România poate deveni o țară în care să ne simțim cu toții acasă. Un gând frumos, dar îndepărtat de realitate. Gelu Duminică nu renunță la el, însă. De 23 de ani, Agenția Împreună lucrează pentru a face cât mai mult loc normalității. O normalitate în care oamenii nu au nevoie de măști pentru a-și ascunde identitatea, în care au dreptul de a fi diferiți. Organizația a lansat recent campania #DespreMascaAsta, realizată în colaborarea cu Sector 7 Hub, care vorbește despre curajul de a fi văzut.
A fi rom vine cu un bagaj greu de dus. De frica stigmei, a respingerii, a rușinii, bună parte dintre noi alegem să împrumutăm alte identități și să dăm la o parte tot ce însemnăm cu adevărat: tot ce a pătimit neamul nostru, tot ce înseamnă familia noastră, limba și cultura noastră. Așa că devenim invizibili, iar singurele voci care vorbesc despre noi, rămân ale celorlalți. Despre asta este materialul pe care tocmai l-am lansat, prima parte a campaniei noastre: despre a ne lăsa văzuți, a ne lăsa să fim, spune Gelu.
Campania a fost primită cu multe felicitări și multe lacrimi, povestește Raul Gheba. Un semn că oamenii pot fi emoționați și pot înțelege ce înseamnă o luptă interioară, chiar dacă le e străină. Vorbim în continuare, cu Raul și Gelu, despre cum au luat decizia de a realiza clipul în limba romani, care au fost sensibilitățile și temerile în abordarea unui astfel de subiect și ce efect poate avea o campanie în lupta cu discriminarea.
O oază de normalitate
Gelu: Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” lucrează de 23 de ani în vederea păstrării și afirmării personalității romilor, prin activități de cercetare, documentare și difuzare, elaborare și implementare a politicilor sociale în folosul romilor. Pe scurt, lucrăm împreună în a da voce romilor de pretutindeni, mereu cu gândul că România poate deveni o țară în care să ne simțim, cu toții, acasă.
Pentru mine, Agenția Împreună este o oază de normalitate, unde o echipă formată din romi, români, maghiari, heterosexuali și homosexuali, băieți și fete, oameni din mediul rural și din marile aglomerări urbane, creștini și atei, răgățeni și ardeleni etc. se bucură de ceea ce sunt și încearcă să facă din România o țară în care fiecare să se simtă acasă.
Proiectele voastre
Gelu: În acest moment desfășurăm șase proiecte, care au ca misiuni împuternicirea romilor de la nivel național, creșterea capacitării grupurilor vulnerabile, creșterea nivelului de conștientizare asupra drepturilor omului și tratamentului egal, dar și îmbunătățirea accesului la educație incluzivă de calitate (atât în mediul gimnazial/liceal, cât și în mediul universitar). Toate informațiile despre proiectele pe care le desfășurăm în prezent pot fi regăsite pe website-ul nostru.
Comunitățile invizibile
Gelu: Pentru moment ne concentrăm pe nevoia romilor de stimă de sine, autorealizare și respect. Facem asta pentru că în ultimii 30 de ani s-a vorbit mai ales despre sărăcie, vulnerabilitate și infracționalitate, realități care se regăsesc în comunitățile foarte vizibile. În cele ”invizibile”, care sunt majoritatea, nevoile sunt altele....
În acest sens, mergem în comunități vulnerabile și încercăm să-i facem pe membrii acestora să devină încrezători în propria voce și să contribuie la schimbare, facem ateliere cu tineri pentru a promova în rândul lor diversitatea, acceptarea și incluziunea. Totul este bazat pe evidențe știintifice (în fundație realizăm studii și articole de cercetare, cu focus pe minoritatea romă – ultimul realizat fiind axat pe decalajele etnice în România).
Povestea campaniei #DespreMascaAsta
Gelu: Campania s-a creionat odată ce am început proiectul „Cunoașterea (r)omului de lângă noi” finanțat prin Fondurile Norvegiene, însă ideea unei campanii de acest tip a început undeva în 2010. De atunci ne doream ceva care să vorbească despre identitate și apartenență, acum doar s-au aranjat lucrurile astfel încât să scoatem ideea și în lume. Misiunea campaniei este atât de a-i încuraja pe cetățenii români de etnie romă să-și recunoască public identitatea, dar și de a demonta prejudecățile populației majoritare cu privire la romi.
