![[Fabricat în RoMâine] Doru Șupeală: Speranța este catalizatorul celor mai curajoase acțiuni, e ceea ce ne scoate din rutină, ne îndeamnă să încercăm să facem mai mult, mai bine, ne vindecă adeseori oboseala, frustrările și ieșirile nervoase](https://media.iqads.ro/2023/02/doru-supeala-hacking-work-podcast-01-cover-850.jpg)
Viitorul chiar sună și arată foarte bine pentru România, spune Doru Șupeală. Nu este doar un slogan, ci o convingere venită din experiență și multele programe de educație pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului. Doru Șupeală este Managing Director SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili & Playmaker Consulting, realizatorul The Hacking Work Podcast, Ph.D. Researcher la Universitatea Babeș Bolyai Cluj și autorul cărților ”Employer Branding 100%” (2021) și ”Experiența face diferența” (2017). În 2019, a absolvit un Executive MBA „with Distinction“ la Hull University Business School în Marea Britanie, iar în prezent finalizează un doctorat la Universitatea Babeș Bolyai cu o teză despre managementul creativității și inovației.
A fondat Școala SPOR, în 2019, cu misiunea de a aduce idei moderne, informații actuale și experiența mentorilor în sesiuni informale de învățare, interactive, flexibile, unde contribuția participanților este esențială. În cadrul acestei Școli, Doru conduce un masterclass și un workshop de Employer Branding, dezvoltă un program de mentorat în Leadership și a inițiat un program personalizat de Creativitate și Inovație. Este, de asemenea, autorul unor experimente de creativitate „f(i) Fabrica de Idei“, prin care ajută profesioniștii și echipele să exerseze și să aplice sistematic metode practice, interactive și distractive pentru a obține idei noi.
”Pentru noi, este important să conectăm oamenii inteligenți, curajoși și deschiși la minte cu ideile actuale și cu modelele culturale și de business care produc rezultate în economia cunoașterii, fiindcă știm că învățământul tradițional are mari probleme de actualizare, iar alte surse de învățare sunt rare”, spune Doru Șupeală.
În 2022, proiectul școlii SPOR s-a extins cu Hacking Work (podcast și apoi newsletter și acum și emisiuni de radio). Misiunea tuturor acestor programe este de a deveni, pe lângă o sursă de informare și educare, o mișcare reformatoare în plan social, economic și profesional. În rândurile de mai jos, Doru Șupeală vorbește despre noua generație de lideri din România, ce nevoi au angajații în 2023 și ce pot face companiile pentru a crea un spațiu optim de dezvoltare a potențialului uman.
RoMâine este viziunea MedLife pentru însănătoșirea României. Sănătatea unei țări pornește de la Grijă, Respect, Încredere, Empatie, Speranță. Alături de MedLife, cultivăm Speranța printr-o serie editorială. Vorbim cu acei oameni care au arătat că în România se poate să crești autentic, să dezvolți proiecte și businessuri care să aducă încredere în comunitate. Cei care însănătoșesc România, prin munca lor, cu speranță, încredere, empatie, grijă și respect.
Cu ce energie ai început 2023
Sunt foarte optimist pentru anul acesta, deși auzim zilnic despre recesiune, inflație, concedieri și criză. Am început anul cu multă energie, deși, recunosc, nu m-am odihnit foarte mult de sărbători. Dar îmi place enorm tot ce fac, nu simt că muncesc și mă bucur enorm văzând impactul schimbărilor la care contribuim prin intermediul podcastului Hacking Work, cursurilor Școlii SPOR și newsletter-ului Hacking Work. Noi facem educație, informală, creativă și interactivă, și știi bine cum arată și supraviețuiește educația în mândra țărișoară. În ciuda gradului uriaș de analfabetism și conservatorism, nu doar că am supraviețuit, dar am reușit să construim durabil comunități, proiecte, evenimente și modele pozitive și luminoase.
