Alisa Matei: Pentru că am vrut să ilustrez cât mai sincer și precis experiențele mele, mi-am indus o stare de transă prin care am retrăit cât mai vivid cele mai copleșitoare momente din viața mea

Alisa Matei: Pentru că am vrut să ilustrez cât mai sincer și precis experiențele mele, mi-am indus o stare de transă prin care am retrăit cât mai vivid cele mai copleșitoare momente din viața mea

Alisa Matei este designer grafic și ilustrator. Îi plac și pixelii, și creioanele. Talentul la desen și atracția către imagini vine de la bunica sa, care era croitoreasă și desena foarte bine. Cel mai bine se simte când creează pentru proiecte care inspiră oameni și comunități să facă schimbări pozitive.

În urmă cu cinci ani, viața Alisei s-a schimbat radical. Atunci apăreau primele semne ale unei boli neuromusculare rare, Miastenia gravis. După primii trei ani, în care a simțit că viața ei s-a oprit – nu mai putea vorbi și era foarte slăbită - și-a adunat forțele interioare și creative dând un sens bolii.

Așa a luat naștere proiectul „Eu și Mia, Miastenia gravis”, o călătorie în universul celor care suferă de această afecțiune. Lucrarea a devenit vocea pe care autoarea și-o pierduse, a fost modul ei de a oferi sprijin și îndrumare altor pacienți cu Miastenia gravis. În continuare, servește ca un proiect de advocacy pentru pacienții cu MG, ridicând nivelul de conștientizare și educând publicul.

„Prima variantă a cărții am prezentat-o în cadrul facultății, ca proiect de disertație. Chiar dacă bănuiau că ceva era schimbat la mine, mulți dintre cunoscuții mei au fost șocați când au aflat prin ce am trecut și despre ce fel de afecțiune era vorba.”

Zilele aceasta, lucrarea cu text și ilustrații semnate de Alisa Matei se poate vedea în cadrul Expoziției Romanian Design Week din Piața Amzei.

 

Despre tine

Hello! Eu sunt Alisa Matei, o fată cu pixelii într-o mână și creioanele în cealaltă, pe scurt sunt designer grafic și ilustratoare. Pe lângă artă și design, am început să mă preocup de advocacy și drepturile pacienților, în special ale pacienților cu afecțiunea rară Miastenia gravis, pe care vrând, nevrând, o am și eu de 5 ani.

 

Începuturile în design grafic

Cred că totul a început de când eram mică, bunica mea era croitoreasă și desena foarte bine, de la ea am învățat primii pași, eram fascinată de schițele ei. Așa că prima dată mi-am dorit să fiu designer vestimentar. În liceu am fost cucerită de grafică și artele plastice, îmi plăcea să lucrez și să mă murdăresc pe mâini și mă hotărâsem să dau admiterea la secția de grafică din cadrul UNARTE. Cu doi ani înainte de admitere, am mers la pregătirea din vară din cadrul Facultății de Arte plastice, însă eram curioasă ce fac celelalte secții.

Așa am ajuns pentru prima dată în atelierul secției de Design, un atelier plin de postere tipografice, cărți, proiecte de branding și ilustrații. Pur și simplu am fost fermecată, simțeam că mi s-ar potrivi mai mult decât grafica așa că m-am decis pe loc să urmez această cale.

 

Suferința personala transpusă în lucrarea „Eu și Mia, Miastenia gravis”

Miastenia gravis a avut fără îndoială un impact asupra vieții mele, schimbând-o la 360 de grade.

Totul a pornit acum 5 ani când au apărut primele mele simptome, cel mai accentuat fiind pierderea vocii, urmat apoi de slăbiciunea musculară generalizată. În primii 3 ani nu am mai putut să vorbesc deloc, când ieșeam afară comunicam doar prin scris, folosind telefonul. Activitățile simple precum urcatul scărilor, zâmbitul, deglutiția sau îmbrăcarea au devenit provocări zilnice. Mi-a fost dificil să socializez, să țin pasul cu ceilalți. Credeam atunci că viața mea s-a oprit. Nu voiam să abandonez facultatea și nici să mă izolez de oameni, mi-am impus să nu renunț și să continui.

