La început, pentru pianistul Dragoș Cantea, muzica era ceva sacru. Se apropia de ea cu respect și, uneori teamă. Relația s-a schimbat, o dată cu experiența, iar curiozitatea a luat locul celorlalte emoții, devenind principala sursă de inspirație. Muzica a devenit eliberatoare. A fondat Classix Festival, festival independent de muzică clasică din Iași, cu aceeași misiune: de a redefini experiența de concert, de a încuraja dialogul și de a aduce muzica clasică mai aproape de oameni.
Una din principalele misiuni ale festivalului a fost întinerirea segmentului de public căruia muzica clasică se adresează și mă bucur nespus că acest lucru a fost realizat încă de la prima ediție, marea majoritate a publicului nostru fiind între 25 și 55 de ani, urmat de elevi și studenți. Oamenii participă cu inima larg deschisă la concertele din Classix. Ei vin pentru a descoperi și nu pentru a judeca, și totodată ei nu resimt aceeași presiune pe care o poate impune un cadru mai formal de concert, spune Dragoș.
Tema acestei ediției din 2023 este Metamorfoza și va avea loc între 26 februarie și 4 martie, reunind peste 90 de artiști din 15 țări, un record pentru festival. Metamorfoza pentru că, indiferent de transformările prin care am trece, ca indivizi sau comunități, muzica e mereu acolo, numitor comun. Mai multe despre premierele acestei ediții Classix povestește în continuare Dragoș Cantea, co-fondator și director artistic Classix Festival:
Relația cu muzica în copilărie
Ambiția mea personală în privința muzicii a apărut odată cu Bugs Bunny sau Tom și Jerry, iar pe parcursul anilor modelele au început să apară în imediata apropiere – Ioana Stănescu, Cvartetele VOCES și Ad Libitum fiind doar câteva dintre exemplele naționale care m-au modelat. Atât în privința disciplinei studiului, cât și al inspirației artistice.
La început consideram muzica ca fiind un element sacru în viața mea, mai ales când ajungeam în fața pianului. Treptat, acest respect care se apropia chiar de frică uneori, s-a transformat în curiozitate. Mi-am diversificat repertoriul, tehnicile de studiu, genurile abordate, ansamblurile în care cântam și în general muzica a devenit liberatoare pentru mine. Consider că schimbarea a avut loc pe măsură ce am observat că muzica este numitorul comun al tuturor trăirilor noastre umane și ne poate acompania întregul spectru al stărilor și reacțiilor de zi cu zi.
Povestea Classix
Încă din timpul studiilor în Norvegia am fost împins de mai mulți factori de a crea o platformă culturală între România și Scandinavia care să aibă un dublu rol – acela de a promova dimensiunea culturală a României în locații unde reputația țării noastre poate fi (semnificativ) îmbunătățită, precum și de a dezvolta mediul artistic autohton printr-o participare activă și dinamică la evenimentele de muzică clasică.
Potențialul de internaționalizare a Iașului este imens, iar eforturile care să promoveze multiculturalitatea sunt manifestate în câteva industrii precum medicină, farmacie sau IT, însă cultural nu au existat inițiative în această direcție. Classix a pornit la drum ca un liant artistic care să vină în sprijinul tuturor părților implicate (de la parteneri la autorități, și de la artiști la public), setând Iașul ca un pol al muzicii clasice în Estul Europei și având o adresabilitate și vizibilitate internațională.
Bilanț personal: de la primele ediții până acum
Primele ediții au fost în sine o descoperire. În primul rând descoperirea echipei formate - foarte diversă și interdisciplinară, precum și a publicului – foarte dornic de noi experiențe, foarte entuziast și cald.
Au fost și multe pariuri, atât manageriale cât și artistice, unele mai câștigate decât altele, dar la finalul fiecărei ediții marile învățături sunt cele de ordin empiric, în baza experiențelor trăite, care conturează în același timp și potențialul următoarei ediții.
Partea cea mai grea în organizarea unui astfel de festival
Fiecare ediție a venit cu propria ei dificultate majoră. În 2020 a fost problema câștigării încrederii partenerilor și a publicului. Odată definită integritatea și reputația festivalului însă, reglementările pandemice aferente anilor 2021 și 2022 au fost în sine provocări la care trebuia să ne adaptăm de la o săptămână la alta, în funcție de fiecare stat reprezentat în festival, la situația fiecărui artist, cât și la cea locală.
Punerea în practică a conceptului fiecărei ediții este una din părțile cele mai dificile de asemenea, întrucât în 2023 are în vedere coordonarea cu peste 90 de artiști internaționali și stabilirea unui repertoriu care să aibă în vedere atât potențialul inovator, susținerea direcției artistice, calendarul interpreților, cât și deschiderea publicului.