Anul 2022 mi-a confirmat că există foarte mulți oameni normali la cap și multe organizațiile sănătoase în fibra lor (mai ales cele mici sau medii și antreprenoriale), despre care eu vorbesc de câțiva ani în cartea și cursurile mele, ca modele de ideologie și bune practici. Atât cei cu care am onoarea să lucrez în programele de consultanță, cât și cei pe care i-am întâlnit ca invitați la podcast ori participanți la cursuri și tabere îmi demonstrează prin tot ce fac și cum gândesc că este nu doar posibil, ci și foarte profitabil să construim organizații profund umane.
Nu doar că visăm, dar și reușim să desenăm și să construim organizații în care parteneriatul cinstit, colaborarea, comunicarea deschisă și creativitatea iau locul milităriei, ierarhiilor stupide, birocrației și dictaturii personale a unor jupâni depășiți de vremuri. Suntem destui cei conectați puternic la actualitate, la știință și normalitate, nu prea mai avem complexe și rămâneri în urmă față de Vest și chiar am văzut modele de companii cu identitate și ideologie construite la noi, care au succes internațional și fac performanță impresionantă, depășind fără teamă jucătorii globali din industriile lor.
Cele mai mari provocări în 2022
Probabil lansarea podcastului. Am pregătit șase episoade deodată, o lansare de amploare, în stilul serialelor Netflix, dar nu am știut că a doua zi va începe războiul din Ucraina. Prima zi și primele episoade au avut o audiență foarte bună și au fost bine primite de comunitățile de profesioniști, antreprenori, oameni de marketing și HR și nu numai. Apoi, toată atenția s-a mutat pe ceea ce se întâmpla în Ucraina, cum era și normal, iar audiențele s-au ofilit brusc. Dar am continuat proiectul cu speranța că educația, investiția în noi și faptul că aducem în fața oamenilor idei, oameni și povești care pot constitui modele de urmat vor aduce schimbările pe care le așteptăm de mulți ani.
A doua provocare a fost să creez o echipă, o comunitate activă, să aduc alături de mine oameni care gândesc la fel de actual, de la care să iau energie și idei și cu care să pot crea ulterior o echipă solidă. Am format o comunitate de voluntari în care avem oameni cu vârste, profesii și experiențe diferite, de la oameni cu experiență în marketing, jurnalism sau copywriting, până la antreprenori sau manageri care vin din corporații și au avut contact cu alte culturi organizaționale din afara țării. Pas cu pas, am selectat din această comunitate de câteva zeci de oameni pe cei care azi sunt echipa permanentă din ecosistemul Hacking Work & SPOR.
Am ales oameni foarte tineri și dornici să învețe, fiecare excelent pe aria lui de cunoaștere, dar neexpus până atunci unor asemenea provocări. I-am ales pe cei suficient de nebuni încât să vrea să se lupte cu clișeele și ideile fixe, să creadă că putem crește foarte repede și putem construi, de la Cluj, un proiect extrem de ambițios. Aveam moduri diferite de a lucra și de a comunica, operăm cu standarde de calitate diferite, le-am impus criterii de performanță și calitate foarte înalte și a fost destul de greu până am reușit să agreăm împreună procese, metode și instrumente care să funcționeze pentru toată lumea.
Începutul Școlii SPOR
Am înființat Școala SPOR în 2019, alături de prietenul meu Adrian Popa, fiindcă am văzut câtă nevoie de educație modernă și informală există în organizații și cât de greu este să întâlnești mentori și facilitatori valoroși, adică oameni cu experiență profesională solidă, dublată de o structură academică serioasă și de disponibilitatea de a împărtăși generos idei, energie și cunoaștere. Știm că sistemul de învățământ tradițional are lacune și limite tot mai mari, nu răspunde schimbărilor rapide din tehnologie și profesii și nu poate fi personalizat. Iar ce există în spațiul privat și de business este încă foarte departe de ce au oamenii nevoie.
