La început a fost haos. Așa sună geneza juniorului din creație, spusă de Ionuț Cristian Cioroiu, șeful de promoție al ediției 2023 Școala ADC. Dar un haos bun, generos cu învățatul. Ionuț a vrut teatru, dar a ajuns într-o companie, iar după doi ani de joburi corporate și burnout, și-a regândit parcursul și a luat-o de la zero în publicitate. A învățat de la oamenii din industrie și din Școala ADC, pe care a absolvit-o recent cu coroniță.
”Învăț constant. De la oameni, în principiu. De la colegii de agenție când lucrăm pe aceleași proiecte. De la colegii de agenție cu care nu lucrez pe aceleași proiecte. Un pic de stalking, dacă ai cum să faci, nu strică”, spune Ionuț.
Povestim în continuare cu Ionuț despre momentele cele mai importante din formarea lui de până acum, greșeli și lecții creative, perspectiva lui asupra industriei și creativității.
Etapele care te-au adus aici
Aș minți dacă aș spune că mi-am setat de la bun început să fac publicitate. Primul meu vis a fost să dau la teatru. Un călduros „termină cu teatrul, că mori de foame” din partea părinților mi-a anulat visul. Iar după ceva timp, m-am angajat pentru prima oara într-o corporație. După niște ani de joburi corporate, o felie „sănătoasă” de burnout și dorință de a avea un job pe sufletul meu, am renunțat la domeniul acela. Am stat pe bară câteva luni și apoi am decis să o iau de la 0 în industria asta.
Când și cum ai decis că vrei să lucrezi în domeniu
O prietenă care lucra deja în agenție, Sînziana Focșa, mi-a sugerat în timpul lockdown-ului să aplic pentru job în creație, că m-aș potrivi. Habar n-aveam ce-i aia. A urmat o perioadă cu call-uri zilnice în care-mi explica chestii și mă punea să citesc diverse. A avut răbdare cu mine și îi mulțumesc că mi-a dat direcția asta.
Gradual, am descoperit tot felul de lucruri interesante, inclusiv școala ADC. La un moment dat, erau atât de multe pe care voiam să le citesc și să le învăț, încât nu știam ce să mai aleg. Ca atare, mi-am făcut program strict. Zilnic, între 8-18, am avut orar de școlar: două ore de citit articole și cărți de advertising, o oră de scris, o oră de uitat la spoturi și case-uri, două ore în care mă uitam pe portofoliile celor de la ADC și încercam și eu să rezolv brief-urile (atât cât știam și puteam), și tot așa. Ce să zic, m-a luat.
De unde ai învățat
Învăț constant. De la oameni, în principiu. De la colegii de agenție când lucrăm pe aceleași proiecte. De la colegii de agenție cu care nu lucrez pe aceleași proiecte. Un pic de stalking, dacă ai cum să faci, nu strică. Mai vezi și tu ce idei dau cei cu mai multă experiență, vezi cum scriu, din ce unghi abordează problema, și tot așa. De la prietenii din industrie, la o ceafeluță. Important e să ai urechile ciulite și să furi cât poți.
Cărțile care au ajutat
N-am rupt norma citind o bibliotecă întreagă de cărți de advertising, dar, până acum, din alea care mi-au picat pe mână, pot să zic că biblia mea e „Hey Whipple, squeeze this” a lui Luke Sullivan. Merită menționată și „Brief” a lui Sorin Trâncă.
Experiența școlii ADC
Completă. Prima oară m-a năpădit entuziasmul că în sfârșit fac asta. După, mi-am ros unghiile de emoții că nu trec de admitere. Apoi treci prin vibe-ul ăla mișto că ești la cursuri și ai în față oameni la fel de mișto care împart cu tine din XP-ul lor. Când vin brief-urile, începe și distracția. În unele zile râzi că dai niște cioace care-ți sună bine de tot. În altele îți pică ochii în gură de oboseală că stai până la ore târzii în noapte să găsești o soluție. Și nu găsești. Și te frustrezi. Și apoi vine eliberarea: momentul ăla când ai dat send și ai trimis portofoliul. Nu sunt fanul #1 al rollercoaster-urilor, dar în ăsta merită să te dai.
Lecții creative
Important la școala ADC e că îți dă o structură. Dar mai important de atât e că te împinge să te cunoști mai bine în tot acest proces. Pentru mine, una dintre lecții a fost să nu mă îndrăgostesc de o idee. Încă una a venit mai mult sub forma unei confirmări, pentru că era ceva ce auzisem deja de la un prieten: starea ta de spirit se reflectă în ideile date. Nimic mai adevărat.
Surprize
Cea mai plăcută surpriză a fost chiar mentorul pe care l-am avut, Dan Stănescu. Un om care știe ce să-ți zică și cum să te ajute să descoperi potențialul unui brief. Să mergi în soluții mai cu greutate, care pot deschide discuții pe subiecte precum discriminări, bias-uri sau altceva putred din societate. Îmi place că vrea, prin publicitate, să facă lumea mai bună, mai ca pentru anul 2023. Big up!
Experiența de început în industrie
„La început a fost haos.” (Geneza juniorului din creație). Nu înțelegeam multe din ce se întâmpla pe acolo. Mi-a luat vreo 3-4 luni să mă obișnuiesc pe deplin cu dinamica din agenție. Dar, după perioada asta de acomodare, lucrurile au început să se lege și viața a devenit mai ușoară.
Primele greșeli
Prima mare greșeală a fost să cred că nu-mi permit să greșesc. După o scurtă vreme, mi-am dat seama că e un proces de trial&error până ies ideile și scrisul. Totul în deadline, evident. A doua a fost să nu cer ajutor când mă blocam și să insist să fac totul de unul singur. O supărare și un walk of shame mai târziu, am învățat și lecția asta.
Ce-ți place cel mai mult la domeniul ăsta până acum
Că păstrează viu copilul din tine.
Cine și ce te inspiră
Primii care îmi vin în minte sunt oamenii care vorbesc cu pasiune despre ceva. Mă refer la oamenii ăia cărora le sclipesc ochii și au zâmbetul până la urechi în timp ce îți vorbesc despre hobby-urile lor. Poate chiar și de job. Pentru că ei îmi amintesc că orice ai face, trebuie să pui și un pic de suflet acolo.
Generația ta
Ținând cont că noi, milenialii, ne făceam skateboard-uri din scânduri de lemn cu rulmenți, că altceva nu era, îmi place să cred că suntem descurcăreți. Ne adaptăm și găsim noi o soluție cumva. Ceea ce cred că sunt niște skill-uri potrivite și pentru industria asta.
Creativitatea. Definiție personală
Îmi depun direct candidatura la primărie cu răspunsul ăsta, dar am să zic așa: creativitatea e CNP-ul creierului nostru.
Industria peste 20 de ani
Aș spune că, în mare, va fi la fel. AI-ul va fi mult mai prezent în viețile noastre și va prelua din sarcini. Dar asta nu va face decât să ne dea mai mult timp să ne redescoperim, să devenim și mai buni.