Publicul festivalului
Publicul festivalului oglindește atât echipa din spatele său, cât și artiștii invitați, fiind astfel definit de diversitate. Atât în privința vârstei, ocupațiilor, intereselor, sau chiar națiunilor.
Una din principalele misiuni ale festivalului a fost întinerirea segmentului de public căruia muzica clasică se adresează și mă bucur nespus că acest lucru a fost realizat încă de la prima ediție, marea majoritate a publicului nostru fiind între 25 și 55 de ani, urmat de elevi și studenți.
Oamenii participă cu inima larg deschisă la concertele din Classix. Ei vin pentru a descoperi și nu pentru a judeca, și totodată ei nu resimt aceeași presiune pe care o poate impune un cadru mai formal de concert.
Atmosfera
Experiența Classix este una foarte dinamică, cu o puternică latură socială și de networking, care unește generațiile. Locațiile concertelor sunt atât spații tradiționale dar retransformate prin design de lumini și proiecții new media, cât și locații nonconformiste, nedestinate concertelor de muzică de cameră.
De asemenea, seria Classix-in-focus își lasă amprenta asupra varietății artistice a festivalului, întrucât depășim sfera concertelor și descoperim și mese rotunde, paneluri internaționale, expoziții, workshop-uri dedicate studenților din universitățile de muzică și proiecții de film.
Ediția din 2023
Anul acesta atingem o nouă dimensiune, cu un număr record de peste 90 de artiști din peste 15 țări și cu multe premiere, din care îmi permit să amintesc două prime audiții absolute. Mai întâi, ciclul de lieduri pentru pian și soprană în elvish având la bază noua serie „Stăpânul Inelelor”, lucrare comandată de Classix compozitorului în rezidență Martin Romberg, în concertul Mystic Tales, precum și lucrarea simfonică „Mustața lui Dali și alte culori” realizată de Paul Pintilie în baza pictoromanului de mare succes al lui Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici, în concertul Imaginarium.
Pregătirile sunt în toi, suntem gata să primim publicul într-o nouă aventură clasică contemporană, iar provocarea noastră majoră va fi resimțită și de public – aceea de a fi în mare dificultate de a alege evenimentele preferate dintr-un calendar extrem de ofertant.
Tema de anul acesta: Metamorfoza
Conceptul metamorfozei este unul care stă la baza contextului global din ultimii ani. Atât pandemia, cât și agresiunile militare din jurul nostru ne-au transformat și continuă să o facă. Ne transformă societatea, ne transformă pe noi ca artiști, dar și ca public. În bine sau nu... rămâne de văzut. Muzica însă este întotdeauna acolo pentru a însoți aceste transformări și o vom descoperi în noi ipostaze la Classix 2023, stârnind emoții de care nu ne credeam în stare.
Rolul muzicii în 2023
Motivele pentru care ascultăm muzică în 2023 sunt foarte diverse. Poate vrem să dansăm, sau să ne inducem o anumită stare pentru alte activități (condus, curățenie, învățat). Poate vrem să descoperim sentimente înălțătoare, chiar cathartice, induse de cei precum Beethoven sau Mahler, sau să dăm frâu liber unor sentimente precum furia sau melancolia, pe care uneori ne poate fi dificil să le exprimăm. Poate vrem să redescoperim stări familiare și amintiri sau vrem să ne alienăm singurătatea. Sau poate că vrem efectiv să ieșim din rutina zilnică, ori chiar să învățăm lucruri sau genuri noi.
Oricare ar fi motivele sau stările, muzica este elementul prin care putem să ne eliberăm de lucrurile care ne consumă în interior și să pășim cu optimism și prospețime în gândire spre noi aventuri ale vieților noastre.
E nevoie ca arta sa fie adusă mai aproape de oameni?
Da, consider că oamenii trebuie să ia contact cu muzica la un nivel din ce în ce mai apropiat. Consider extrem de benefic ca muzica interpretată live de artiști să fie consumată ca un act cultural la care publicul să fie atent la diversele activități care fac posibil rezultatul artistic. Și anume – dacă participăm la un concert simfonic: să observăm comunicarea dintre dirijor și viori, să observăm momentele de solo ale instrumentelor de suflat și să identificăm instrumentele și rolul melodiei lor în momentul lucrării. Dacă ascultăm un cvartet de coarde la un eveniment corporate – să observăm cum acompaniamentul viorii a doua susține tema prezentată de prima vioară sau să observăm cum violoncelul își schimbă modul de a cânta în funcție de ceilalți colegi din ansamblu.
Astfel de lecții trăite strict prin puterea de observație a fiecăruia dintre noi ne vor aduce beneficii majore la nivelul întregii societăți – vom dezvolta un spirit puternic de empatie, de a-i asculta pe cei din jurul nostru, de a vorbi armonios și să oferim un sens real tuturor cuvintelor și acțiunilor noastre.
