[La shopping cu creativii] Iarina Comanescu: Când știi povestea din spate, magia dispare și te trezești dând delete coșului de cumpărături după o oră de scroll pe site. True story

Coșul de cumpărături de la supermarket al Iarinei Comănescu, Copywriter Cheil | Centrade, ar spune despre ea că mănâncă sănătos, are o voință de fier când trece pe lângă rafturile cu dulciuri și nu are vicii. Dacă ne-am lua după coșul de cumpărături din online, am crede că are 53 de ani și nu prea le știe cu tehnologia. Realitatea este alta, bineînțeles. Se măsoară în stocuri ascunse cu plăceri vinovate și un proces complicat de decizie în fața tentațiilor online. 

 Înainte să intru în advertising, recunosc că eram mult mai entuziasmată de reduceri, oferte nemaivăzute și nemaiauzite. Acum și-au cam pierdut strălucirea și profit de oferte doar ca să îmi cumpăr ce am nevoie cu adevărat, explică Iarina.

Care sunt tabieturile ei consumeriste, cum face disocierea între creativ și cumpărător și când se lasă, totuși, înfluențată de vraja advertisingului la cumpărături, vedeți mai jos. 

Shoppingul: plăcere sau corvoadă?

Îmi place mult să merg la cumpărături. Poate un pic prea mult. Când am timp, merg printre rafturi ca la plimbare, mă uit cu atenție la produsele pe care vreau să le cumpăr, la etichete, la ingrediente. Cred că totul a început în pandemie, când singurele „plimbări” erau la magazin. De atunci, shoppingul e ritualul meu de relaxare, chiar meditație – bineînțeles, nu când e atât de aglomerat încât să auzi „Mai deschideți o casă!!!”

Calculat sau cheltuitor?

Chiar dacă merg la shopping ca hobby, sunt calculată. În familia mea nu s-a aruncat niciodată cu bani, iar asta m-a învățat să mă gândesc de două ori înainte să-mi iau ceva. O pereche de cizme din piele e o pereche de cizme din piele, indiferent de logo. După un anumit preț deja plătești brandul și nu mă încântă ideea.

Totuși, când vine vorba de mâncare, de regulă nu mă uit la preț. Da, aleg magazine cu prețuri avantajoase per total, dar nu îmi place să fac compromisuri când vine vorba de calitate. Mă simt bine când îmi cumpăr alimente „curate”, iar acestea nu sunt mereu cele mai ieftine de pe raft. La fel este și la capitolul haine/accesorii. În ultima vreme, prefer să plătesc mai mult pentru calitatea materialelor și să fac achiziții mai rar, în loc să-mi cumpăr lucruri foarte ieftine de 10 ori pe an.

La preț mă uit atunci când vine vorba de consumabile pentru casă sau produse de curățat – lucruri care, într-un anumit interval de preț, își fac treaba cam la fel.

Chestii scumpe la care nu ai renunța

La abonamentul la sală nu aș renunța. Nu știu dacă intră neapărat în categoria chestiilor scumpe, dar știu sigur că nu era pe lista priorităților mele până nu demult. Totuși, de când fac sport, sunt mai creativă, mai motivată și mai puțin stresată. E cel mai bun lucru pe care l-am achiziționat și continui să-l achiziționez lună de lună.

Tabieturi consumeriste

Constant cumpăr mâncare și consumabile pentru casă, iar asta se întâmplă în weekend, din supermarketurile mari. În rest, tot ce cumpăr e relativ spontan și se întâmplă cam așa: văd produsul, decid dacă îmi place, apoi dau verdictul dacă îmi trebuie cu adevărat sau e doar un moft. Mofturile cu preț decent sunt permise ocazional, dar dacă vorbim de genți, pantofi și alte lucruri de acest fel, le pun înapoi pe raft și revin peste o săptămână. De cele mai multe ori nu mai simt același impuls să le cumpăr.