„Despre Masca Asta” vorbește despre măștile pe care alegem să le purtăm zi de zi și despre curajul de a te lăsa văzut. A fi rom vine cu un bagaj greu de dus. De frica stigmei, a respingerii, a rușinii, bună parte dintre noi alegem să împrumutăm alte identități și să dăm la o parte tot ce însemnăm cu adevărat: tot ce a pătimit neamul nostru, tot ce înseamnă familia noastră, limba și cultura noastră. Așa că devenim invizibili, iar singurele voci care vorbesc despre noi, rămân ale celorlalți. Despre asta este materialul pe care tocmai l-am lansat, prima parte a campaniei noastre: despre a ne lăsa văzuți, a ne lăsa să fim. Și a arăta celorlalți poveștile noastre adevărate, nu cele care au devenit atât de întipărite în societate, încât nu ne mai dau spațiu să arătăm cine suntem, de fapt.
Odată cu lansarea primei părți ale campaniei, pregătim o caravană în liceele din București și Ilfov pentru a prezenta materialele și, mai ales, pentru a deschide un dialog cu tinerii și a vorbi mai mult despre cât de des aleg ei să poarte măști și ce i-ar ajuta să le dea jos. Tot ca parte a caravanei pe care o pregătim, în următoarea perioadă urmează să lansăm și o invitație către toate școlile din București (sau din afara lui) care doresc să ne aibă alături la una dintre ore pentru a povesti împreună despre identitate. Același lucru se va întâmpla și în ceea ce privește cel de-al doilea material, odată cu lansarea sa din decembrie.
Dincolo de asta, adunăm povești video pe TikTok, unde strângem laolaltă portrete ale oamenilor obișnuiți de etnie romă (tineri și nu numai), care și-au găsit un loc și care pot deveni modele de urmat pentru ceilalți. Și... în luna decembrie pregătim un eveniment care să aducă împreună cadre didactice, de etnie romă sau nu, care să vorbească despre educație și pașii care ne ajută să devenim mari.
Raul: Gelu și agenția împreună au venit la noi că le-a plăcut că suntem foarte direcți și a simțit că putem să ne ducem și într-un mesaj pe comunitatea romă. Nu știu ce l-a făcut să aibă încredere în noi pentru că nu-i ca și cum suntem cunoscuți pentru spoturile noastre sensibile.
Brieful
Raul: În cadrul clipului Despre Masca Asta, problema era destul de simplă, dar una care trece sub radarul oricărui om care nu e din comunitatea romă. Sute de mii de romi nu-și asumă identitatea în fața statului și a comunității, lucru care duce la probleme de reprezentare legală și electorală, dar mai rău duce la crize identitare și negare a sinelui. E rar să găsești un issue atât de clar când vezi că multe campanii sociale își aruncă focusul asupra unei non-probleme sau a unei probleme inventate ca răspuns la idea creativă.
Documentarea
Raul: Sincer, tot ce a fost nevoie din partea noastră a fost un call cu oamenii minunați din echipa Împreună. Am primit atât de multă deschidere și au fost atât de drăguți să-și împărtășească poveștile cu noi încât au construit o bază solidă pentru mesajul pe care am vrut să-l transmitem. Practic tot ce am făcut noi a fost să „furăm” din poveștile lor și să le recontextualizăm și transpunem într-un mesaj mai larg.
Temeri
Raul: Ca la orice clip emoțional, linia între ceva cu adevărat sfâșietor și ceva melodramatic e foarte subțire și am vrut să avem un ton care să fie asumat, dar dureros, o voce care să fie clară, dar în care să se simtă greutatea problemei. În același timp n-am vrut să se simtă clipul ca o propagandă, ci ca un mesaj venit din suflet pentru sufletul comunității. În același timp, evident că temerea a fost să nu fim falși. Să nu ne trezim că am înțeles superficial problema și că am transmis-o mai departe la fel.
Ideea
Raul: Metafora măștii nu e una complicată, e destul de acecsibilă și am simțit că e nevoie de așa ceva pentru a nu face un clip deosebit de prețios. Pornind de acolo ne-am imaginat 3 personaje. Bărbat, femeie, copil și cum trăiesc ei „mica discriminare”. Dar poate cea mai importantă decizie creativă a fost să facem clipul în limba romani, pentru a-i da o intimitate aparte. Chiar dacă știam că nu mai e o limbă de circulație, mai ales în rândul „romilor invizibili”, am atras atenția asupra acestui fapt printr-o spargere a zidului „Ajungi să-ți înțelegi graiul doar când e subtitrat pe ecran”.
Abordarea
Raul: Din start ne-am dat seama că nu vom merge la cazurile de rasism agresiv, pentru că lumea îl condamnă pe acela fără echivoc (de obicei). Dar am vrut să surprindem de fapt acele mici indicii de rasism „cotidian”, priviri, lucruri pasiv agresive care sunt zise de zi cu zi și să arătăm că negarea identității nu vine de la un singur act de rasism, ci e o moarte lentă, printr-o mie de tăieturi mici.