Mă întrebam, cine sunt eu dacă nu pot vorbi? Cum ar putea cei din jur să înțeleagă prin ce trec și cum aș putea să le explic dacă nu pot verbaliza? Cum aș putea să le cer ajutorul?

Nu mai voiam să mă ascund. Știam că am la îndemână aceste skilluri în design și ilustrație, puteam să fac ceva, puteam să fac o schimbare.

Așa a luat naștere proiectul Eu și Mia, Miastenia gravis. A devenit vocea pe care eu am pierdut-o, a devenit catharsis-ul meu. Nu eram singura care trecea prin asta, voiam să ofer sprijin, încurajare și îndrumare și celorlalți pacienți cu MG, voiam să devin și vocea lor.

Prin această carte am vrut să fac cunoscută realitatea de a trăi cu MG, procesul psihic și emoțional prin care suntem nevoiți să trecem, dar și capacitatea noastră de a ne adapta în fața adversității.

Îmi doresc să ridic nivelul de conștientizare al acestei afecțiuni rare și să aduc o contribuție, pe cât posibil, în ceea ce privește înțelegerea și sprijinirea comunității de MG.

 

Ce efect a avut pentru tine procesul creativ al acestei lucrări

Sinceră să fiu a fost un amestec de tristețe, eliberare, bucurie, furie și acceptare. Pentru că am vrut să ilustrez cât mai sincer și precis experiențele mele, mi-am indus o stare de transă prin care am retrăit cât mai vivid cele mai copleșitoare momente din viața mea. Nu am urmărit doar să povestesc întâmplările, voiam să atașez și gândurile, fricile și emoțiile trăite. Mi-am dat voie să fiu vulnerabilă, să am curaj.

Mi-au fost utile notițele adunate pe telefon din ultimii ani, cu ajutorul lor am redescoperit multe amintiri pe care mintea mea a încercat să le ascundă. Am căutat să folosesc simptomele atipice, oscilante, ca referință pentru layoutul textului. De multe ori textul, la fel ca și Mia`, este cuminte, liniștit, dar, fără niciun avertisment, devine agitat, copleșitor, atipic și sparge ritmul cărții. Miastenia gravis nu este o afecțiune degenerativă, recuperăm ce pierdem în pusee, așa că același lucru s-a regăsit și în așezarea textului.

Pe lângă ilustrații și text, am inclus și fotografii din arhiva personală ca suport, o decizie destul de grea, dar care m-a ajutat să accept că această afecțiune a devenit o parte din mine și să aleg să nu mă mai ascund.

Îmi place numele afecțiunii, așa că am inclus-o în titlu, dar am și personificat-o și i-am spus pe scurt Mia, amica mea cu care mă mai cert din când în când.

 

Modul în care ai structurat lucrarea

Lucrarea este structurată în 3 părți, fiind o mică călătorie în universul MG. În prima parte am explicat ce înseamnă Miastenia, fiind un text cu caracter mai științific, am ales să nu includ poze sau ilustrații, accentul fiind pus pe cunoașterea și înțelegerea afecțiunii. În a doua parte am enumerat câteva din provocările pe care pacienții cu MG le trăiesc aproape zilnic. Tot în această parte am creat un mic kit de prim-ajutor care conține recomandări pentru gestionarea emoțiilor puternice (starea emoțională poate influența de multe ori această afecțiune, atât pozitiv cât și negative). Astfel, după ce cititorul a devenit mai familiar cu Mia, am ales ca în ultima parte, să spun povestea mea, sub forma unui jurnal.

 

Prima prezentare a cărții. Primele reacții

Prima variantă a cărții am prezentat-o în cadrul facultății, ca proiect de disertație. Chiar dacă bănuiau că ceva era schimbat la mine, mulți dintre cunoscuții mei au fost șocați când au aflat prin ce am trecut și despre ce fel de afecțiune era vorba. În special colegii și unii profesori care nu știau că de multe ori intram la cursuri din spital (în timpul pandemiei) și au aflat prin intermediul cărții. Mă straduisem foarte mult să ascund simptomele până în acel punct. Feedback-urile nu doar că au fost pozitive, dar mi-au dat și curaj să continui proiectul și să-l fac cunoscut publicului larg.

