Paul Dovan, Director of Photography (DOP), ar normaliza nestiinta si intrebarile. E singura sansa, crede el, sa schimbam o cultura in care ne este rusine sa recunoastem ca nu stim si sa intrebam. În orice domeniu, evolutia depinde de consultare, colaborare si cautarea celor mai bune solutii in echipa. Paul este un DOP auto-didact: tot ce știe despre imagine a invatat din masterclassuri online, de pe youtube, din carti, din natura și de la mentorii lui. A invatat intreband, incercand, testand, facand.
Cel mai important element pentru un DOP care vrea sa intre pe piata este portofoliul. Cea mai eficienta metoda de a-ti forma un portofoliu si de a capata si experienta in acelasi timp este sa tragi proiecte personale. Scurt metraje, spec ads (pentru cine nu cunoaste acest termen si vrea sa filmeze reclame, google it si aprofundati), clipuri muzicale, orice doar sa dati tot ce puteti ca sa aveti un produs final de care sa fiti multumiti si pe care sa-l puteti arata in portofoliu, spune Paul.
Povestim în continuare cu Paul Dovan despre cum a fost parcursul lui industrie si trecerea de la vlogging si Brand Management la limbajul vizual, ce se intampla in 2023 in acest domeniu, care sunt trendurile care influenteaza industria si cum au evoluat spoturile din Romania.
Declicul
De mic am gravitat spre zona artistica. Imi placea sa pictez, sa cant, sa imit diverse celebritati si cam orice imi permitea sa-mi explorez creativitatea. In afara unui gand de a deveni actor, nu eram neaparat orientat spre cinematografie, dar toate aceste pasiuni cu care m-am jucat de-a lungul timpului mi-au format o sensibilitate pentru frumos, in special pe plan vizual.
Declicul s-a produs brusc si sigur atunci cand am inceput sa fac vlogging pe YouTube. Desi canalul era despre psihologie si scopul meu la acel moment era sa devin life coach, m-am prins rapid ca eram din ce in ce mai absorbit de estetica si ma interesam mai mult de cum pot construi cadre mai misto decat de subiectele vlogului in sine.
Cireasa de pe tort a fost prima filmare la care am participat, unde am aflat ca exista un om care se ocupa de translatarea povestii in limbaj vizual. Atunci mi-a fost clar ce drum vreau sa apuc si am facut pasul pentru a trece din fata camerei in spatele ei.
De unde ai invatat
Sunt un DOP fara pedigree, nu am terminat si nici nu am inceput o facultate de film. Am terminat "Comunicare si relatii publice" si "Brand management", care m-au ajutat sa inteleg marketingul din spatele spoturilor publicitare pe care le filmez si mi-au oferit un limbaj util pentru a comunica eficient si constructiv cu agentiile, dar tot ce stiu despre imagine am invatat din masterclassuri online, de pe youtube, din carti, din natura (un profesor esential) si, cel mai important, de pe set, de la mentorii mei.
Internetul este plin de informatii de calitate si accesibile (dar si de informatii eronate, pe jumatate adevarate sau pur si simplu nepotrivite pentru gusturile tale si drumul ales), asa incat scuza lipsei de informatii a disparut. Procesul pe hartie este destul de simplu, doar ca trebuie sa te tii de el: te interesezi, triezi, internalizezi, aplici, repeat.
Prima data am luat camera (de telefon, OG VGA) in mana cand aveam 9 ani, pentru a filma un "scurtmetraj politist" impreuna cu un prieten, in care tot noi eram si actori, apoi cu ocazia vlogului meu, cand Stefan Mirica, un mare comentator, m-a inspirat, dar cu adevarat am inceput sa filmez cu ajutorul oamenilor de la care am invatat treaba, Alexandru Prepelita si Cosmin Mitu, carora le multumesc pentru sansa, ajutorul si lectiile oferite. Ei m-au bagat pe set, mi-au aratat cum stau lucrurile si, usor, usor, m-au trimis la proiecte.
Ce calitati iti trebuie pentru meseria asta
O sa trec peste skillurile evidente si o sa vorbesc despre cele de care ai nevoie mai ales dupa ce ti-ai format ochiul si mana si descoperi ca nu este suficient:
• sa fii un bun comunicator: sa intelegi ce vor sa spuna oamenii si sa te faci inteles. Imaginea are un impact major asupra productiei, asa ca trebuie sa te asiguri ca toata echipa este pe aceasi lungime de unda pe tot parcursul proiectului si ca toti trageti in aceasi directie. Asta porneste de la clarificarea viziunii alaturi de regizor si creatie si se continua cu diseminarea informatiilor. Nimeni nu citeste ganduri, asa ca trebuie sa fii proactiv si sa-ti impartasesti ideile cu toate departamentele implicate si sa mentii fluxul de comunicare deschis in ambele directii.