Am vrut să facem altceva decât clasicii livratori de slide-uri plate și răsuflate, scrise de alții, cumpărați încă en-gros de departamentele de Learning & Development de prin corporații. Așa că am adunat „dinozauri” ca mine, oameni cu peste 20 de ani de carieră, care au în general un MBA și/sau un doctorat făcut pe bune și care pot să așeze cunoașterea proprie într-o structură narativă bine susținută științific și pot oferi evenimente super-personalizate de învățare informală și interactivă, moderând discuțiile dintre participanți și adaptând conținutul pregătit la specificul grupului. Suntem oameni care iubim să învățăm, să cercetăm, să descoperim și ne place foarte tare să împărtășim aceste idei noi, așezându-le în experiențe de învățare construite colaborativ, împreună cu cursanții.
Deci rețeta noastră este așa: idei moderne, informații actuale, experiență solidă a mentorilor, structură și abordare academică livrată însă în sesiuni informale, interactive, personalizate și mereu flexibile, în care contribuția participanților este esențială. O formă de învățare foarte rară, pe care o întâlnim mai degrabă în programele Executive MBA. Am și spus-o mereu: voi pune în program la Școala SPOR doar tutorii și cursurile la care sunt convins că și eu personal am ceva valoros de învățat. Luându-mă pe mine ca unitate de măsură, am pus standardele foarte sus, dar așa am reușit să convingem oamenii că facem treabă serioasă și de valoare înaltă și rară.
Adaptare. Învățare
Proiectul Școala SPOR, care în 2022 s-a extins cu Hacking Work (podcast și apoi newsletter și acum și emisiuni de radio) a fost bine primit de foarte mulți antreprenori, dar și de angajați și studenți. Când a venit pandemia a trebuit să ne adaptăm, am luat pauză câteva luni după care am mutat cursurile în aer liber, refuzând să mergem online, unde interacțiunea este nulă, iar personalizarea este aproape imposibilă. Noi credem în învățare prin dezbatere, lucru în echipe, analiza situațiilor personale, interacțiuni informale care sunt valoroase și diferite, sunt mult mai dinamice, produc rapid foarte multe idei noi.
Uite că sunt aproape patru ani de când am început și a fost foarte greu să ajungem în atenția unui număr suficient de mare de oameni. Știam sigur că facem o treabă foarte bună, dar a fost incredibil de greu și a luat mult timp până să căpătăm notorietate și autoritate morală și să atragem în comunitatea noastră de urmăritori masa critică necesară pentru a deveni un proiect vizibil național. Acum, datorită podcastului și newsletterului, dar și prezenței frecvente pe diverse canale media, în calitate de autori (avem rubrici săptămânale la Radio România Cultural și Radio Cluj, pregătim și pe alte posturi radio și tv și scriem și pe platformele Republica și Project-E) sau invitați ori comentatori pe diverse platforme media, ajungem la un public tot mai amplu și cred că am atins masa critică pentru a primi validare și atenție pe măsura valorii pe care o oferim.
Cum a crescut acest proiect
Pentru noi, este important să conectăm oamenii inteligenți, curajoși și deschiși la minte cu ideile actuale și cu modelele culturale și de business care produc rezultate în economia cunoașterii, fiindcă știm că învățământul tradițional are mari probleme de actualizare, iar alte surse de învățare sunt rare, impersonale și mai deloc interactive, fiind disponibile doar în companiile mari unde învățarea și actualizarea sunt corect înțelese ca metode strategice de generare a performanței. De aceea, cursurile și workshopurile noastre arată mereu diferit, fiindcă adăugăm continuu informație și idei noi și adaptăm mereu conținutul la specificul grupului cu care lucrăm.
Am abordat arii de competență noi, moderne și aproape inexistente în curricula altor școli private și a universităților: employer branding, strategie de brand, management strategic al talentelor, product management și business analysis, strategic quality în software, creativitate și inovație, strategie de business, storytelling și copywriting și am adus la catedră meseriași de primă mână care pot oferi bogăție de idei și perspective, structurată academic și rafinată din uriașa lor experiență practică: profesorul britanic Andrew Taylor, Mihai Bonca, Andrei Adam, Peter Leeson, Monica Chiș, Florin Dumitrescu sau Florin Șomodi.
