Da, imaginea e importantă în muzică, dar la fel de important e să nu îți pierzi vocea în căutarea ei, cred George Urse și George (GORG) Cazan, duo-ul Phonic Bomb. Cei doi sunt prieteni din clasele primare, iar muzica a fost mereu aproape de relația lor: de la primele casete pe care le ascultau împreună și primele console de jocuri video, la primele instrumente muzicale și trupa creată împreună. Au explorat împreună muzica și tehnologia și s-au încurajat în a descoperi surse noi de inspirație.
Cred că provocarea adevărată a creatorului de azi este să își găsească propria voce și să creeze arta care îl reprezintă, nealterată de trendurile și influențele curente. Este important să ne adresăm unui public care nu se vrea păcălit și să fim onești în muzica pe care o creăm și mesajul pe care îl transmitem, spun cei de la Phonic Bomb.
Phonic Bomb va cânta pe 4 mai, la Brașov, în cadrul Alternative Culture. Până atunci, vorbim cu ei despre artă, industria muzicală, procesul de creație și lupta cu algoritmii.
Momente importante în formarea artistică
George: Pentru mine, momentele cele mai însemnate care mi-au trasat formarea s-au întâmplat în copilărie. Gorg și cu mine am fost norocoși să creștem în familii pasionate de muzică. Prietenia noastră, ce s-a format încă din clasele primare și pe care am îngrijit-o și modelat-o împreună, încurajându-ne reciproc pasiunea pentru muzică, pentru sunet și pentru creație, aș zice că e una dintre cele mai importante.
Casetofonul cu zeci de casete, chitarele acustice și prima consolă Nintendo sunt câteva dintre lucrurile care au contribuit la formarea noastră. Apoi a contat descoperirea unei trupe noi, care a ajuns să ne influențeze și să ne modeleze stilul. A trecut mult timp de atunci, iar noi încă facem asta: explorăm sunetul, tehnologia, ne iubim instrumentele și ne încurajăm reciproc să facem ceea ce simțim că trebuie. Capitolele evoluției cred că le-aș numi: copilăria, prietenia, familia și timpul.
Relația cu muzica
GORG: Îmi aduc aminte cum muzica și-a găsit loc în viața mea, precum o pasăre își face cuibul la streașina acoperișului unei case. Au apărut deodată casetele cu muzică, ba chiar și un pick-up și chitara la care tata a tot încercat să învețe să cânte.
Muzica are acum aproape același impact asupra mea, pe care îl avea și în copilărie. Pentru mine a contat întotdeauna limbajul melodic, și mai puțin limbajul verbal (cuvintele). O melodie mă cucerea prin sunet, timbru, formă, trăirea interpretului. Dacă vreodată îmi plăcea melodia, abia după nenumărate audiții dădeam atenție și versurilor sau mesajului. Era un farmec în a-mi crea singur mesajul, fără să țin cont de cuvinte. Voiam să înțeleg ce simt eu față de acea compoziție, înainte să îmi spună altcineva.
Muzica pe care am cântat-o și pe care o cânt, scrisă în mare parte de George, este cumva o călătorie care implică schimbare și regăsire. Sunt lucruri din repertoriul nostru care îmi sunt dragi și acum, precum sincopele, măsurile amestecate și spiritul jucăuș și ușor ironic. Este evident procesul mult mai complex prin care se materializează ideile lui, având un rezultat mai pașnic, contemplativ, cu mai multă substanță decât în trecut, când, ca și noi, melodiile erau ceva mai ușor de categorisit și conțineau energie nemanifestată.
Inspirația
George: Inspirația poate veni din cele mai neașteptate surse, atâta timp cât ești deschis să o primești. În calitate de compozitor și producător de soundtrack pentru Sinus, un joc video, a cărui poveste este situată într-un univers cyberpunk, temele care mă preocupă sunt legate de lumile distopice, de post- și transumanism. Încercând să aduc împreună genuri muzicale diferite, de la electronic, la jazz, rock și ambiental, am reușit să ies din zona de confort și să explorez noi teritorii.
Referitor la trupă, în ultima vreme îmbrățișăm concepte care încep cu „re”: reinventare, readaptare, reajustare, reorganizare, pentru că în grupul nostru s-au produs schimbări de componență. Cu alte cuvinte, momentan activăm sub formă de duo pe scenă și suntem deschiși la noi colaborări.
