[Start in industrie] Sabina Florescu: Generaţia din care fac eu parte este “fresh”. Oamenii sunt plini de viaţă, foarte creativi, însă foarte sensibili. Şi, foarte important, pare că este o generaţie foarte versatilă

Pentru Sabina Florescu, Art Director The Syndicate, perioada de căutări și interviuri nu a fost foarte lungă sau grea. Și-a găsit locul repede la The Syndicate, unde a învățat ABC-ul industriei. Sabina a studiat Design Grafic în cadrul UNARTE Bucureşti, timp de 3 ani, dar crede că principalele învățături în acest domeniu se obțin făcând.

” Ce consider că a fost de ajutor atunci când m-am prezentat în faţa posibililor viitori angajatori, a fost să fiu stăpână pe mine şi conştientă în mod real de nivelul de experienţă pe care îl aveam la acel moment, un portofoliu bine pus la punct, împreună cu deschidere către “educaţie” profesională şi colaborare în echipă”, povestește Sabina.

Vorbim în continuare cu ea despre primele proiecte la care a lucrat, primele lecții creative, adaptarea la deadline-uri și cerințele clienților și experiența ei de început în industria creativă. 

Etapele care te-au adus aici

Sunt Ana-Sabina Florescu, un Designer Grafic & Art Director la început de drum. Momentele importante în formarea mea de până acum le consider a fi: facultatea cu aceeaşi specializare şi experienţa acumulată în agenţia the Syndicate, cea la care lucrez şi în prezent. Aici am luat contact cu diferiţi clienţi care au venit mereu cu proiecte pe care le-am considerat challenging de fiecare dată.

Prima întâlnire cu industria creativă am avut-o în timpul facultăţii, experienţa pe care am experimentat-o mai amplu ulterior, odată cu locul de muncă din domeniu, ca Junior Art Director.

Legat de decizia de a lucra în acest domeniu, nu consider că a fost o decizie propriu-zisă, ci o oportunitate care s-a ivit, în urma alegerii de a face Facultatea de Design din Bucureşti.

Perioada de căutări

Perioada mea de căutări nu a fost foarte complexă, am avut norocul ca, din a doua încercare, să mă regăsesc întru totul în agenţia the Syndicate, unde activez şi în prezent. Ce consider că a fost de ajutor atunci când m-am prezentat în faţa posibililor viitori angajatori, a fost să fiu stăpână pe mine şi conştientă în mod real de nivelul de experienţă pe care îl aveam la acel moment, un portofoliu bine pus la punct, împreună cu deschidere către “educaţie” profesională şi colaborare în echipă.

De asemenea, dorinţa de a învăţa şi de a acumula experienţă de la oamenii care sunt dispuşi să o ofere – consider că este cheia celor care se află la început de drum.

Industria era şi este în continuare în plină dezvoltare şi deschisă colaborării cu tinerii “juniori” care doresc să înveţe meserie de la cei cu vechime în domeniu.

Cum percepeai industria înainte să intri în ea

Înainte să intru în această industrie nu aveam o părere concretă, pentru că parerile sunt foarte împărţite, şi până nu iei contact direct nu cred că poţi avea o părere foarte relevantă. Aveam idee doar că este o industrie în plină dezvoltare în România, unde ai loc să te dezvolţi creativ.

Teoria

Am studiat în cadrul UNARTE Bucureşti, specializare Design Grafic, timp de 3 ani. Baza teoretică în această meserie nu cântăreşte la fel de mult ca aceea practică. Astfel, consider că şi în acest caz, se aplică regula că se învaţă făcând lucruri.

Înainte de a lucra în acest domeniu, am învăţat prin oricare mijloc care mi-a ieşit în faţă, fie persoane, tutoriale, cât şi din greseli personale, pe care le-am facut atât în cadrul facultăţii, cât şi în afara ei. Legat de cărţi, nu mă pot rezuma doar la câteva, am un număr considerabil de cărţi din care m-am inspirat şi din care încă mă inspir pentru subiectul avut în cauză. În schimb, ce pot spune clar despre asta, este că orice carte care conţine munca designerilor care au construit această meserie este foarte utilă.

Experiența de început

La the Syndicate am ajuns prin recomandarea unei firme cu care am colaborat în trecut, însă acest lucru nu m-a “sărit” şi de etapa interviului, pentru a vedea dacă mă potrivesc sau nu. Acesta îl pot considera primul job serios, şi primul în domeniu, eu ocupându-mă doar de freelance până la el.