Pe lângă cursuri și workshopuri, care sunt și publice și private, avem în fiecare an două tabere, una de leadership și cultură organizațională și alta de branding, marketing și creativitate, pe care le organizăm la Breb, la Casa din Vale, un loc unic în România, unde simți cu adevărat că te așezi „back to the roots”, te decuplezi automat de la stresul vieții la oraș și corporație și te conectezi cu natura, cu simplitatea, cu fundamentele umanității noastre și cu oameni foarte faini, vii și isteți, care vin să ofere și să primească idei bune, povești semnificative și modele personale valoroase. La tabere, pe lângă cei menționați, ne-am întâlnit și cu Raluca Feher, Andrei Cismaru, actorii Dragoș Călin și Bob Rădulescu, creatorii de conținut Unguru' Bulan și Gaben, iar anul acesta pregătim o rețetă de zile mari, cu Sorin Psatta, Monica Jitariuc, Mihai Bonca, Silvia Fierăscu, Andreia Mitrea și Dorin Bodea, pe lângă mine și Dragoș Călin.
Principiile de la care nu te abați niciodată
Valorile mele sunt libertatea, integritatea, creativitatea, curajul, responsabilitatea, curiozitatea și respectul pentru cunoașterea științifică. Libertatea este deal-maker și deal-breaker, dar funcționează corect doar dacă este dublată de responsabilitate și integritate. Suntem Școala pentru Oameni Responsabili, iar oamenii responsabili se gândesc mereu la ceilalți, sunt un reper și un exemplu și prin tot ce fac creează valoare nu doar pentru sine, ci și pentru comunitate. Nu putem trăi într-o junglă unde norocoșii se lăfăie și cei lipsiți de șansă se chinuie să supraviețuiască, fericirea vine din armonie și din bucuria de a face bine și celor din jur.
Principiile și valorile noastre se reflectă pe deplin în conținutul nostru și în modul nostru de comunicare. Din acest punct de vedere, am ales oamenii din echipă după chipul și asemănarea mea, dar nu a fost greu fiindcă absolut toți au fost la început voluntari, adică au venit lângă noi fiindcă simt, cred și acționează la fel.
Cred foarte tare că adevărul trebuie spus oricât de deranjant ar fi, iar în viață singura competiție pe care o avem este cea cu noi înșine, spre a evolua și a ne auto-depăși. Noi credem cu tărie că prin educație și învățare continuă vom ține pasul cu schimbările din lume și vom produce schimbări pozitive în jurul nostru. Depinde de noi să producem schimbarea în bine și este foarte posibil să facem lucruri excepționale de valoare mondială, aici în România.
Știm sigur că, azi, valoarea este mai ales în oameni, în mintea și în sufletul lor. Doar o abordare profund umană, tolerantă, pozitivă, încurajatoare duce la extragerea completă și corectă a valorii intelectuale, care se convertește apoi în valoare economică și impact social. Cred că lumea are nevoie de lideri integri, modești, competenți, empatici, conștienți, onești și dedicați oamenilor. Lideri care să slujească, nu să stăpânească. Asta este ținta noastră: să schimbăm lumea în bine, crescând lideri responsabili, care să ne ofere un viitor bun.
Povestea podcastului Hacking Work
Am lucrat în corporații și am experimentat lucrurile bune și mai puțin bune din acele organizații și m-am gândit că dacă oameni ca mine, cu experiența mea, cu poziția mea (eram în top managementul unei organizații din tech-software) pățesc anumite lucruri urâte în organizații, e foarte posibil ca mulți oameni să aibă experiențe la fel de neplăcute. Din cauza asta, am considerat necesar un demers de educație în care să prezint modele, concepte, idei, opinii care pot să contribuie la schimbarea mentalităților, atitudinilor și la schimbarea realităților din organizații.
