Ca sa transmiti o informatie trebuie, intr-un fel sau altul, sa o narezi. Povestea este un cal bland, daca vreti. Pe ea pot incaleca - ingramadite si fara a ramane in picioare pe marginea drumului - lucruri reale, nevoi fictive, improvizatii, bancuri, memoria colectiva, cele doua razboaie mondiale, martienii si Dumnezeu. E de ajuns sa arunci o privire in jur ca sa vezi ca totul e story based. Poate din cauza faptului ca noi ne incapatanam sa fim oameni, lucrurile nu mai reusesc sa ramana doar lucruri. In jurul nostru plutesc, in gramada organizata, doar lucruri despre lucruri.
Daca deschidem putin cartea de povesti a publicitatii, vom constata ca lucrurile stau la fel. Tot ce inseamna produs e doar o succesiune de story-board-uri, batute intr-un calup de cuie in sufrageriile craniilor noastre. Cand intri intr-un magazin, intri de fapt la o expozitie, unde te plimbi relaxat si cu cosul in mana prin propriul tau creier. Cand alegi un lucru, nu o faci pentru ca "iti place", o faci pentru ca, de pe un raft kilometric, el este fie singurul care iti povesteste ceva interesant, fie cel care urla cel mai tare. Unele cer, altele cersesc, ca-n Filantropica. Cheia succesului insa e aceeasi: cumulul de intonatii subtile, capcanele savuroase si rezolvarile surprinzatoare pe care ni le ofera o poveste buna.