Mesajul vostru
GORG: Dorim să oferim publicului nostru o experiență autentică și valoroasă prin intermediul muzicii noastre, care să-i permită să se conecteze cu emoțiile și sentimentele lor într-un mod profund. Mesajul nostru este unul care invită mai degrabă la introspecție, decât la rebeliune. Este unul pașnic și atent față de publicul care caută valorile acestea într-un eveniment și nu neapărat în dezmăț, bucluc și super party. Sper să pregătim la un moment dat un album și pentru cele din urmă.
Procesul de creație
George: Entuziasmul cel mai mare îl simt în procesul creației, de la prima idee, până la producția finală. Apoi scade, și crește iar atunci când suntem pe scenă. Cele mai multe idei vin cântând sau experimentând cu diferite instrumente sau efecte. De obicei o idee pornește de la un „happy accident”, o trecere de la un acord la altul, un ritm diferit, care poate porni rotițele creativității și da frâu liber unei întregi compoziții. Uneori ideile vin și neașteptat, fără chitară sau clape sub degete, moment în care trebuie puse pe un instrument, că să nu ajungă uitate. Am senzația că dacă nu cultiv ideea atunci, pe loc, o să moară.
Explorarea de stiluri muzicale îmi extinde orizonturile creative. Mă pasionează să descopăr stiluri noi, uitate sau îndepărtate de cultura noastră europeană și mici comori sonore ascunse într-un colț al internetului.
Relația cu publicul
GORG: Preferăm o relație liniștită cu publicul și ne ferim de contexte nepotrivite nouă, cum ar fi să cântăm ceva personal și sincer acolo unde publicul așteaptă altceva. Avem timiditatea noastră la prima piesă cântată în concert, dar imediat ce trecem la următoarea, simțim că ne-am declarat rolurile și publicul știe cu cine are de a face. Din experiența noastră, timpul pe scenă trece foarte repede, și ne dorim să nu se fi terminat niciodată.
Cum s-a schimbat atmosfera evenimentelor
George: E greu de tras o concluzie generală. Faptul că am trecut prin pandemie și au fost oprite interacțiunile live a fost revoltător, dar și revelator. M-a făcut să mă gândesc cât de ușor se poate schimba totul dintr-odată, și cât de important e să prețuim fiecare experiență cu intenție pozitivă și să fim recunoscători pentru momentele de bucurie. Noi, artiștii, a trebuit să muncim și mai mult decât înainte pentru a ne reveni din dezechilibrul adus de pandemie, dar ne-am bucurat și de digitalizare, care a făcut puțin mai ușoară comunicarea cu publicul și cu alți artiști.
Cât de importantă e imaginea pentru un artist
GORG: Sunt de acord că imaginea este importantă în lumea muzicii contemporane, însă cred că trebuie să fim atenți să nu pierdem din vedere esența muzicii și mesajul pe care îl transmitem prin intermediul acesteia. În timp ce o imagine puternică poate ajuta la promovarea muzicii noastre, nu trebuie să ne pierdem în detalii și să sacrificăm autenticitatea în favoarea unei imagini prea îngrijite sau construite artificial. Este important să ne adresăm unui public care nu se vrea păcălit și să fim onești în muzica pe care o creăm și mesajul pe care îl transmitem.
Provocările cele mai mari în 2023, din perspectiva unui creator
George: Știu că sună idealist, dar a fi artist independent ar trebui să însemne, în primul rând, să te dedici creației, și nu să te transformi într-un specialist în marketing, însă vremurile dictează diferit. Cred că este important să găsești un echilibru între promovarea creației tale și dedicarea timpului și energiei pentru a-ți dezvolta abilitățile și exprimarea artistică.
E greu să concurezi cu algoritmii de desfacere a muzicii pe platformele de streaming aflate într-o continuă expansiune, dar trebuie să o faci, dacă vrei să fii auzit. Este important să învățăm să folosim aceste noi tehnologii în mod creativ și inteligent, în loc să le vedem ca pe o amenințare. Cred că provocarea adevărată a creatorului de azi este să își găsească propria voce și să creeze arta care îl reprezintă, nealterată de trendurile și influențele curente.
Super-puterea artei tale
George: Să te transporte în alte lumi.