Am pornit din suferința proprie, dar m-am gândit că așa cum sufăr eu, pot să sufere foarte mulți alții, oameni buni în organizații și, implicit, suferă acele organizații pentru că performanța lor, productivitatea lor are de suferit atâta timp cât își tratează incorect angajații. Nu știm să mai existe o inițiativă multimedia de felul acesta, dedicată pieței muncii. Asta fiindcă noi ne înfățișăm nu doar ca vehicul media, ci ca jucător activ în societate și business, ca vector de schimbare prin educație, informație și opinie.
Abordarea și tonul nostru sunt absolut diferite de ce există în piața media, fiindcă noi credem că schimbarea în bine depinde de noi și vrem să fim între cei care produc schimbarea, folosind cercetarea științifică, informația amplă, studiile de caz, documentarea serioasă și dialogul deschis ca metode de influențare și susținere a îmbunătățirii rapide a modului în care sunt văzute, structurate și practicate relațiile dintre angajați și angajatori. Nu suntem doar o sursă de informare și educare, vrem să devenim chiar o mișcare reformatoare în plan social, economic și profesional.
Ce ai descoperit despre oamenii din România realizând acest podcast
Am descoperit că oamenii vor mult mai mult decât o plată corectă pentru munca lor. Vor să găsească la locul de muncă un mediu social prietenos, oameni cu care să poată avea relații bune și în afara sarcinilor profesionale, vor să primească acces la învățare și dezvoltare personală, vor șefi buni, care îi ascultă, îi învață, îi încurajează, le dau încredere și sprijin și nu îi pedepsesc atunci când comit greșeli neintenționate, ci îi ajută să se corecteze și să progreseze.
Vor să li se respecte viața personală și timpul pentru familie, vor să fie ajutați să își păstreze sănătatea fizică și psihică și, tot mai mult, vor să lucreze pentru firme „cool”, adică organizații care sunt bine văzute în societate, sunt implicate în comunitate, au produse sau servicii moderne și inovatoare, au lideri strălucitori și credibili și au impact pozitiv în viața oamenilor.
Însă acțiunile organizațiilor sunt foarte diverse, cele mai multe rudimentare și penibile: de la anunțuri de angajare mincinoase și promisiuni exagerate, până la titluri bombastice, campanii de PR absolut slinoase sau gunoi ascuns sub preș atunci când angajatorul este abuziv. Dar cel mai grav este când vezi incompetența grohăind doct, de la vârful organizațiilor. Sunt patroni și manageri care nu conștientizează cât sunt de penibili cu discursurile lor găunoase și de multe ori pline de erori gramaticale elementare.
Liderii de care are nevoie România
În România (și nu doar) lipsesc liderii veritabili și valoroși din ierarhia organizațiilor – adică acei oameni care pot oferi un model personal, sunt credibili și au viziune. Și principii. Și în general, șansele sunt foarte mari ca, dacă suntem competenți și performăm, să ne trezim la un moment dat înghițiți de coalizarea mediocrității.
Sunt foarte multe lucruri care le lipsesc liderilor noștri: de la exemplul personal și credibilitate până la o viziune. Avem doar oameni care ocupă o poziție. Putere prin funcție, putere prin ierarhie, despre asta e vorba, atât. „Eu am decis și am zis, tu să faci! Dacă nu, te execut”. Nu mai poți să faci performanță organizațională bazându-te pe putere birocratică, autoritate ierarhică și pe frică. Dimpotrivă, în momentul în care oamenii încep să se teamă sau încep să aibă un disconfort psihic, organizația aceea e distrusă din perspectiva performanței.
Nu înțelegem că în leadership e vorba de exemplul personal și e vorba de credibilitatea ta ca individ. Și mai e vorba de a înțelege cât de puține știi și câte trebuie să asculți și să faci ascultându-i pe cei din jurul tău. Credibilitatea nu se obține dacă oamenii simt că ești diferit, că ești din altă ligă decât ei și că îi desconsideri. Iar unul dintre elementele importante pentru dobândirea credibilității este să arăți vulnerabilitate – să recunoști când nu știi sau când greșești, să ceri sprijin și să arăți că învățăm împreună, având cu toții cele mai bune intenții.
