Asociația română de psihoterapie prin dans și mișcare (ARPDM) închide „Cercul de sprijin”, un proiect de intervenție culturală adresat pacienților psihiatrici din trei spitale de psihiatrie și a trei comunități de beneficiari ai instituțiilor partenere. Demersul a avut ca scop facilitarea accesului la cultură în zone neconvenționale și a activării terapeutic-culturale prin dans, dans-terapie și metode din teatrul oprimaților.
„Cercul de sprijin” a preluat ștafeta de la proiectul „MoveMental”, derulat de Indie Box în 2021, adresat pacienților și personalului spitalicesc din Spitalul de psihiatrie Voila, dar am extins paleta de beneficiari prin noi parteneriate cu spitalele de psihiatrie Eftimie Diamandescu și Săpunari și trei centre comunitare, Fundația Estuar Răzoare, Fundația Estuar Ploiești și SASPAD Arca.
Proiectul de intervenție culturală a fost posibil prin co-finanțarea Administrației Fondului Național Cultural, precum și prin sprijinul și găzduirea evenimentelor de către partenerii de proiect, Indie Box, Fundația Estuar, Asociația Equilibrium, SASPAD Arca, Spitalul de psihiatrie Voila, Spitalul de psihiatrie Eftimie Diamandescu și Spitalul de psihiatrie Săpunari. Proiectul s-a desfășurat în perioada iulie-noiembrie 2022 și a oferit acces la două proiecții de film „Ship of Fools”, două reprezentații ale spectacolului de dans contemporan „Călușul - de la ritual la terapie” și film VR, două reprezentații ale spectacolului de dans contemporan „Mareele de primăvară ale unei fete cuminți”, și a prevăzut o serie de ateliere de dans-terapie în spitalele partenere și în comunitățile de beneficiari din instituțiile partenere.
Activitățile programate pentru beneficiari s-au încheiat pe 16 noiembrie 2022 și am dori să împărtășim din reflecțiile echipei de dans-terapeuți:
Alexandra Cucu: Din perspectivă terapeutică, „Cercul de sprijin” a însemnat oportunitatea de a le oferi pacienților psihiatrici șansa de a se exprima prin mișcare și dans, de a se deschide emoțional și a avea puțin mai multă încredere să se miște așa cum simt, din inimă, singuri sau împreună cu grupul.
Recunoștința lor m-a înduioșat în multe momente. Am pornit la lucru cu propuneri simple, bazate mult pe faptul de a oglindi mișcările voluntare sau involuntare ale participanților, apoi am construit designul atelierelor integrând informații și preferințe care veneau de la pacienți. Dansul și mișcarea au „topit” încet-încet rezistențele și blocajele lor și în general am reușit să îi integrăm în grup și pe cei care păreau a fi foarte problematici (hiperactivi sau foarte verbali sau insistenți). Au fost și câteva momente de împărtășire a unor experiențe de viață foarte dureroase, iar grupul a reprezentat acel „spațiu neutru” în care experiențele să poată fi conținute și eventual procesate prin mișcare.
Ca atmosferă, în atelierele din spitale fiecare pacient s-a centrat mai mult pe sine și pe experiența de mișcare avută, pe faptul de a se mișca astfel încât să se simtă liber, să se bucure de dans. Sentimentul general a fost acela că „s-au întors mai mult către viață”, spre deosebire de dispoziția obișnuită, când se lasă copleșiți de gânduri negre. A apărut și un sentiment pozitiv de a fi împreună, de apropiere, împărtășire și respect pentru celălalt, însă abia la atelierele din comunități am simțit că există cu adevărat empatie în grup, că participanții fac eforturi să se asculte unii pe ceilalți și că se bucură să primească sprijinul emoțional din partea celorlalți. În unele momente s-au încurajat unii pe ceilalți, au început să aibă inițiative mai notabile, având propuneri de mișcare sau dans pentru întregul grup, care au fost realizate. Așa cum scria una dintre participante, „ne spălăm rănile emoționale prin dans - rănile nu dispar, dar se calmează și se micșorează, nu mă mai războiesc cu mine însămi”.
Loredana Larionescu: Întregul proiect m-a pus în fața celei mai mari diversități de grupuri cu care m-am confruntat vreodată: de vârste, abilități, diagnostice, grade de coeziune, niveluri de energie.