La început, a fost greu din cauza lipsei prea mari de experienţă. Adaptarea a venit treptat, cu ajutorul colegilor răbdători şi binevoitori, care au venit mereu în ajutor cu un vibe energic, cărora le sunt şi acum recunoscătoare. Mi-au fost prezentate pe rând “obiceiurile” în dezvoltarea proiectelor în funcţie de cerinţele fiecărui client. Am început cu aprofundarea programelor şi ulterior cu mici elemente de livrat, până la proiecte întregi.

Primul proiect la care am lucrat în cadrul agenţiei a fost refacerea unui logo, pentru care se dorea o reactualizare vizuală.

Primele greșeli

Primele greşeli făcute cred că au ţinut de modul etic în care am lucrat, poate, materialele, şi modul în care m-am mulat pe cerinţele clientului. Din greşelile menţionate, am învăţat că, încă de la început, trebuie să fii atent la detalii, pentru a nu pierde timpul la final, şi de asemenea, am învăţat că mereu trebuie găsită o cale de mijloc când vine vorba de ce trebuie livrat, pentru a nu-mi impune perspectiva vizuală mai mult decât este necesar.

O zi obișnuită de muncă 

O zi obişnuită de muncă începe undeva între orele 10-11:00 pentru mine. Primul lucru pe care îl fac este “să mă instalez”, ca mai apoi să îmi fac cafeaua, care este nelipsită de pe birourile tuturor. Ulterior, dezbatem între noi proiectele pe care le avem în lucru, ca să le putem continua. Mereu ne bucurăm de muzica pusă de colegul nostru,  Adi, care este întotdeauna la butoane cu un fundal fonetic peste care noi discutăm mereu cele mai spicy subiecte ale momentului.

Proiecte recente

Recent am avut un număr considerabil de proiecte la care am lucrat, cele mai ample fiind proiectele de la clienţii noştri Porsche şi Radox. Experienţa a fost una foarte intrigantă, datorită încărcăturii şi a devotamentului pe care îl avem faţă de ceea ce lucrăm. Mereu trebuie să te ţii în forţă pentru a veni cu ce poţi da mai bun, fiind vorba atât de concept, cât şi de producţia lor.

Cea mai grea parte. Și cea mai frumoasă

Cea mai grea parte de când lucrez în publicitate a fost să învăţ criteriile fiecărui brand şi client cu care lucrez.

Cea mai frumoasă parte este faptul că mereu îţi poţi vedea munca materializată şi, de asemenea, interacţiunea pe care o avem cu diverşi oameni. Acest domeniu ia contact cu majoritatea domeniilor de activitate, astfel mereu ai ocazia să cunoşti oameni noi, care aduc cu ei un bagaj de informaţii.

Nu cred că este ceva serios care să îmi displacă. Singurele lucruri detestabile, şi asta cred că este general valabil, sunt deadline-urile strânse, care produc şi momente de criza, deoarece indiferent de cât de puţin timp există, mereu trebuie dat tot ce este mai bun.

Cine și ce te inspiră

Mă inspiră absolut tot. Oamenii cu care lucrez, designerii care au clădit această meserie şi tot ce mă înconjoară, pentru că din orice poţi învăţa câte ceva care să te motiveze.

Generația ta 

Generaţia din care fac eu parte consider că este “fresh”. Oamenii sunt plini de viaţă, foarte creativi, însă foarte sensibili. Şi, foarte important, pare că este o generaţie foarte versatilă. În ce constă “bătălia dintre generaţii”- în agenţia asta asta nu pare să se simtă că ar fi perspective diferite, ba chiar facem mereu schimb de informaţii. Facem astfel o echipă destul de închegată, cei mai „mari” vin cu experienţă, atât profesională, cât şi de viaţă, peste care noi, cei mai „mici”, venim cu tot ce este nou, având mereu rezultate bune.

Învățături

Cele mai importante învăţături în această meserie, pentru mine, au fost să am multă răbdare, atenţie deosebită la detalii, mereu verificarea unui proiect o consider ca fiind finală, de minimum două ori şi, cel mai important, să ascult mereu ce sfaturi primesc de la cei cu vechime în domeniu.

Industria peste 20 de ani 

Despre această industrie nu pot spune decât că este pe linie ascendentă. Deşi există pe piaţa autohtonă agenţii de publicitate cu istorie, consider că este un domeniu care trebuie descoperit mai amplu pe plan naţional. La fel ca şi acum, văd industria ridicându-se la nivelul anilor 2043, oricare vor fi ei.