Și chiar atunci când organizațiile întâmpină momente dificile, atunci e momentul ca liderul să iasă la lumină. În momentul în care simte teamă, trebuie să-și arate fața și să vorbească cu oamenii. Să arate la ce sacrificii se supune el, înainte să ceară altora sacrificii. Noi nu avem asta. Ce avem noi, astăzi, atât în cele mai multe organizații, cât mai ales în viața publică, nu este leadership. Este leadershit. Cu asta ne luptăm cel mai tare: cu nevoia de a schimba mentalitatea și comportamentele conducătorilor, deținătorilor de putere formală. Dacă acolo producem în mod real schimbarea, progresul apare repede, fiindcă se dezlănțuie energia pozitivă și creativitatea oamenilor.
Echipa
Toți membrii echipei cu care muncesc zi de zi (suntem șase acum: Ioana, Daiana, Izabella, Ilinca, Ionuț și cu mine) au fost mai întâi voluntari și abia apoi s-au implicat full-time. Dincolo de echipa de bază, avem câteva zeci de oameni care ne ajută, ca voluntari. Absolut toți știu bine ce vrem să facem cu acest proiect și consideră că este valoros și important, de aceea, fiecare cât și cum poate, ne ajută cu mici bucățele de muncă, în fiecare săptămână. Totul funcționează ca într-un start-up, așa că dinamismul și pragmatismul fac parte din fișa postului și presupun de cele mai multe ori imaginație, improvizație și reinventări constante.
Desigur, au fost și momente tensionate de-a lungul anului trecut, s-a adunat și multă oboseală, am mai făcut greșeli, nu am comunicat foarte bine, dar mereu îmi încurajez colegii să pună toate cărțile pe masă și să spună ce nu merge bine, ce îi deranjează. Îmi permit să „fur” vorbele unei colege care spunea că ne-au unit exact acele situații mai dificile sau acele momente de „furtună”, când ne-am cunoscut mai bine, am înțeles cum funcționează fiecare dintre noi.
Dincolo de echipa de bază și de voluntari, avem parteneri care ne sunt și prieteni și care ne ajută mai ales în partea tehnică: Tavi și echipa Parametru fac producția video, băieții de la Vatis Tech asigură transcrierea automată a episoadelor, prietenii de la Hosterion ne găzduiesc și administrează toate platformele online și o fac excelent, iar echipele de la Pluria și Undelucrăm.ro ne ajută mereu cu promovarea și găsirea invitaților. Dincolo de toți aceștia, sunt mii de oameni care ne urmăresc și sute care ne scriu, din semnalele lor înțelegem zi de zi ce facem bine și ce am putea face mai bine, dar primim de la ei și conținut valoros pe care îl publicăm și care creează interacțiune.
Ce ai învățat în gestionarea relațiilor cu oamenii din jur
De la colegii mei am învățat că trebuie să am mai multă răbdare și să le mai dau și timp să respire, cred că fiecare dintre ei este diferit și a trebuit să învăț să lucrez cu fiecare în parte, altfel. Am fost conștient de la bun început că îi voi solicita la maxim și le voi imprima o viteză uriașă de creștere, i-am expus mereu la situații noi și dificile și astfel acum vedem rezultatele, au crescut enorm în câteva luni, acum au multă încredere în ce știu și ce pot face și au căpătat și curajul de a îmi spune când este cazul să micșorez presiunea.
Ca să fiu sincer, ei nu prea au știut în ce se bagă, în afară de faptul că le plăcea ideea proiectului și că eu văzusem ceva special la ei. Acum ne uităm cu toții în urmă și ne bucurăm de progresul uriaș pe care l-au făcut, sunt mult mai maturi și mai pragmatici, văd oportunitățile, iau decizii corecte și rapide, acoperă foarte practic slăbiciunile și repară corect erorile pe care le mai avem uneori, au uriașă încredere în forțele lor și între ei, iar asta ne face foarte puternici.