Tocmai pentru că îmi place să merg prin magazine, cumpăr online destul de rar. Dau comenzi pe internet doar atunci când găsesc oferte mai bune decât în locațiile fizice sau când produsul în cauză e de negăsit în magazine. În rest, fac cumpărături așa cum le făcea bunica (mă rog, ea n-avea mall) – le cumpăr cu mâna mea și le aduc acasă cu o sacoșă.

Ultimul lucru pe care l-am comandat online a fost un cadou. De regulă îmi place să le cumpăr din magazinele fizice, dar dacă nu găsesc ce caut, online să fie.

Ghinionul face ca sala la care merg să fie într-un mall, așa că tentația să cumpăr lucruri e destul de mare. Oricum, dacă nu e shopping, măcar window shopping să fie. Cert e că în niște magazine tot trebuie să intru.

La supermarket merg cam o dată pe săptămână pentru cumpărături mari. Nu comand alimente online pentru că îmi face plăcere să mi le aleg chiar eu – ritualul de relaxare despre care spuneam mai devreme.

Liste și plăceri vinovate

De regulă fac cumpărături pentru o săptămână întreagă în zilele de sâmbătă, după sală sau după o ieșire în oraș.

Norocul meu e că am un supermarket lângă casă, așa că îmi fac acolo cumpărăturile mari. Îmi fac liste și le respect în principiu, dar mereu ajung la casă și cu niște snacks „pentru mai târziu”.

Inflația și bugetul

Din fericire nu a trebuit să renunț la nimic, dar oricum nu am fost niciodată genul care să cumpere doar de dragul de a cumpăra. Obiceiurile de consum nu mi s-au schimbat, dar am mai multă grijă la risipă. De exemplu, înainte să pun un aliment pe lista de cumpărături mă asigur că nu mai există deloc în bucătărie. Sau valorific cât pot ceea ce am deja în frigider înainte să merg la cumpărături.

Meseria & promoțiile

Înainte să intru în advertising, recunosc că eram mult mai entuziasmată de reduceri, oferte nemaivăzute și nemaiauzite. Acum și-au cam pierdut strălucirea și profit de oferte doar ca să îmi cumpăr ce am nevoie cu adevărat. Produsele noi nu mă încântă – some trust issues la orizont. Mai ales dacă e vorba despre produse cu preț mediu spre mare, prefer să îi las pe alții să le încerce. Citesc review-urile și abia apoi cumpăr.

Disocierea dintre creativ și cumpărător

Normal, mi se mai aprind și mie beculețele când văd prețuri tăiate cu roșu, dar munca în industrie m-a făcut conștientă de asta, așa că nu mai reacționez ca înainte. Când știi povestea din spate, magia dispare și te trezești dând delete coșului de cumpărături după o oră de scroll pe site. True story.

Publicitatea cu adevărat bună încă mă influențează, dar nu atât de tare încât să uit de calitatea și utilitatea produsului frumos împachetat. Mă influențează în sensul în care mă face să vreau să știu mai multe despre brand/produs. Dacă trece testul research-ului, s-ar putea să-l cumpăr. Bineînțeles, în cazul produselor de impuls e un pic diferit. De multe ori mi s-a întâmplat să văd o reclamă la o nouă aromă de chipsuri și să mi le cumpăr instant când ajung la magazin.

Influența reclamelor

O să spun doar că acel cântecel drăgălaș de la XXXLutz m-a făcut să cheltui mai mult în IKEA. Deși canapelele de la primul brand îmi plac mai mult.

La polul opus, am o dorință nemaipomenită să îmi pun încălzire în pardoseală Bjorn Heizung. Nu am niciun motiv rațional pentru asta, dar Ernest de la Trădați în instalații a spus că se montează ușor și are garanție mare.

Branduri preferate

Musette este brandul meu preferat de încălțăminte datorită calității și atenției la detalii – de la perechea de pantofi la cutia în care se află.