• sa fii om: cand esti prins in stresul proiectului si in goana dupa eficientizare este usor sa uiti cat de important este sa fii om, sa ii respecti pe ceilalti, sa iti pese de ei si sa ai grija de echipa. Lucru in echipa nu exista fara empatie si fara exersarea increderii in ceilalti si ar fi timpul sa schimbam paradigma "romanii nu pot lucra in echipa". De prea multe ori oamenii sunt tratati ca simple resurse, de prea multe ori se tipa si de prea multe ori oamenii se comporta ca fiind lenesi, incompetenti sau dezinteresati nu pentru ca asa sunt ei, ci pentru ca altii, care si-au insusit o neincredere globala fata de omenire in urma experientelor neplacute, le-au atribuit un rol eronat fara sa testeze realitatea macar. Persoanele tind sa se comporte exact asa cum le percepi, tu alegi eticheta, asa ca haideti sa dam dovada de curaj, sa lasam gherlele si tepele in trecut, sa fim generosi cu increderea acordata celorlalti si abia daca se dovedeste contrariul, sa ne-o retragem.
• sa fii echilibrat: acest domeniu are o natura destul de haotica. Planurile se dau peste cap, apar surprize in ultima secunda si, pe langa asta, in procesul artistic mai sunt implicate si viziuni si orgolii, care, prin natura lor personala, pot crea conflicte rapid daca nu esti pe faza. Este esential pentru sanatatea ta, a echipei si a proiectului sa gasesti o metoda de echilibrare psihica (de preferat sustenabila si sanatoasa) si unelte care sa te ajute sa manevrezi stresul. Intins pe canapea la psiholog sau facut covrig pe salteaua de yoga, mai devreme (de preferat) sau mai tarziu vei fi nevoit sa devii proactiv cu echilibrul tau
• sa imbini partea artistica cu cea pragmatica si sa fii flexibil: nu ajunge sa fii artsy-fartsy, trebuie sa ai o imagine de ansamblu, sa poti balansa viziunea artistica cu know-how-ul tehnic, sa intelegi logistica procesului de productie si managementul resurselor si sa fii destul de flexibil si detasat de ideile tale cat sa le poti modifica si adapta conform resurselor si cerintelor. Nu are rost sa plangi ca nu poate trece un avion prin cadru daca bugetul permite doar un porumbel. Fa ce poti mai bine si construieste cel mai mare castel in cutia cu nisip, atat cat permite cutia.
• sa fii cu un pas inainte: ca totul sa mearga smooth, trebuie sa planuiesti din timp si sa ai pregatit un plan B si C pentru eventuale obstacole. Odata ce ai facut planul de bataie, din nou subliniez, le comunici si celorlalte departamente ca toata lumea sa stie deja ce are de facut in ziua filmarii. Depinde de tine cat de detaliat vrei sa mergi, dar cu cat elimini mai multe necunoscute si lasi mai putin in voia sortii, cu atat reduci stresul pe set si iti permiti tie si echipei sa fiti deschisi la inspiratia de moment. Acestea fiind spuse, chiar si cu tot planningul din lume trebuie sa fii adaptabil. Obstacolele spontane tind sa apara, dar este mult mai usor sa le adresezi daca ai o baza de la care sa pleci.
• sa scoti ce este mai bun din coechipieri: da-le ocazia sa straluceasca prin expertiza lor, lauda-i onest si cu inima deschisa si pastreaza moralul echipei ridicat. Chiar si un simplu fist bump face minuni.
Sfaturi pentru cei care incep acum
Sfatul pe care l-as da celor care vor sa devina DOP este sa nu se lase descurajati pentru ca acum este mai usor ca niciodata.
Pentru partea teoretica, asa cum am spus, exista multe resurse de calitate si accesibile pe internet. Wandering dp, filmmakers academy, team deakins podcast, cooke optics, operpost ar fi niste puncte de plecare. Materialele educative ar trebui mereu trecute prin filtrul "ma ajuta sa avansez si sa ajung in punctul in care imi doresc sa fiu sau ma indeparteaza de acesta?". Este placut sa fii o biblioteca mergatoare, dar la cat de scurta este viata este util sa prioritizezi ce consumi.