Colaborarea Sector 7 & Împreună
Raul: Clienți perfecți. Feedback minimal, implicare maximă, cooperare faină și uniți toți de o dorință de a face cea mai bună treabă posibilă.
Gelu: Pentru ambele materiale video ale campaniei am colaborat cu echipa de producție Sector 7. Mi-au atras atenția printr-o campanie pe care au făcut-o înainte pentru o hârtie igienică, campanie în care am văzut cât de bine s-au ancorat în realitatea românească. Așa că l-am sunat pe Raul Gheba și i-am povestit ce aveam de gând. Împreună cu el am conturat ideea campaniei și am stabilit faptul că ne dorim două materiale video care să se adreseze ambelor categorii de public – cel rom și cel general. După, am lărgit echipa și în sector 7 și în Împreună.
Colaborarea cu echipa Sector 7 a fost cu adevărat mișto și s-a văzut că și pentru ei nu a fost doar ”un proiect”, ci un statement pe care și l-au asumat. Relațiile s-au legat din prima, am simțit în fiecare moment că se lucrează cu empatie ți profesionism. După discuțiile în echipa lărgită, nu a fost nevoie decât de un singur script pentru a surprinde tot ce ne doream. Și chiar dacă bugetul pe care noi l-am avut la dispoziție a fost unul mic, nu s-a simțit asta în munca depusă: s-a lucrat profesionist, cu echipament pe măsură, s-au dat oricâte duble a fost nevoie și s-a lucrat constant – unele detalii și idei care au rămas în varianta finală a materialelor au apărut chiar în timp ce filmam.
Ca fapt divers, vă povestesc două mici întâmplări care vorbesc ele însele despre cum s-a lucrat:
1. Încă de la început l-am rugat pe Raul să facă un buget. Răzând, mi-a spus ”Normal că fac. Să nu te sperii. Discutăm după ce-l vezi pe urmă”. După ce l-am primit am văzut că noi nu aveam bani decât pentru unul din cele două materiale. Când am spus asta celor de la Sector 7, și anume că o variantă nu avem bani decât pentru un singur material, ei mi-au spus că nici nu se pune problema și că, sprijiniți de noi, le vor face pe amândouă.
2. Propunerea inițială a celor de la Sector 7 a fost ca ”Despre masca asta” să fie realizat integral în limba romani, lucru cu care eu nu am fost de acord. Mi-era teamă de reacții, de faptul că mulți romi nevorbitori de limbă nu îl vor ”accepta”, și mi-a fost greu să mă lupt cu propriile mele traume generate de momentele în care am fost admonestat pentru că vorbeam limba romani în public. Colegii din Fundație au intervenit și ei și au insistat pentru folosirea limbii romani tocmai pentru a accentua faptul că negarea identității face ca generațiile tinere (și nu numai) să-și înțeleagă propriul grai doar cu subtitrare. Mi-a luat ceva timp să înțeleg că ei aveau dreptate, și musai trebuie să le mulțumesc pentru asta.
Sensibilități
Gelu: „Despre Masca Asta” vorbește despre identitate și despre măștile pe care alegem să le purtăm pentru a fi acceptați de ceilalți. Misiunea sa este încurajarea cetățenilor români de etnie romă să-și asume identitatea etnică și să se simtă mai puțin rușinați de ea. Ne-am dorit o astfel de campanie pentru că ne-am uitat „în jur”.
În România, conform datelor oficiale, locuiesc peste 600.000 cetățeni români de etnie romă, însă numărul neoficial este cuprins între 1,8 - 2,5 milioane. Bună parte dintre aceștia aleg să ascundă cine sunt din dorința de a se proteja de stigma și respingerea venită din partea societății. Alegerea acestora de a purta o mască a invizibilului, de a deveni romi invizibili, aduce cu sine negarea propriei identități, propriei istorii, limbi, familii.
„Despre masca asta” dorește să-i încurajeze pe cei din comunitatea romă, părinții, frații, surorile noastre, să scape de măști, să se lase văzuți. Și să fie conștienți că au o voce și lumea are nevoie de ea. Nu e ușor să le spui celor care vor să se ascundă să nu o mai facă, însă cineva trebuie să o facă. Poate cel mai provocator a fost să nu cădem în păcatul superiorității și a celui care dă lecții. Și cred că ne-a reușit...
Descoperiri
Raul: Am descoperit că oamenii din comunitate sunt mult mai puternici decât ne dăm seama. Sunt mai căliți de toate lucrurile pe care le-au trăit, dar că asta nu i-a înveninat și i-a făcut să vadă pe toată lumea ca un rasist.
