățături

Cea mai importantă lecție de până acum a fost că în departamentul de Client Service nu poți să faci nimic fără o organizare clară. Nu poți să coordonezi echipe întregi dacă tu nu ești coordonat cu tine. De aceea, pentru mine, a ajuns un lucru aproape sfânt ca în fiecare dimineață, înainte de a începe munca, să-mi fac un „To Do List”. Ajută foarte mult, atât de mult încât am preluat acest obicei și în viața de zi cu zi.

Creativitatea. Definiția personală  

Creativitatea, ca o definiție foarte colocvială, este momentul în care îți lași mintea liberă, iar ea te răsplătește în schimb cu o idee atât de nebunească încât te întrebi dacă să o spui sau nu cu voce tare.

Industria peste 20 de ani  

Eu văd publicitatea într-o continuă adaptare, tocmai de aceea nu pot să-mi imaginez exact ce se va întâmpla peste 20 de ani. E un domeniu foarte versatil, prin urmare îl văd adaptat noilor contexte și industrii, îl văd mereu reinventat. Cred că AI-ul va face parte din publicitate într-o oarecare măsură, iar campaniile se vor folosi mai mult de tehnologa disponibilă atunci. Și mai cred că globalizarea se va transforma în glocalizare, pentru că oamenii consumă content din ce în ce mai sincer, mai autentic și mai aproape de viața lor de zi cu zi. Dar orice va fi peste 20 de ani, abia aștept să fiu acolo și să aflu.