[La shopping cu creativii] Mădălina Donciu: Eu sunt genul de om destul de constant în alegerile sale, consumatorul ideal

Dacă ar putea vorbi coșul de cumpărături, ar spune despre Mădălina Donciu, senior copywriter la Mercury 360, următoarele: cel de la supermarket că e plictisitoare, probabil, că gătește și o preocupă ce consumă. Cel online, că e nehotărâtă. Dar, clar, ambele, că e moderată și responsabilă.

Felul în care consum totul e diferit. Sunt mai responsabilă și mai conștientă de acțiunile pe care le fac. Și de resurse. Tind să fac totul pentru a prelungi durata de viață a produselor. Încerc, pe cât de mult de poate, să consum fără să risipesc

Mădălina are unele produse și branduri pe care le cumpără în mod recurent și spune că este influențată de calitatea comunicării. E genul care face liste, pentru că asta o ajută să se orienteze mai bine. Mersul prin supermarketuri, clar, e parte din fișa postului. Bea aceeași cafea de 10 ani și are peste 10 tricouri albe, model identic. Nu i s-a întâmplat până acum să facă reclamă unor produse care nu-i plăceau.

Shoppingul: plăcere sau corvoadă?

Cumpărăturile sunt mai mult o necesitate pentru mine, nu fac parte din categoria aceea care își petrece timpul liber de bună voie la cumpărături. Felul în care îmi fac cumpărăturile ține foarte mult de stare. Ies cu plăcere să-mi cumpăr ce am nevoie și încerc să mă bucur, dacă știu că am timp. Timp să merg în voie printre rafturi și raioane, să citesc etichete, să aleg ce-mi place, să văd ce mai e nou și-așa mai departe.
Nu-mi plac deloc cumpărăturile fugărite – din nicio categorie. Așa că, dacă timpul nu-mi ajunge ca să fac cumpărături în voie, comand. Sau amân ce poate fi amânat.

Totul devine o corvoadă când ajungem la haine. Și la vreo ocazie de soi. Știți ce zic: când cauți o rochie mai deosebită, un outfit de încadrat în vreo temă, toate fug de tine. Când nu cauți nimic, atunci vin spre tine toate.

Pandemia mi-a schimbat și mie comportamentul. Acum îmi este la îndemână și mi-a intrat în obicei să comand online tot am nevoie pentru casă. De la ouă... la soluție de șters geamurile. Lucru care are multe avantaje, dar și dezavantaje.
Nu știu cum e la voi, dar eu, înainte de pandemie, nu făceam asta.

Calculată sau cheltuitoare?

Cred că sunt mai mult calculată decât cheltuitoare. Cumpăr ce-mi trebuie, cât îmi trebuie și când îmi trebuie.

Încerc să-mi păstrez cumpătul și când vine vorba de cosmetice și skincare, unde am o slăbiciune și da, mai uit să mă uit la preț și mai am nevoie de câte un Aspacardin când ajung la check-out.

Chestii scumpe la care nu ai renunta

Nu știu dacă fac eu alegeri scumpe, dar n-aș renunța la lucrurile care îmi ușurează viața, care mă scutesc de efort și datorită cărora câștig timp.

Aș putea să renunț oricând la bijuterii, aș putea să mă limitez la două creme, trei lulele, aș putea (de fapt, pot deja) să-mi iau genți, pantofi și haine pe care știu sigur că n-am să le port doar o dată, dar n-aș renunța, de exemplu, la mașina de spălat vase, la Costică – aspiratorul care face treaba în locul meu sau la robotul meu de bucătărie care face avioane. Never ever.

Tabieturi de shopping

Îmi place să merg singură la cumpărături, asta e regula numărul unu. Mă îmbrac lejer, ascult muzică și mă bucur de timp. Când îmi cumpăr haine, sunt la extreme. Nu prea îmi place să probez, așa că dacă ceva mă convinge să o fac, iau magazinul de la capăt și colectez tot ce cred mi-ar plăcea. Ori nu probez nimic, ori probez tot magazinul, să înțelegem o treabă.

Când fac shopping online, deschid o mie de tab-uri. Ce-mi place mult, pun în coș. Ce mi-ar plăcea, dar mai târziu, pun la favorite. Și la un moment dat mă plictisesc rău și închid tot. Și uite așa pierd vreo două ore din viață. Dacă a doua zi mă mai gândesc la vreun produs pe care l-am pus în coș, intru și comand. Dacă nu-mi mai amintesc ce am ales, înseamnă că nu am nevoie de nimic din ce era acolo și ne luăm la revedere fără să sufere nimeni.

Ultimul produs cumpărat online

Pe lângă lapte, apă și detergent, un trimmer pentru scame. Ăla era la reducere.

Când și de ce mergi în magazine

Merg în magazine când produsele pe care le vreau sunt indisponibile online, când cumpăr pe ultima sută de metri și livrarea s-ar face prea târziu și mai ies din casă pentru cumpărăturile ce țin de proaspăt: fructe, legume, carne.

La modul ideal, am un program. Că nu reușesc să mă organizez atât de bine ca să-l respect în fiecare săptămână, e altceva. Organizarea îmi dă confort și îmi place să fac un plan săptămânal, să-l transform în listă, să cumpăr sâmbăta doar ce-mi trebuie și să nu avem bătăi de cap toată săptămâna.

În realitate, mai dăm și de haos și apelăm fie la comenzi de mâncare, fie la cumpărături rapide, aproape zilnice, pentru care prefer supermarketurile. În hipermarketuri mă cam pierd, dar le vizitez ocazional – face parte din fișa postului.

Plăcerile vinovate

Peștișorii ăia cu susan și mac. Trebuie să-i știți.