Grupul de la ARCA, în special, a fost o provocare din cauza diversității de abilități nu numai mintale, ci și fizice (a inclus, pe lângă persoane cu suferințe predominant psihice, și o persoană nevăzătoare, una cu o malformație congenitală a brațelor, una cu un traumatism la picior, care nu se putea ridica). Intervențiile au trebuit adaptate pentru a include pe cât posibil toți participanții, care adesea au fost cooptați să se ajute unii pe alții pentru a lua parte la unele activități. De pildă, persoana cu o malformație a mâinilor avea uneori nevoie de ajutor pentru a-și atinge unele părți ale propriului corp sau pentru a scrie și desena, iar persoana nevăzătoare era condusă de mână pentru a dansa în cerc și primea sugestii corporale pentru a-i oglindi pe ceilalți.
În același timp, nivelul de atașament creat între facilitator și grup a fost impresionant, așa cum a reieșit la ultima ședință, când participanții mi-au oferit la despărțire flori - trezind în mine neașteptate și înduioșătoare amintiri din proprii mei ani de școală.
Alexandra Axinte: Cuvântul-cheie pentru mine în acest proiect este: speranță. Am regăsit speranță şi lumină în mijlocul celor mai întunecate poveşti despre traumă, suferință fizică şi psihică, respingere, abandon. Atât la Voila, cât şi la Ploieşti, am simțit privilegiul de a fi martor la deschiderea participanților spre a fi văzuți, a se mişca împreună, a împărtăşi emoții intense şi poveşti despre vulnerabilitate, a exprima nevoi şi cerința ca acestea să fie îndeplinite. Toate acestea denotă vitalitate şi expresivitate, un semn al activării părților sănătoase ale psihicului.
Să dansăm, să ne mişcăm şi să povestim împreună este un privilegiu, unul dintre cele mai înalte, acela de a simți bucuria şi plăcerea de a trăi în prezent. Dintre poveştile care m-au impresionat cel mai tare, mă gândesc la unul dintre participanți, cu o poveste de viață marcată de o boală gravă şi condiții de viață dificile, ne-a vorbit despre cât de important este să ne auto-motivăm, dar şi să cerem ajutor celorlalți la greu, pentru ca ulterior, după ce ieşim din groapă, să le întindem o mână şi altora, pentru a îi scoate de acolo.
Teodora Bogasiu: Prima temă care leagă atelierele din spitale de cele din comunități este singurătatea - toți beneficiarii ne-au povestit de izolarea cu care se confruntă în povestea lor, de lipsa din viața lor a unei persoane apropiate sau de încredere care să poată face efortul de a-i însoți în provocarea cu care se confruntă. În acest sens, am putut să vedem tulburarea psihică mai puțin ca pe o cruce personală, ci ca pe un simptom al grupului social - de la cel al familiei, la cel al societății în ansamblu. Niciunul dintre beneficiarii noștri din spital nu a putut veni ulterior însoțit de un apropiat la întâlnirile din comunitate.
În comunități, nevoia de a sparge singurătatea i-a și adus pe beneficiari la centrele de zi, unde caută companie, caută persoane cu care să poată împărtăși interese comune, cum ar fi jocul de șah sau pasiunea pentru filme. Am întâlnit în comunitatea din Ploiești persoane foarte pasionate de pictură, muzică, poezie și teatru, pasiuni pe care le-am folosit ca resurse de mișcare. Unul dintre participanți chiar ne-a transmis în repetate rânduri că îl „interesează orice în viață”. Mulți dintre ei au participat cu regularitate la grupul de dans-terapie și în timp, au avut curajul să ne împărtășească din poveștile și provocările lor personale. Dansul a fost un liant, un mod de a fi împreună, fiecare cu limitele, dar și cu darurile sale. Prin dans, participanții au putut intra în pielea unui supererou, cum ar fi Jedi sau Captain Planet, și au putut imagina soluții până atunci negândite la situații provocatoare, cum ar fi un conflict deschis sau teama că nu pot reuși să îndeplinească un anumit lucru pe care și l-au propus.