Am mai învățat și că nu te poți pricepe la toate și că ideile și instrumentele lor sunt mai bune de multe ori decât experiența mea, așa că, de multe ori cu zgomot, alteori foarte lin, am acceptat să mă dau deoparte și să le las decizia și butoanele în comunicare și în prezența pe rețelele sociale. Descoperim zi de zi noi instrumente și canale și eu constat că nu mai am cum să le asimilez pe toate, așa că am deplină încredere în deciziile lor, fiind atent doar să nu părăsim firul roșu.
Tinerii mei colegi au ajuns să mă cunoască și nu mai sunt surprinși acum când explodez și amendez destul de dur comportamentele nepotrivite, care sunt toxice sau iresponsabile. Iau foc destul de repede când văd impostură, abuz, minciuni sau nesimțire și, în ciuda riscurilor inerente, nu stăm deoparte și îi troznim și expunem public pe cei care merită, ca să se trezească la realitate – vezi cazul Quantic Lab, pe care l-am prezentat pe larg.
Cel mai important lucru în construirea unei echipe sănătoase
Cred că sunt mai multe aspecte importante. În primul rând, oamenii trebuie să înțeleagă care e scopul muncii lor, ce rol au ei în proiect și cum pot să îl dezvolte, care ne sunt obiectivele, valorile, regulile și misiunea comună. Având claritate, vor veni în echipă doar acei oameni compatibili cu valorile și principiile noastre, care vor înțelege de ce trebuie să tragă toți la aceeași căruță. Apoi, trebuie să îi asculți, să ai încredere în ei, să le dai autonomie, să îi consideri colegi sau parteneri, nu subordonați, indiferent de locul tău în ierarhia organizației. Iar dacă ești un manager sau lider adevărat, cu atât mai mult trebuie să pricepi asta.
În aproape toate cercetările, printre primele cinci motive ale plecării oamenilor din organizații se află comportamentul nepotrivit al managerului sau al celor care au o poziție de putere în cadrul managementului. Există foarte mulți șefi abuzivi care își jignesc angajații, promovează o cultură toxică încurajând agresivitatea, slugărnicia sau sclavia, nepăsarea față de problemele angajatului sau față de timpul lui din afara programului. Comportamentul managerilor are o influență foarte mare asupra dispoziției și productivității angajaților. Cumva, cum îi tratezi, așa îi ai.
Petrecem aproape o treime din timpul nostru muncind așa că starea de bine a fiecăruia (wellbeing în limbajul internațional modern) contează enorm, fiindcă determină direct starea de bine și capacitatea de performanță a echipei. Un studiu al Universității Warwick din Marea Britanie arată că atingerea parametrilor ideali de bunăstare a oamenilor îi face pe aceștia să simtă confort, liniște și crește productivitatea echipelor cu aproximativ 12%.
De asemenea, oamenii fericiți, mulțumiți la locul de muncă au o stare fizică, mentală și emoțională foarte bună și au cu 65% mai multă energie. Un lucru foarte bun pentru angajatori este că oamenii planifică să rămână alături de angajatorul lor, în de patru ori mai multe cazuri, atunci când angajatorul înțelege această nevoie și susține starea de bine a oamenilor, echilibrul lor psihic și fizic. Și la noi în echipă se vede când suntem odihniți și liniștiți: crește gradul de creativitate, vine o avalanșă de idei noi și inițiative. Atunci când suntem bine se vede și în munca noastră, dar și în viața de zi cu zi.
Cum cultivi starea de bine a echipei
Starea de bine apare când ai o cultură organizațională bazată pe încredere, transparență, claritate și siguranță psihologică. Oamenii se simt bine atunci când creezi un spațiu, un context pentru exprimarea opiniei, încurajezi feedback-ul pe care îl putem primi sau da, oferi autonomie și ai încredere că angajații își fac treaba fără a face micro-management. Investiția în învățare și dezvoltare continuă mi se pare esențială.
