- În prezent, galeria i8 din Reykjavik sparge granițele insulare pe care, de altfel, și România le are, urmând un drum internațional, printr-un program artistic mixt, care include atât artiști locali, precum și internaționali.
- „După absolvire, cel mai important lucru pentru un artist emergent este să își promoveze lucrările către public. Mă refer la vânzarea lucrărilor de artă cu un preț relativ mic, astfel încât artistul să le scoată din studio și să le prezinte audienței. Am menționat un lucru de mai multe ori – iar asta este o greșeală pe care o fac mulți artiști la început de drum – și anume faptul că ei își consideră arta extraordinară, dedica foarte mult timp producției, iar atunci un preț mare se poate justifica. Eu nu sunt de acord cu această abordare.” – punctează Einarsson
- Episodul 4 al podcastului poate fi accesat pe website-ul proiectului și pe platforma spotify.
După un prim trimestru plin al proiectului Accelerator, aflat în cel de-al doilea an de derulare, marcat de două momente cheie: expoziția Back to Where It All Began și artist talk-ul & screening-ul susținute de superstarul artei contemporane, Ragnar Kjartansson, rămânem în peisajul artei islandeze și în cadrul podcastului Accelerator TODAY.
Episodul 4 reprezintă o reîntâlnire între project managerul Andrei Breahnă și Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavik, partenerul internațional al programului Accelerator. Mentorat și Producție pentru Artiști Emergenți.
Einarsson are o experiență de peste 10 ani în coordonarea activității unei galerii comerciale de artă și a lucrat îndeaproape cu artiști internaționali, cum ar fi Ólafur Elíasson, Lawrence Weiner, Roni Horn și Ragnar Kjartansson. Înainte de a prelua managementul galeriei i8, a fost custode al pavilionului Islandei la acea de a 53-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția.
În cadrul programului Accelerator, Þorlákur Einarsson s-a implicat încă din faza de design al proiectului, iar mai apoi în selecția artiștilor și în componenta de mentorat, etapă în care a susținut laboratorul „Sistemul artei contemporane” și a avut discuții directe, unu la unu, cu cei 10 artiști emergenți, ghidându-i pe multiple paliere specifice carierei de artist.
Principalele subiecte din podcast au fost: sistemul de artă contemporană în Islanda – geneză și evoluție; recomandări pentru artiștii emergenți; cum a reușit galeria i8 să promoveze artiștii islandezi în întreaga lume și să devină o galerie cu notorietate la nivel internațional - concluzionând cu experiența sa în programul Accelerator.
„În Reykjavik, la începutul secolului XX, puteai să faci ceea ce îți dorești în domeniul artei contemporane, pentru că începeai de la zero”, explică Einarsson.
Moștenirea culturală a Islandei provine, cu precădere, din domeniul literaturii, deoarece istoric vorbind, Islanda este cunoscută pentru cultura medievală. Este vorba despre o cultură orală care s-a perpetuat și care, prin povești și manuscrise, s-a transformat în literatură. Islandezii sunt foarte mândri de acest lucru.
În prezent, coeziunea este o caracteristică importantă a scenei de artă contemporană. Asta datorită unei Academii de Arte puternice care se dedică educației viitorilor artiști, dar și datorită unei infrastructuri solide de muzee și spații expoziționale care este extinsă în întreaga țară, inclusiv în zonele rurale.
În prezent, galeria i8 sparge granițele insulare pe care, de altfel, și România le are, urmând un drum internațional, printr-un program artistic mixt, care include atât artiști islandezi, precum și internaționali.
„De la deschiderea galeriei i8, în 1997, scopul său a fost să promoveze artiștii islandezi la nivel internațional. Acum, 60% dintre artiștii reprezentați sunt islandezi, iar 40% sunt străini. Logica este foarte simplă. Indiferent dacă ești artist român sau islandez, nu te poți aștepta ca lumea să fie interesată de tine, dacă tu nu ești interesat de lume”, punctează directorul galeriei i8 din Reykjavik.
De asemenea, un rol important îl are Centrul Artei Islandeze (Center for Icelandic Art), care se ocupă de promovarea, la nivel internațional, a artei din Islanda. O astfel de instituție există, de altfel, în cazul mai multor domenii culturale – muzică sau literatură. Principalul său proiect este să coordoneze participarea Islandei la Bienala de al Veneția, dar și să organizeze vizite ale profesioniștilor, curatorilor, sau reprezentanților muzeelor internaționale în Islanda, facilitând astfel, prin discuții și vizitele studio-urilor, expunerea internațională a artiștilor islandezi.
În ceea ce privește tranziția și evoluția artiștilor emergenți către stadiul de established, Einarsson punctează: „Dacă aș vorbi cu un student, i-aș recomanda să valorifice anii de studiu, nu doar lucrând în studio, ci și explorând orice poate fi explorat și cu atenție deosebită pentru dezvoltarea relaționării din școală, cu profesorii și colegii. După absolvire, dacă reușește să își creeze o rețea, asta înseamnă că poate împărți un studio cu prietenii sau se poate uni unei inițiative comune – implicându-se într-un artist-run space. E important acest lucru, pentru că după absolvire, ești oarecum pierdut. Mai apoi, cel mai important lucru este să îți promovezi lucrările către public. Vorbesc, de fapt, despre vânzarea lucrărilor cu un preț relativ mic, astfel încât să le scoți din studio și să le arăți audienței. Am menționat un lucru de mai multe ori – iar asta este o greșeală pe care o fac mulți artiști – și anume faptul că ei își consideră arta extraordinară, lucrând mult timp la producția sa, iar atunci un preț mare se poate justifica. Eu nu sunt de acord cu această abordare.”
Vă invităm să ascultați și podcasturile anterioare: dialogul cu Tevž Logar, curatorul expoziției Back to Where It All Began, discuția cu artistul Pavel Brăila și primul episod care prezintă programul Accelerator.
Următoarele podcasturi îi vor avea ca invitați pe artiștii emergenți din programul Accelerator.
Scopul podcastului Accelerator Today este să creeze acel context potrivit dialogurilor inspiraționale despre arta contemporană și să conecteze publicul cu artiști (atât cei din cadrul programului, cât și artiști invitați), curatori, manageri culturali și parteneri ai programului.
Următoarea etapă din programul Accelerator este arta în spațiul public, etapă planificată pentru perioada de vară.
Accelerator a demarat pe 1 octombrie 2021 și se va derula pe parcursul a 24 de luni, până pe 30 septembrie 2023. Bugetul proiectului este 1.069.301,00 de lei (216.707,74 de euro) pe întreaga sa durată. Valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național) este 962.370,90 de lei (195.036,97 de euro).
Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Asociația Culturală Eastwards Prospectus promovează arta contemporană la nivel național și internațional prin expoziții și proiecte culturale sau educative desfășurate împreună cu parteneri cheie din sfera culturală. În cei 7 ani de la înființare, ACEP a atras fonduri pentru producția de lucrări de artă; a organizat peste 30 de expoziții offline și online; a coordonat o intervenție urbană a artistei Tania Mouraud, desfășurată simultan în 9 orașe; a susținut participarea artiștilor în cadrul unor târguri internaționale de artă și a dezvoltat proiecte pentru copii și angajații din companii, interesați de arta contemporană.