Cafelier a devenit una dintre cafenelele mele preferate după ce barista-ul mi-a dat de înțeles foarte clar că latte-ul cu arome este o abominație. Am apreciat dedicarea.

Cumpăr paste Barilla pentru că îmi place ambalajul. Cutia stă perfect pe raftul din bucătărie – e foarte important, nu?

Îmi plac lactatele de la Covalact pentru că sunt (mai) sănătoase. Cum le-am diferențiat eu de alte lactate (mai) sănătoase? M-a ajutat Coana Chiva.

Samsung este brandul meu preferat de tehnologie și nu zic asta doar pentru că am lucrat la campaniile sale din ultimul an. Sunt fidelă Samsung din 2012, iar mai ales în ultimii ani simt că s-au dedicat inovației și creativității. Îmi mai place Samsung pentru că susține tinerii artiști, gameri și creatori de conținut.

Etichetele

Îmi place să citesc etichetele ca să știu exact pe ce dau banii. În cazul alimentelor, mă uit în principal la cantitatea de zahăr – dacă au prea mult, nu sunt ce trebuie. În cazul hainelor, accesoriilor, decorațiunilor, mă uit la materiale. Am dezvoltat o alergie mentală la materiale ieftine și prefer să amân achiziția decât să cumpăr pe loc ceva de calitate îndoielnică.

Ai lucrat pentru produse care nu îți plăceau și apoi ai devenit fan? 

Sincer, nu. Dacă nu mi-au plăcut, nu mi-au plăcut până la capăt. :) Dar asta nu a impactat negativ calitatea livrabilelor. Din contră, mi s-a părut de datoria mea să transform brandul într-unul mai prietenos și mai relevant pentru ca produsul sau serviciul să aibă șanse mai mari.

3 produse pe care le-ai lua cu tine în buncărul apocaliptic

Crema hidratantă (!!!), telefonul + încărcătorul (ce-ar fi unul fără celălalt?) și una dintre cărțile lui Guillaume Musso (absolut oricare).

Shoppingul peste 20 de ani

Cred că peste 20 de ani magazinele fizice vor avea o componentă digitală bine dezvoltată. Deja avem în România primele cabine de probă interactive, ceea ce înseamnă că suntem pe drumul cel bun.

Nu cred că shoppingul în magazine va fi vreodată înlocuit 100% de online shopping pentru că experiența achiziției este senzorială într-o oarecare măsură. Înainte să ne cumpărăm un costum, cu toții ne dorim să știm dacă materialul este plăcut la atingere, dacă face cumva pliuri inestetice sau dacă nuanța este exact ca în poza de pe site. Evident, există returul, dar când te grăbești nu prea ajută.

Coșurile de cumpărături ale celor de la coadă

Fără să-mi dau seama mă trezesc întrebându-mă dacă cei din fața mea gătesc sau mai mult comandă de la restaurante, dacă au copii, nepoți sau locuiesc singuri, ce joburi au etc. Niște gimnastică mentală pe care o fac când am timp și dispoziție. Dacă sunt pe fugă la cumpărături sau am o zi proastă, nu prea aud/rețin ce se întâmplă în jur.

Ce ar spune coșul tău despre tine

Coșul meu de la supermarket ar spune despre mine că mănânc mai sănătos decât o fac în realitate și că manifest o voință de fier când vine vorba de evitat dulciurile. Ce nu știe el e că am stocuri acasă. :) Ar mai spune că în afară de ceaiurile piperate (și la propriu și la figurat) nu am alte vicii și că mă uit des la filme și seriale. Ultima nu e tocmai adevărată – ronțăi popcorn și când scriu mailuri.

Coșul online ar spune fie că a) am angajat pe cineva să meargă la cumpărături în locul meu, fie că b) mă împac mai greu cu tehnologia la cei 53 de ani ai mei, așa că dau comenzi foarte rar.