Pentru partea practica, echipamentele video sunt din ce in ce mai accesibile, asa ca apucati-va sa aplicati si sa testati teoria cat mai repede. Odata cu black magic pocket 4k sau 6k a disparut scuza "nu am un cinema camera cu care sa trag". Exista obiective vintage ieftine pe OLX, exista lumini destul de puternice si versatile pentru pretul lor de la Nanlite si Aputure, casele de rental sunt de cele mai multe ori binevoitoare cu cei la inceput de drum, poti incropi o echipa de oameni pasionati cu care sa faci treaba, doar sa o faci.
Cel mai important element pentru un DOP care vrea sa intre pe piata este portofoliul. Cea mai eficienta metoda de a-ti forma un portofoliu si de a capata si experienta in acelasi timp este sa tragi proiecte personale. Scurt metraje, spec ads (pentru cine nu cunoaste acest termen si vrea sa filmeze reclame, google it si aprofundati), clipuri muzicale, orice doar sa dati tot ce puteti ca sa aveti un produs final de care sa fiti multumiti si pe care sa-l puteti arata in portofoliu.
In cazul proiectelor personale, de multe ori procesul este mai smooth si produsul final este mai bun daca pleci in ordine inversa fata de un proces de productie nomal: prima data faci un inventar cu resurse accesibile (oameni, locatii, echipamente etc) si apoi formezi o poveste in jurul lor. Altfel, este destul de greu, pentru ca la inceput resursele sunt limitate si vei ajunge sa faci compromisuri si sa scazi din calitate, iar calitatea este totul pentru un portofoliu.
Nu in ultimul rand, networkingul este foarte important. Daca munca voastra nu ajunge in fata oamenilor din industrie, sansele sa avansati sunt minime. Expuneti cea mai buna munca a voastra pe social media si odata ce aveti o baza de proiecte de care sunteti multumiti, incepeti sa trimiteti mesaje si mailuri catre persoane din domeniu si case de productie cu care ati vrea sa colaborati si aratati-le ce ati facut si de ce sunteti in stare. Fiti sinceri, scurti si la obiect, fara lingusiri si fara manipulari. Atunci cand auziti vocea interioara care spune "Poate nu este cazul acum. Cine sunt eu sa vorbesc cu x care este consacrat? De ce m-ar baga cineva in seama?" este momentul sa actionati pentru ca 99% din cazuri, oamenii sunt binevoitori si deschisi. Nu toate mesajele duc la colaborari, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa le trimiteti. Fiti oameni buni, cunoasteti oameni buni si, cine stie, poate iese ceva misto.
Lucruri bune si rele
Partea buna este ca exista tot mai multe oportunitati de lucru pentru DOP chiar si la inceput de drum, valurile noi de profesionisti din domeniu sunt din ce in ce mai misto, iar valoarea nutritionala (dpdv artistic) a proiectelor de advertising creste. Daca inainte exista cumpana "proiecte pentru bani si proiecte pentru suflet", acum cele doua se imbina tot mai des in proiecte de tip brand storytelling, lucru care ne salveaza de inimi indoite, sudori reci si guri infometate.
Partea rea este ca, fata de piata din afara (comparatie inevitabila), numarul acestui gen de proiecte este foarte mic. Probabil va mai dura ceva pana sa ajungem in pas cu lumea, asa cum se intampla de fel, dar in orice caz, pe spectrul care incepe la teleshopping si se termina la brand films, unde produsele nu apar in mod necesar si focusul este mai mult pe poveste, as spune ca inclinam in partea fericita, avand perspective optimiste.
Schimbari
In ultimii ani, stilul enhanced-naturalism este din ce in ce mai pregnant, ceea ce ma bucura foarte tare, pentru ca este un echilibru fin intre respectul pentru natura si modelarea creativa a imaginii la care eu aspir.
Se exploreaza curajos imaginile intunecate, imperfectiunile realizate cu tot felul de obiective vintage, filtre sau emulari de film, stiluri de iluminare contrastanta etc. Ne intoarcem inca o data spre clasici, dar mai bine pregatiti cu echipamente care sa sustina si sa ne permita aceste interventii subtile.
Calitate pe bani putini
"Bani putini" este un concept relativ, pentru un individ un buget de 30.000 euro suna imens, in timp ce pentru anumite case de productie este de abia un entry point. Absolut se poate realiza ceva de calitate cu bani putini in ziua de astazi (nu pe gratis si nici aproape de gratis), dar totul se rezuma la trei elemente: bani, timp si fiabilitate. Daca nu ai bani, atunci te va costa mai mult timp si fiabilitatea scade (cam asa arata ecuatia pentru proiectele personale la inceput de drum), iar daca vrei rapid si sigur, te va costa mai multi bani.