Spectacolul de dans contemporan „Călușul - de la ritual la terapie” a ajuns la pacienții Spitalului de psihiatrie „Eftimie Diamandescu„ și la beneficiarii comunității Fundației Estuar - Răzoare, iar ambele reprezentații au fost receptate pozitiv, au fost captivante pentru audiență și efervescența creată a fost un imbold de a se ridica de pe scaune și a dansa împreună la final, la invitația performerilor. Filmul „Ship of Fools” a fost proiectat pentru pacienții Spitalului de psihiatrie „Eftimie Diamandescu” și pentru beneficiarii comunității Estuar Ploiești, unde a fost receptat pozitiv și admirativ, unul dintre participanți împărtășindu-ne reflecțiile personale despre dansatori care sunt „niște luptători care luptă pentru viață și pentru moarte și pentru sufletele oamenilor”.
Performance-ul de dans contemporan „Mareele de primăvară ale unei fete cuminți”, conceput de Alexandra Bălășoiu și adresat personalului medical al instituțiilor psihiatrice a ajuns la conferința internațională a International Society for Psychological and Social Approaches to Psychosis ISPS, „Co-Constructing Healing Spaces” pe 2 septembrie 2022, în Perugia, Italia și la The 4th EADMT Conference - Choreographing a new World din 24-25 septembrie 2022, la Potsdam - Berlin, Germania. În interpretarea Loredanei Larionescu, spectacolul a fost prezentat unei audiențe formate de specialiști în sănătate mintală din întreaga lume, care au avut ocazia să afle despre demersurile noastre din România, ceea ce a deschis posibilitatea unor viitoare colaborări internaționale.
Promotorul proiectului, Asociația română de psihoterapie prin dans și mișcare (ARPDM), este membru asociat al Asociației Europene de Dans Terapie EADMT din 2017, are ca scop creșterea gradului de conștientizare a publicului român și a profesioniștilor despre valoarea psihoterapiei/ educației prin dans și mișcare ca fiind cea mai fizică dintre terapiile prin artă, precum și faptul că mișcarea corpului este un instrument implicit și expresiv de comunicare care își propune să asigure și să trateze probleme neurologice, psihologice, psihopatologice, relaționale și sociale.
Partenerii proiectului: Indie Box, Fundația Estuar, Asociația Equilibrium, Spitalul de psihiatrie Voila, Spitalul de Psihiatrie Efimie Diamandescu și Spitalul de psihiatrie Săpunari, S.A.S.P.A.D. ARCA
Partenerii media: IQads, Feeder.ro
Indie Box este o inițiativă a performerilor Alexandra Bălășoiu și Denis Bolborea care își propun să creeze o serie de proiecte menite să crească gradul de conștientizare și independență a publicului larg în raport cu modelele și ideile preconcepute ale societății contemporane. O ‘cutie’ cu proiecte independente, Indie Box activează în domeniul performance-ului contemporan, fiind în directă legătură cu o gamă largă de domenii printre care antropologia, arhitectura, urbanismul, psihologia și educația.
Fundația Estuar, înființată în 1993 de către Fundația Penumbra din Scoția și Liga română pentru sănătate mintală, cu misiunea de a oferi opțiuni sociale și alternative adulților cu probleme de sănătate mintală pentru incluziunea acestora în comunitatea românească. Echipa lor este compusă din specialiști dedicați, cu experiență practică și deschiși să sprijine necondiționat persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Asociația de sprijin al persoanelor cu tulburare bipolară și depresie „EQUILIBRIUM" este o organizație non-guvernamentala care oferă suport persoanelor cu tulburare afectivă bipolară, celor cu depresie, precum și membrilor familiilor și apropiaților acestora.
Spitalul de psihiatrie Voila este un spital de monospecialitate-psihiatrie acuți, pentru bolnavi cu afecțiuni psihice acute, cu un număr de 510 paturi, care vine în ajutorul suferindului cu o abordare integrativă, îmbinând terapiile medicale moderne cu intervențiile psihologice, sociale și umane.
Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu oferă o gamă largă de servicii de specialitate: spitalizare continuă psihiatrie adulți acuți, spitalizare continuă psihiatrie adulți cronici, serviciul de gardă și urgențe psihiatrice, examinare și evaluare psihologică și psihiatrică, consilierea pacientului și a familiei acestuia, investigații paraclinice, centru de reabilitare psihosocială, cabinet stomatologic, serviciu religios și consiliere spirituală în cadrul capelei spitalului.
Spitalul de psihiatrie Săpunari asigură asistență medicală și ambulatorie în specialitatea psihiatrie adulți locuitorilor din județele Călărași și Ialomița cu o tradiție de peste 45 de ani și este clasificat ca spital de specialitate.
A.S.P.A.D. Arca
Proiect cultural co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