Reacții
Raul: Am primit multe felicitări și multe lacrimi. Ceea ce zic eu că e bine, înseamnă că oamenii sunt mișcați de clip și că pot să înțeleagă ce înseamnă o luptă interioară chiar dacă le e străină.
Gelu: Materialul „Despre Masca Asta” are în prezent peste 6500 de vizualizări pe YouTube, aproape 9000 de vizualizări pe Facebook și peste 66.000 pe Instagram. Majoritatea reacțiilor au fost pozitive, mai ales că, înainte de a lansa online campania, am organizat „Cinema în primul rând”, un soi de Open Day în sediul Agenției Împreună.
La final de septembrie, am lansat o invitație online pentru a viziona în avanpremieră, la noi acasă, „Despre Masca Asta” și pentru a primi un feedback onest legat de munca noastră din această vară, la care ne gândeam de ani buni. Biroul nostru s-a transformat într-o mini-sală de cinema, iar oameni diferiți, cu profesii diferite, și-au rupt mai mult de două ore din timpul lor și au venit să ne vadă, să ne cunoască și să ne spună părerea lor sinceră cu privire la material. Întreg evenimentul ne-a dat energie și curaj să credem că ceea ce am făcut, am făcut bine.
Ce efect are o campanie în lupta cu discriminarea
Raul: În cazul de față cred că era importantă campania fiindcă lumea nici nu avea idee de această problemă. Și faptul că le deschizi oamenilor ochii asupra unui aspect la care nici nu se gândeau e un lucru mare. Din păcate, în realitate, un clip, oricât de emoțional ar fi el, nu o să schimbe mentalități construite într-o viață și n-o să schimbe atitudini rasiste consolidate de straturi peste straturi de prejudecăți. Dar un lucru e clar: Cine are inimă să simtă campania asta o s-o simtă, cine nu o să treacă mai departe.
Gelu: Cred că prejudecățile de orice natură se pot combate doar prin cunoaștere, educație, dialog și curiozitatea de a-l cunoaște pe celălalt. Campania vorbește despre curajul de a te lăsa văzut, dar și despre a vedea dincolo de lumile noastre. Campania vizează în special comunitatea romă, însă, vorbește despre toți cei care am purtat la un moment dat măști, doar ca să simțim că aparținem.
Ne dorim ca prin această campanie să ne scoatem împreună măștile, să ne lăsăm să fim, dar și să îi încurajăm pe ceilalți să o facă. Ne dorim ca o parte dintre stereotipurile și prejudecățile legate de comunitatea romă să fie demontate prin studii și argumente istorice – tocmai de aceea, în prezent, pregătim câteva materiale în acest sens pe Instagram și TikTok, ca parte a campaniei.
Cum se poate lupta cu discriminarea
Raul: Cred că discrepanța între comunități o să existe atâta timp cât există și un clivaj economic. Cred că atunci când romii nu vor mai sta în cele mai sărace și dezafectate comunități va dispărea și acel clivaj cultural și vom descoperi că putem să ne bucurăm mai mult unii de cultura celuilalt.
Gelu: Discriminarea este umană, am mai spus asta. E cam greu de crezut că ar putea exista o societate fără discriminare rasială. Însă, în continuare, cred că cel mai simplu și cel mai greu lucru de făcut în acest moment este să dăm celorlalți ceea ce ne-am dori să primim. De aceea, importantă ar fi conștientizarea: pe de-o parte, a faptului că unii dintre noi suntem tratați diferit doar pentru că existăm, iar pe de alta, a faptului că zi de zi, fiecare dintre noi poate contribui în a face lumile celorlalți mai blânde și mai ușor de dus.
Au evoluat lucrurile, în vreun fel, la nivelul mentalității românești?
Gelu: Față de începutul anilor 2000, când mișcarea ONG-istă era la început de drum, putem să remarcăm o schimbare, o evoluție. Discursul este altul, aducem în față diversitatea, incluziunea, toleranța, vorbim altfel despre drepturile femeilor, hărțuirea sexuală (în școli sau la muncă), bullying, drepturile persoanelor LGBTQ+ ori sănătate mintală. Generația Z mă face să cred că suntem pe mâini bune. Mai sunt lucruri de îndreptat, probleme de adus în față, dialoguri de conturat, însă sunt optimist.
TVC
Echipa agentiei
Raul Gheba - Creative director
Roxana Andrei - AV Producer
Echipa casei de productie
Cristi Roman - Regizor / Editor
Sergiu Nicula - DoP
Ana Dumitriu - Executive Producer
Echipa clientului
Alexandra Țipțer
Elena Duminică
Georgiana Ioniță
Violeta Neagu
Gelu Duminică