Scumpirile din ultimul an și bugetul

Eu sunt genul de om destul de constant în alegerile sale, consumatorul ideal.
Odată ce m-a convins un produs, continui să-l aleg on and on. Beau aceeași cafea de peste 10 ani, am un model de tricou alb, simplu și clasic, în peste zece exemplare identice, îmi plac niște biscuiți cu cremă pe care îi cumpăr și recumpăr de fiecare dată, port același parfum de la 18 ani și cred că dacă ar trebui să aleg repede, sub presiune, aș alege cu ochii închiși aceeași marcă de mașină, dacă ar fi s-o schimb.

În linii mari, alegerile mele au rămas cam aceleași, însă ceva s-a schimbat de-a lungul timpului, într-adevăr. Felul în care consum totul e diferit. Sunt mai responsabilă și mai conștientă de acțiunile pe care le fac. Și de resurse. Tind să fac totul pentru a prelungi durata de viață a produselor. Încerc, pe cât de mult de poate, să consum fără să risipesc. Cumpăr doar trei ardei și doi morcovi, dacă doar de atât am nevoie. Nu mai spăl trei rufe, ci mașina plină, am grijă să nu-mi expire produsele în dulap sau frigider și tot așa. E ceva de bun simț și da, poate fi și ăsta un mod de a controla bugetul.

Influența publicității

Mă influențează în măsura în care beneficiul este unul relevant pentru mine. Real, rapid și palpabil. Când e bine făcută, da, mă influențează.

Faci o disociere între rolul tău de insider și cel de cumpărător?

Fac. Sau se face singură, nu-mi dau seama. E o delimitare firească între omul care analizează, caută, judecă sau iubește comunicările brandurilor și omul care cumpără.
E clar pentru ce e acolo și ce are de făcut fiecare.

Ai vreun produs pe care nu l-ai cumpărat din cauza reclamelor?

E foarte posibil ca vreo preferință de-ale mele să fi început cu o reclamă. Biscuiții Oreo, poftim: „Bagi în lapte... și mănânci”. Nu i-am băgat niciodată în lapte, dar sunt preferații mei încă de pe atunci.

Există branduri pe care le evit pentru calitatea proastă a comunicării. << consumatorul nu e prost, consumatorul e nevastă-ta.>> Chiar mă întreb cu cine sunt căsătoriți oamenii din mâna cărora ies asemenea lucruri.

Există branduri pe care Mădălina consumatoarea, exasperată, a promis să că nu le va cumpăra niciodată, din cauza lansărilor agresive. Mădălina consumatoarea s-a răzgândit. Acum e cu unul dintre brandurile cu pricina pe chat și-l întreabă dacă mai durează mult până ajunge comanda.

Branduri preferate

Oho, există. Cumpăr și recumpăr acele produse care nu m-au dezamăgit până acum. Majoritatea preferințelor mele au la bază ceva funcțional. Primesc ce mi-au promis, it’s a fact pentru mine că funcționează. Evident, o comunicare bună adaugă întotdeauna substanță și mă fidelizează mai mult decât orice.

Barilla – paste bune, n-ai cum să greșești, aplauze după fiecare masă, ca-n reclama mea preferată.

Sau Domestos – cureți repede, strălucește frumos, miroase a curat, fără monștri în vasul de toaletă. Lavazza Crema e Gusto – mai mult gusto decât crema și asta-i tot ce mă interesează. Thierry Mugler, Alien. În paleolitic, când l-am descoperit eu, pe lângă faptul că mirosea senzațional, era rarisim, deosebit. Acum e mainstream, dar încă îl aleg zilnic, că fără el parcă nu-s eu.

Există branduri care mai mult tac, dar pe care continui să le cumpăr dintr-un fel de dor de vremuri, oameni și locuri: Africana, Papi, pernuțele Olla sau Frutti Fresh de pere.
Există branduri pe care le iubesc cu totul și de la care vreau cam tot: Sephora (glumesc). Celine – acum chiar nu glumesc.

Citești etichetele produselor?

Citesc. Mă interesează în primul rând să înțeleg ce conțin și să nu ne facă rău nouă, ca specie. Dacă prin achiziție are și impact pozitiv – că e o cauză, că e un pas înainte spre ceva, și mai bine.
Reciclabil, sustenabil, cruelty free – mă interesează.

Ți s-a întâmplat să lucrezi pentru produse care nu-ți plăceau?

Încă nu.

In caz de apocalipsă, 3 produse pe care le-ai lua cu tine în buncăr

Doar 3? Pai aș lua un rucsac și-ar încăpea în el mai mult de trei. Dar, ca să și răspund: apă, mâncare și la cum mă știu, și telefonul.

Cum va fi shopping-ul peste 20 de ani

Mult mai simplu. Cred că ne vom uita la seriale și vom putea pune direct în coș sneakerșii, fustele și bijuteriile pe care le vedem purtate de actori. Cred că ne vom pune ochelarii de VR și vom proba haine în sufragerie. Și poate că tot cu aceiași ochelari la ochi (care vor fi ceva super minimalist, ca ochelarii de vedere de acum) vom vedea reclamele mișcându-se pe lângă noi: pe același trotuar sau prin metrou.

Te uiți la coșurile de cumpărături ale celor din fața ta la coadă?

Cred că toată lumea face asta. E nepoliticos? Mă uit și îi scriu și povestea. Unde lucrează, câți membri are familia, de unde vine, cu ce se ocupă, ce-a visat să fie și ce a ajuns, ce gătește, cât gătește.

Ce ar spune coșul despre tine

Cel de la supermarket ar spune că sunt plictisitoare, probabil. Nimic special, că gătesc și că mă preocupă ce consum. Cel online, că sunt nehotărâtă și să-l mai las în pace. Ambele ar spune că sunt moderată și responsabilă. Fată model. :))