Cat despre telefoane, au avansat mult, dar inca nu pot produce rezultate de inalta calitate, constant, intr-o diversitate de medii si scenarii de lumina, asa cum face o camera profesionala si nici nu ar trebui sa ne asteptam sa fie capabile de asta pentru ca sunt gandite pentru altceva. Desigur ca poti filma ceva misto cu un telefon daca faci vlogging sau esti pe influencereala, dar nu un spot profi.
Evolutia spoturilor
Lasand nostalgia deoparte, eu zic ca formatul orizontal nu va disparea dintr-un singur motiv pragmatic: intr-un format orizontal incape mai multa informatie vizuala necesara transmiterii mesajului si asta ne permite un limbaj mai divers.
In ce priveste evolutia spoturilor, derivarea livrabilelor din orizontal in vertical va continua si posibil sa se produca o separare drastica intre spoturile de tip direct marketing, care urmaresc KPI pe termen scurt si mediu bine definiti si care vor fi filmate vertical, si spoturile de tip brand film, la care se preteaza mai bine un format orizontal.
Relatia cu clientul & agentia pe platou
In general comunicarea cu agentia este mentinuta de regizor, eu intervin doar punctual, daca este nevoie sa completez motivarea unei viziuni pe care am stabilit-o impreuna cu regizorul sau ca sa ofer solutii pentru diverse obstacole.
Regizori preferati
Am avut norocul sa lucrez cu regizori care sunt oameni misto, pentru mine conteaza foarte mult asta. Cu toti m-am inteles bine, dar cel mai bine m-am potrivit la vibe cu Federico Favino si cu Andrei Gheorghe.
Daca echipa isi face bine treaba este clar ca proiectele ies, dar atunci cand adaugi si componenta umana si exista prietenie, deschidere si comunicare libera, totul devine mai placut. Si un alt lucru foarte important: deschiderea spre colaborare.
Proiecte recente
In ultima perioada chiar au fost proiecte fun si echipe de oameni misto cu care ma bucur ca am colaborat:
• Otter Black Friday 2022 - Tu faci diferenta (2029, Federico Favino)
• Free @ ING (Bread content, Ironic Distors)
• Amuse bouche Ep 4 - Ingrediente irosite (Diud, Andrei Gheorghe)
Nu prea am mai avut timp de proiecte personale si chiar am simtit de curand nevoia de asa ceva. Ultimul proiect personal a fost pentru cei de la Climb Again, care sunt pur si simplu incredibili si au tot respectul meu pentru ceea ce fac.
Autopromovare
Postez pe Instagram, Vimeo, Youtube si website-ul meu, dar de Facebook nu ma mai ating de ceva timp, l-am lasat strict pentru uz personal.
E ok să nu știi
Daca as avea ocazia, si sper sa o am, as normaliza nestiinta si intrebarile. La noi in tara exista in continuare un substrat de neincredere in profesionist, indiferent de specialitate, si iluzia ca "cea mai buna munca este cea facuta cu mana ta", iar aceste particularitati se simt si in industria noastra.
Exista clienti care le spun arhitectilor cum sa le proiecteze casa si pacienti care mai ajusteaza reteta data de medic. Cred ca aceste lucruri sustin o cultura individualista. Simtim presiunea de a face totul mai bine decat coechipierii nostri si ne este frica, ba chiar rusine sa recunoastem ca uneori pur si simplu nu stim, prin urmare nici nu intrebam, iar lucrul in echipa este afectat.
Un DOP trebuie sa inteleaga in detaliu aspecte ce tin de camera, lumini, echipamente, storytelling, imagine etc., dar nu el este detinatorul tuturor raspunsurilor si nu ar trebui sanctionat pentru actul uman de a nu sti ceva la un moment dat, pentru ca asta doar alimenteaza cercul vicios. Exista mai multi oameni in echipa, fiecare cu expertiza lui valoroasa, si este normal sa te consulti si sa te completezi.
Sa pretinzi ca faci focus mai bine decat un focus puller, ca pui sinele de dolly mai repede decat cei de la grip sau ca gasesti componente mai potrivite pentru un build decat cele pe care le gaseste un asistent de camera mi se pare un joc pervers, neproductiv, ba chiar distructiv pentru spiritul de echipa. Este ok sa nu stii si sa intrebi, conteaza sa gasesti solutii. Altfel, teama de persecutie inhiba colaborarea si fiecare isi vede de binele lui, nu de binele proiectului.
