Deniz Coaca a trecut prin mai multe avataruri pana a ajuns la ce il defineste cel mai bine in prezent, statutul de pictor. A fost strategic planner, facator de reclame si campanii, dar dupa cateva calatorii a renuntat la minciunile din advertising, dupa cum declara. A ales sa se amestece in culorile din studioul sau, inspirat fiind de cele din jurul sau, de oameni, masini, cluburi, mici, bombe nucleare sau calambururi.
Pictura e foarte senzoriala. Eu, ca pictor incepator, incerc sa exploatez cat pot acest aspect astfel incat oamenii sa isi puna intrebari nu despre ce am vrut sa zic, ci despre ce au ei de perceput.
Spune ca in ultima perioada a acumulat multa informatie si ar vrea sa le faca pe toate, fapt ce s-a lasat cu un burnout. Criticii spun ca e fauvist, dar cel mai bine e sa apreciati cu ochii si simturile voastre locul lui in pictura. Deniz pregateste o expozitie in ianuarie si va invita sa-i dati un add pe Facebook pentru a afla exact locatia si sa veniti in numar cat mai mare. Povestea lui, pe scurt, mai jos.
Inceputurile tale dinainte de pictură
Am fost mostly digital marketer, ajungand sa fac asta din postura de strateg. Ca digital marketer le-am facut pe toate, fiind printre primii experti in Google Adwords din Romania, ca apoi sa ma specializez in UX design si in social media, dar am dezvoltat si joculete, platforme, chiar si un fel de Facebook-meets-Linked_In pentru o companie.
Printre pasiunile mele se aflau voley-ul si mai demult poezia, dar pe care din niste motive personale si regretabile am abandonat-o.
Tipurile de minciuni din publicitate
Daca imi dai voie, sunt minciuni de 3 feluri: minciuni directe, adica promisiuni false cu care am operat si eu. Scriam in anunturi de Adwords ca slabesti 3 kg in 5 zile cu o pastila.
Apoi e minciuna inocularii unei nevoi false. Cu asta se ocupa publicitatea. Nu ai nevoie de nu stiu ce asigurare super-jmechera, de o masina nu stiu de care, astea sunt nevoi false ce exploateaza diverse nevroze. Eu, in afara de faptul ca mi-am burdusit casa cu albume de arta, traiesc acum minimal, desi ma mint ca trebuie sa am si sa fac si eu lucruri ca sa fiu in rand cu lumea, adica publicitatea ma „face” in continuare
Apoi e minciuna alegerii, intre doi competitori, sa spunem Coca-Cola si Pepsi, din care rezulta o falsa constiinta. Tot apa aia cu zahar e, dar se investesc miliarde in publicitate ca tu sa crezi ca sunt cine stie ce mize in joc (ca esti mai cool, respectiv mai familist), despre identitatea ta si ca tu trebuie sa alegi. Din aceasta falsa alegere rezulta falsa constiinta, cand spatiul public ar putea fi folosit pentru a determina ce fel de viata vrem sa ducem ca cetateni, ce fel de sistem politic vrem, cum sa ne tratam minoritatile si seniorii, ce fel de invatamant ne dorim pentru copiii nostri, cum sa reciclam mai bine, si lista poate continua.
Scoala din Elveția si perioada din Asia
M-a facut mai atent asupra multor tematici sociale. Acolo am invatat ce inseamna de fapt marxismul si ca nu este aceasta sperietoare de ciori cu care ne-a traumatizat pe noi istoria. M-a facut sa vad ce inseamna un middle class angajat politic, dar care sunt si limitele lui, existand acolo un oportunism al celor privilegiati. Si privilegiati sunt cam toti care stiu bine unde sunt suferintele acestei lumi, dar aleg sa profite in continuare de pe urma lor.
In Asia am vazut ca nici religia nu este o tampenie. Am stat in Malaysia, confluenta a cel putin 3 religii, si am vazut multa omenie, adresata mie si nu numai, ca rezultat direct al religiei. Asta m-a facut sa ma indrept catre crestinism, dupa ce am fost ateu. Da, sunt un crestin de stanga, ce sa vezi...
Temele de inspiratie
Uite din Kranutz de exemplu (care acum a inchis), am pictat 2 lucrari, in stiluri complet diferite. Cotidianul, sau lucrurile de care ma atasez, e o sursa. Dar mult vine tot dintr-o tehnica de advertising, din calamburul a doua idei, de exemplu mancatul de mici si apocalipsa nucleara.
Spatiul ideal de expunere
Mi-ar placea spatii cat mai mari, aerisite. Un abator dezafactat, un hangar, chestii din astea. Personal prefer sa pun aspectul confruntarii cu opera in fata socializarii, deci favorizez un spatiu mare, mai anonim.
