[La shopping cu creativii] Iulia Mirică: Eu visez la ziua în care îmi va veni comanda cu plante de pe altă planetă. Aterizează nava, ridică curierul comanda, mi-o aduce și mă apuc de plantat

Dacă ar putea să se exprime, coșul de cumpărături al Iuliei Mirică, copywriter la TAZZ, ar spune despre ea că e dealer-ul de ciorbă al cartierului și că probabil are o casă de vacanță în Italia, la care nu prea ajunge. Asta pentru că nu poate renunța pentru nimic în lume la brânzeturile made in Italia. Campaniile publicitare nu prea o mai conving, dar poate deveni fanul unui brand din principiu.

"Știu mereu când urmează o promoție bună, așa e când primești brief-ul înainte să pornească efectiv campania. Așa că aștept și implementarea ei și profit de asta când fac listele. Iar când vine vorba de produse noi, îmi aduc aminte că o viață avem și că îmi doresc să încerc cât mai multe lucruri posibil cât timp trăiesc", spune Iulia.

Iulia face piața mai ales pentru fructe și legume, iar prin supermarketuri e după specialități. La coadă mai aruncă un ochi și la coșurile oamenilor, ca noi toți. Chestiile mai grele, cum ar fi nisipul de pisică și detergentul, le-a trecut în online. Între timp, visează la momentul în care va comanda plante de pe altă planetă.

Cumpărăturile, plăcere sau corvoadă?

Îmi place. E un proces cathartic, nu doar simplul fapt de-a ieși din casă și-a cumpăra rapid
ce am nevoie pentru my stupid mental health. Se miros lămâi, se pun o mie și una de întrebări despre proveniența alimentelor, se glumește cu doamnele din piață, se trăiește o viață întreagă la cumpărături.

Cum s-a schimbat atitudinea față de shopping 

Nu, cumva mi-a rămas imprimată din copilărie ca fiind un ritual plăcut. Mergeam cu bunicii de la oraș la piață și alegeam împreună tot ce trebuia. Cu tataie de la țară stăteam la standul lui din piață vara, când vindea pepeni. Iar cu părinții ajungeam adesea pe la supermarket. Acum chiar le mai comand online diferite produse și le trimit sau le dau când ne întâlnim, dacă nu e posibilă livrarea în orașele lor. Cum ar fi tarta Prăjiturelei comandată la birou, dusă acasă în București și apoi plimbată cu trenul până la Piatra Neamț, ca să ajungă la bunica de Crăciun. Când găsești ceva bun, chiar vrei să împarți cu cei dragi.

Calculată sau cheltuitoare

Ambele, depinde unde sunt. În vacanță cred că mănânc și cu ochii, mereu vin cu jumătate de bagaj plin cu mâncare oriunde aș merge. Acasă sunt un pic mai calculată, mă gândesc înainte de-a ieși la cumpărături la un meal plan pe cel puțin jumătate de săptămână și cumpăr ingredientele în concordanță cu planul. Mai mult sau mai puțin.

Chestiile scumpe la care nu ai renunța

Brânzeturile italienești, brânzeturile italienești și, ca să nu uit, brânzeturile italienești.

Tabieturi de shopping

Îmi place în continuare să merg în piață pentru fructe și legume, poate să mă și pierd printre rafturile de la hypermarket pentru specialități. Dar mi-am dat seama că nu are rost să mai car produsele foarte grele, cum ar fi nisipul pentru pisică, detergentul, așa că le comand.

Cel mai recent produs cumpărat online

Filtre de apă.

Online sau offline?

Produse freș cumpăr în continuare direct din magazin, iar online le prefer pe cele cu oferte sau grele.

După program?

Da. Sâmbăta sau duminica dimineață.

Magazine de lângă casă sau supermarketurile mari?

Ambele. De exemplu, am o bunică în cartier de la care iau verdeață și kit-ul de legume pentru ciorbă, dar ajung și la supermarket când am o listă de cumpărături mai mare.

Iți faci liste cu ce cumperi?

Listă da. Să respect lista? Sigur. Că nu.

Plăceri vinovate

Nu am neapărat plăceri vinovate cumpărate din magazin. Dar mă descurc eu mereu cu ingredientele pe care le cumpăr să alimentez orice poftă. Cum ar fi un griș cu lapte și cu dulceață de cireșe amare din borcanul primit de la o mătușă.

Ai renunțat la anumite lucruri pe care le luai în mod obișnuit din cauza inflației?

De renunțat nu am renunțat, dar am învățat mult mai bine să estimez cantitatea produselor cumpărate și să evit într-o proporție mult mai mare aruncarea lor pentru că ajung la termenul de expirare.

Jobul și shopping-ul

Știu mereu când urmează o promoție bună, așa e când primești brief-ul înainte să pornească efectiv campania. Așa că aștept și implementarea ei și profit de asta când fac listele. Iar când vine vorba de produse noi, îmi aduc aminte că o viață avem și că îmi doresc să încerc cât mai multe lucruri posibil cât timp trăiesc.

Te poate influența publicitatea chiar dacă știi cum este făcută?

Nu neapărat. Cred că am trecut de pragul în care mă convingea o campanie să cumpăr ceva, încă mai observ comportamente de genul la ai mei. Pentru mine, e un pic mai greu să se întâmple asta, având în vedere că știu efectiv ce presupune munca din spatele unei campanii. Dar pot să devin fanul unui brand pentru principiile pe care le are.

Branduri preferate

Am. Probabil că ne-au legat multe rețete, calitatea, ingredientele, rezistența în timp și mulți alți factori pe care îi iau în considerare atunci când trec pe lista de favorite un brand.

Etichetele produselor

Da, normal, nu au fost irosite degeaba minutele petrecute cu mama în copilărie citind toate ingredientele, termenele de expirare și tot ce se putea vedea pe un ambalaj.

3 produse pe care le-ai lua cu tine în buncăr, la apocalipsă

O roată de parmezan, un plic cu mâncare umedă pentru pisici, un plic cu semințe de busuioc (și/sau căpșuni ca să fac troc după apocalipsă). Am voie și-o bibliotecă mare cu cărți, da?

Shopping-ul peste 20 de ani

Eu visez la ziua în care îmi va veni comanda cu plante de pe altă planetă. Aterizează nava, ridică curierul comanda, mi-o aduce și mă apuc de plantat. Poate că nu e suficient timp să se întâmple asta în 20 de ani, dar pot să sper, nu?

Te uiti la coșurile de cumpărături, la coadă?

Ummm nu ne uităm cu toții? Oameni suntem.

Ce ar spune coșul tău de cumpărături despre tine

Cel de la supermarket ar spune probabil că sunt dealerul de ciorbă al cartierului și că am o casă de vacanță în Italia la care nu prea reușesc să ajung pe cât de des mi-aș dori. Iar coșul online spune: „pisica mea, stăpâna mea”.