Oamenii cu care îmi place să lucrez își doresc mai mult, vor să evolueze și apreciază faptul că le oferim acces la educație de toate felurile: cursuri, traininguri, mentorat, tabere, surse de informații. Noi și citim și învățăm foarte mult, fiindcă facem educație informată și corect documentată, lucrul ăsta e foarte prețios pentru colegii mei și pentru mine.
De asemenea, e foarte important să le respecți timpul liber, să îi încurajezi să își ia liber pentru că sunt mulți care au tendința să lucreze foarte mult și pot ajunge foarte ușor la epuizare. Organizarea de evenimente comune informale, discuțiile pe care le avem fizic și online și în care umorul este obligatoriu ajută oamenii să iasă din rutină, să se descopere, să se vulnerabilizeze într-un mediu sigur și, în același timp, să formeze conexiuni cu ceilalți colegi.
Ce înseamnă pentru tine speranță
Pentru mine, fiecare zi în care mă trezesc și o iau de la capăt în această misiune, alături de echipa mea, e un act de încredere și speranță. Și fiecare întâlnire pe care o am cu un om luminos îmi dă speranță. Datorită acestui proiect, am șansa să descopăr aproape în fiecare zi câte un om luminos și valoros și pe mulți dintre ei îi am ca invitați în podcast. Speranța este catalizatorul celor mai curajoase acțiuni, e ceea ce ne scoate din rutină, ne îndeamnă să încercăm să facem mai mult, mai bine, ne vindecă adeseori oboseala, frustrările și ieșirile nervoase.
Speranța este necesară în tot ce facem. Ne face să visăm, ne face să ne dorim mai bine pentru noi și pentru alții, ne face să FACEM ceva în legătură cu asta. Nu ajunge, totuși, să speri, iar speranța asta nu trebuie să fie oarbă, ci realistă. Trebuie să o și lași să te poarte printr-o mulțime de situații, contexte nefamiliare, uneori nefavorabile și procese necesare de învățare, ca să ajungi acolo unde nu mai e nevoie să speri ca lucrurile să fie cumva, fiindcă știi deja că așa sunt.
Speranța în România
Avem un potențial uriaș de creativitate și putere de inovare. Avem în sânge ambiția de a dovedi și capacitatea de a face sacrificii pentru a ieși la liman. Avem o generație tânără lipsită de complexe, care s-a născut având internet și libertate de circulație și gândire, avem acces la informație și piețele cele mai competitive, avem deja o bună reputație în lume, fiindcă suntem pricepuți și harnici. Avem șansa să creăm în România organizații extrem de performante, folosind aceste ingrediente. Dacă înțelegem că astfel de organizații, astfel de lideri, de mentalități și de structuri de lucru ne pot duce mult înainte și reușim să le înțelegem, să le definim ca structuri pe care să le asimilăm, putem să fim adevărata surpriză a Europei – așa cum a fost Estonia.
Schimbarea de generații, corelată cu deschiderea către piața globală, facilitată de pandemie (oamenii lucrează azi, din România, cu companii de afară, fără niciun fel de complex sau reținere), va accelera progresul. Tot ce avem de făcut este să lăsăm libere aceste energii care se creează și se agregă. Cu cât sunt mai multe exemple de succes, cu atât vom reuși să producem schimbarea asta mai repede. Și fie că o facem structurat sau o facem în mod organic, natural, nu mai contează – schimbarea va avea loc. Dar dacă o facem structurat va fi mai rapidă și mai puternică și ne va da avantaj competitiv. Viitorul chiar sună și arată foarte bine pentru România pe care o cunosc și iubesc eu, și asta este o convingere, nu doar un slogan care a făcut istorie la vremea lui.
În seria editorială Fabricat în RoMâine, dezvoltată alături de MedLife, furnizorul național de sănătate al României, vorbim despre cum cresc sănătos afaceri de mici dimensiuni și cum se formează comunități care contribuie la un viitor mai bun al României.
Cum crește o editură. Cum crește un lanț de cafenele. Cum crește un festival.
Cum cresc spații publice de întâlnire și conexiune.
Cum crește o comunitate. Cum crește Speranța pentru RoMâine.