 

Ce proiecte îți place să lucrezi acum

Îmi plac proiectele cu caracter cultural sau care implică responsabilitate socială și sustenabilitatea. Cel mai bine mă simt atunci când am oportunitatea să aduc o schimbare pozitivă în viețile oamenilor sau în comunitățile locale. Mă mai simt în largul meu și atunci când am proiecte ce implică lucrul cu type, cărți sau ilustrații.

 

Procesul creativ, de la brief către produsul final

Totul începe de la stabilirea unui brief eficient prin care mă asigur, împreună cu clientul, că am cuprins toate informațiile esențiale. Următorul pas e research-ul, petrec cea mai mare parte din timp aici, în special atunci când ideile nu vin ușor. Apoi urmează schițele și feedback-ul clientului, prin care mă asigur că am surprins nevoile și dorințele lui.

 

Unde cauti inspiratie

Urmăresc zilnic site-uri precum Behance, AIGA sau It`s Nice That, și desigur, Instagram și social media. Dar cel mai ușor îmi găsesc inspirația ieșind din casă și explorând. Dacă am blocaje, primul lucru pe care îl fac este să mă joc! Fac poze și desenez fețe pe obiecte, fac doodle-uri, scriu sau pur și simplu îmi ofer câteva momente de selfcare.

 

Ritualuri de stimulare a creativității

Recunosc că încă nu mi-am găsit rețeta perfectă pentru a îmi stimula creativitatea constant. De multe ori mă blochez și pare că orice aș face nu e suficient de bun. Dar din fericire am câteva resurse la care apelez. Mă ajută mult să caut proiecte de design în care este prezentat și procesul de creație. Schimb mediul în care lucrez de obicei, schițez oamenii din parc, fac colaje sau citesc. Câteodată mă mai pun să fac curățenie generală, în special în birou, am observat că un spațiu dezordonat mă aruncă imediat în blocaj artistic.

 

Stilul tău de creație și rafinarea în timp

Aș spune că stilul meu are o tentă crafty, îmi place să combin mediul digital cu cel traditional, simt că devine mai autentic și mă regăsesc. Cel mai mult m-a ajutat să exersez aproape zilnic și să încerc, chiar dacă nu îmi iese mereu, să explorez stiluri noi.

 

Lucrul pe cont propriu

Cred că la noi în țară freelancingul și antreprenoriatul implică atât o serie de provocări, cât și de oportunități. Avantajele ar fi libertatea de a-ți organiza programul și de a lucra de oriunde ai dori, în timp ce îți stabilești singur tarifele și selecția clienților. Uneori este greu să găsești proiecte, în special cele pe care ai vrea să te specializezi, alteori găsești un client dificil cu care nu poți comunica ușor și eficient. O altă provocare ar fi legată de concurență și promovoarea personală.

 

Industria românească de design grafic

Am observat în ultima vreme o tendință din ce în ce mai pronunțată în industria de design: promovarea și descoperirea designerilor locali. Mă bucur să văd că ideea de competiție a cedat în fața conceptului de colaborare și cum comunitatea noastră inițiază astfel de proiecte.

Mi se pare că această schimbare de paradigmă aduce un aspect pozitiv și sănătos pentru industria din România.

 

Clișeele pe care le observi în domeniul tău

Ideea că trebuie să fii un bun desenator că să fii designer sau că trebuie să fii bun la toate aspectele care țin de design.

 

Noile cerințe ale clienților

Într-adevăr, cerințele s-au modificat și reflectă tendințele actuale, marea majoritate fiind schimbări pozitive.

Mulți clienți au început să fie preocupați de impactul lor asupra mediului și societății și adoptă un brief care reflectă acest lucru.

De asemenea, clienții pun mai mult accent pe storytelling, identitate și valori. Vor să stabilească o legătură emoțională cu audiența lor prin intermediul designului grafic.

 

Ce urmează pentru tine

Anul 2023 e un an plin de activități, multe din ele fiind legate de awareness-ul Miasteniei gravis.

Dar anul acesta îmi propun să explorez cât mai mult pe partea de design și să fac parte din proiectele inițiate în spațiul local.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Oameni

Subiecte

Sectiune



Branded


Related