Ce mesaje vrei sa transmiti
Pictura e foarte senzoriala. Eu, ca pictor incepator, incerc sa exploatez cat pot acest aspect astfel incat oamenii sa isi puna intrebari nu despre ce am vrut sa zic, ci despre ce au ei de perceput. Dar incerc sa dau raspunsuri, revin la cel cu micii si apocalipsa - ai putea zice ca e o metafora ca noi consumam in timp ce suntem indiferenti la impending doom. Dar felul in care am incercat sa pictez, prin asta incerc sa transced aceasta metafora, omul ala e deconectat, are o viata a lui. Pictura comunica cred mai mult, precum poezia, mai mult decat proza, prin senzatii, iar eu aleg obiecte care imi sunt familiare, mostly oameni, masini, flori, ca sa redau un tip de senzatie. As vrea sa fac o poezie a umorului si a veseliei dar sarcastica in acelasi timp.
Rolul picturii in 2022, intr-o lume invadata de imagini de tot felul
Cred ca pictura buna e anti-ideologica. Nu ma refer la aspectul politic, desi si acolo avem exemplu pe Emil Nolde care simpatiza cu nazismul, a fost refuzat in repetate randuri de catre nazisti, si el picta flori. Ea ne ajuta sa „degustam” senzatii si nu idei neaparat, desi ar fi multe de zis despre pictura contemporana care favorizeaza un anumit spectru de mesaje. Apoi mai e chestia asta fascinanta ca intri in capul unui artist, intri in lumea altcuiva. Prin asta te poti imbogati nespus.
Fuziunea picturii cu AI
Pai pentru mine AI e o mortaciune. Nu ma intereseaza aspectul tehnic, nu ma intereseaza ceva creat de cineva care nu are o istorie.
Cat despre NFT-uri, ma pricep prea putin, dar s-ar putea sa fie un fad sau ceva volatil precum criptomonedele, ceva marginal, mai degraba, sau de nisa. Pe cand pictura pe panza, si numai, daca ne uitam cu 80 de ani in urma, ca sa nu mai zic de miile de ani, exista acolo consistenta si are valoare suficienta.
Pictura virtuala
Acum ca zici, nu m-am gandit. Dar zi de zi, in and out, eu ma gandesc daca sa fac cutare culoare mai pastoasa, sau mai zemoasa, din contra. Ori asta implica ca trebuie sa stai impreuna cu obiectul. Dar mi-ar placea sa vad o holograma, sau ceva imersiv, care sa fie arta, cu care sa pot sa tranzactionez aceleasi emotii.
Arta angajata
Cred ca e la alegerea fiecaruia. Pana la urma creezi la intersectia intre ce iti place, ce te pricepi, si ce e important pentru tine. Daca politicul e important pentru tine, vei crea politic. E devreme sa ma pronunt, dar eu am ales sa fac si politic.
Cum poate omul de rand sa inteleaga mai bine pictura abstracta
Senzatia. Asta e cheia. Senzorialul. Si incercarea de a te epura de preconceptii. Apoi, incepi incet incet sa iti formezi propriile standarde, iar asta se intampla automat, devii si tu „critic”.
Cum te raportezi la alti pictori, la scoli si curente de pictura in general
Cred ca eu sunt un fel de fauvist, asa mai mult conform unei critici de intampinare dupa ce-a de-a doua mea expozitie. Dar am acumulat in ultima vreme enorm de multa informatie si as vrea sa le fac pe toate, astfel incat am ajuns frustrat si intr-un burnout, fara sa fi facut nimic, hahhaha.
Cine da valoare unui pictor sau tablou
O sa-ti zic ce am inteles la nivelul meu. Eu am vandut intre 500 si 1300 de euro o lucrare. Ce am inteles e ca picturile in sine nu valoreaza nimic, valoarea lor e fix zero, daca eu m-as OPRI DIN PICTAT. Valoarea cu cat vand acum reprezinta cota mea actuala ca incepator. Naiv fiind, am crezut ca oamenii vor sa isi puna ceva colorat si haios in casa, dar nimic mai fals. Ei spera ca eu sa continui sa creez, sa creez mai mult si mai bine, mai multa critica favorabila, mai multe expozitii, mai multa vizibilitate, astfel incat cota sa creasca si investesc deci speculativ. Asa functioneaza. Acele tablouri care costa 2 mil, sunt facute de artisti care au facut multi pasi, respectiv i-au facut repede, inspre acea cota. Evident ca la de la un punct incolo lucrurile scapa de sub controlul lor, dar hey, asta e capitalismul.
Expozitia pe care o pregatesti
Sper sa veniti in numar cat mai mare, pe Bitolia 40. Dati-mi add pe Facebook Deniz Constantin, ca sa va tin la curent cu data, intrucat cladirea e in constructie. Va fi o expozitie cu cateva lucrari facute la scoala pe care am facut-o la Barcelona, cateva, lucrari selectate vechi, cat si lucrari noi, de dimensiuni din ce in ce mai mari. Am inceput sa lucrez pe mare! Va astept!
