[Desen pe bandă] Sabrina Dâscă: Banda desenată documentară e o metodă nouă de a povesti, care îmbină ilustrația cu jurnalismul. Prin ea vrem să apropiem publicul de povești și probleme complexe

Sabrina Dâscă s-a numărat printre ilustratorii care au contribuit la primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC! prin povestirea Negru ca zăpada, despre tranziția justă din domeniul mineritului. S-a apucat de desen de când era mica si experimenta cu creionul, dar odată cu tehnologia și nevoia de serotonină a publicului, lucrurile s-au schimbat, spre un caracter efemer al lucrărilor, ceea ce, spune ea, pune în impas autorul.

În afară, domeniul benzii desenate este mult mai apropiat de public, mai accesibil, mai lipsit de stigme și prejudecăți. În România dacă spui că citești bandă desenată după o anumită vârstă atunci lumea spune că "ai dat în mintea copiilor" și este un domeniu neapreciat.

Sabrina spune că deja în unele licee există opționalul de bandă desenată, iar la Cluj un master de BD. Ca sfat pentru cei care vor să ajungă să facă asta, să termine ce au început, pentru că doar din greșeli se poate învăța.

Cum te-ai apucat de desenat?

M-am apucat de desen de când puteam ține un creion și o foaie în mână. Primele desene, ca ale tuturor, erau diforme, copilărești, dar nu m-au oprit din a continua să fac asta. A implicat multă neîndemânare, un strop de culoare și multă joacă. Indiferent de vârsta la care ne apucăm de desen, consider că acesta ar fi parcursul tuturor.

Ce s-a schimbat în ultimii ani în domeniul ăsta, cum au evoluat tehnicile și percepția lumii asupra desenului?

De prin 2010 încoace, tehnologia a cunoscut un boom care a influențat modul în care e creată, percepută și accesibilă arta. Acum să faci rost de o tabletă grafică nu mai e așa dificil, content-ul este la un click distanță și pe măsură ce trec secundele apar sute de lucrări pe platforme. Problema aici e faptul că percepția nou-compusă a publicului este aceea a artei drept o doză de serotonină la fel de efemeră ca un Tiktok. Automat, în contextul acesta, se creează un decalaj între tehnică și produs final care creează un impas creatorului.

Care mai e rolul benzii desenate în 2022?

Banda desenată în 2022 e destul de diversă, însă am observat că lumea a început să integreze diversitate și subiecte mult mai complexe. De la clasicele genuri romantic, science-fiction sau ficțiune, au apărut benzi desenate care apelează la ecologie precum POC! și Junkwraith.

Cum ai defini și ce aduce nou banda desenată documentară?

Banda deseneată documentară e o metodă nouă de a povesti, care îmbină ilustrația cu jurnalismul, iar prin ea vrem să apropiem publicul de povești și probleme complexe.

Care sunt principalele diferențe între piața de la noi și cea de afară?

Nu simt că mă pot pronunța asupra pieței din România față de străinătate, având în vedere că e primul volum la care public. Însă, pot trasa o clară diferență culturală. În afară, domeniul benzii desenate este mult mai apropiat de public, mai accesibil, mai lipsit de stigme și prejudecăți. În România dacă spui că citești bandă desenată după o anumită vârstă atunci lumea spune că "ai dat în mintea copiilor" și este un domeniu neapreciat. Banda desenată este printre singurele metode de comunicare cu public larg, pe care atât adulții cât și cei mici o pot percepe, fiecare în modul său, iar lucrul acesta mi se pare neînțeles de publicul general.

Zi-ne mai multe despre lucrul la POC! și cum a luat naștere povestea de acolo

Am lucrat la POC! la povestea "Negru ca zăpada" împreună cu jurnalista Roxana Bucată. Povestea o urmărește pe Aldona, fostă mineră din Valea Jiului, și parcursul său în procesul de tranziție justă. Reorientată profesional în domeniul eolian, banda desenată din volum reprezintă o retrospectivă asupra poveștii sale și a evoluției profesiei de miner în România începând cu generația bunicului ei și până la ea.

Aldona a fost unul dintre subiecții reportajelor și interviurilor Roxanei legat de tranziția justă. Lucrul la banda desenată a fost o provocare de a transpune informațiile respective într-o formă mult mai digerabilă, dar nu pot spune că această poveste s-a născut acum sau că îi știu întru totul parcursul. Însă sunt nespus de fericită că am putut lucra la acest volum alături de echipă.

Cât durează lucrul la o bandă desenată și care ar fi procesul?

Lucrul la o bandă desenată nu e un lucru estimativ. Depinde de factori precum numărul de pagini necesare, existența sau inexistența unui scenariu bine stabilit, stilul de lucru etc. Procesul clasic este următorul: avem o idee, facem un scenariu, iar în tandem cu acel scenariu vom avea schițe de concept, paletare. Schițarea paginilor este pasul următor, pe care îl facem în colaborare cu scenaristul. Odată ce produsul final este satisfăcător pentru ambele părți, liniem, colorăm și adăugăm textul. Per total acesta e procesul dar depinde foarte mult atât de colaborarea ilustrator-scenarist cât și de tehnica de execuție.

Care sunt tehnicile de desen și softurile folosite de tine?

Pentru POC! am lucrat în Procreate, un program intuitiv și flexibil, iar setul de brush-uri folosit e gratuit online. Se cheamă Tuhi's Brushes. Imită foarte bine penița tradițională și au o textură naturală.

Unde se poate învăța desen specializat pentru bandă desenată?

Din câte știu, în București există opționale de Bandă Desenată la licee, sau cel puțin asta am citit prin online acum câțiva ani. Știu că există la Cluj un program de master în Bandă Desenată, dar în rest nu știu să existe opțiuni în sensul acesta. Eu nu pot spune că sunt învățată, fiindcă momentan ce știu e în proporție de 80% un proces de rinse and repeat a ceea ce am citit de când eram mică și până acum. Restul de 20% reprezintă sfaturi primite de la ilustratori de la noi precum Maria și Ileana Surducan. Presupun că cel mai bun sfat ar fi să incepi ceva și să termini, fiindcă numai atunci poți ști ceea ce e greșit, ce trebuie corectat și ce merge bine. Din greșeli învățăm.

Cum vezi banda desenata în era social media?

Într-o lume care vrea să facă tranziția între hârtie și PDF-uri, banda desenată rămâne de cele mai multe ori în online. Formatul și specificațiile fiecărei platforme (Tapas, Webtoon) ajung să facă o ulterioară tranziție spre hârtie destul de dificilă. Atât timp cât BD-ul este făcut direct pentru online, și nu print, atunci va fi ușor de gestionat. Însă nimic nu bate mirosul unei benzi desenate proaspăt cumpărate, zic eu.

Un top 3 benzi desenate all time 

Un top destul de clar delimitat ar fi astfel: pe locul I "Perspeolis" de Marjane Satrapi, locul II seria Saga, iar locul III "Harleen" de Stjepan Sejic.