[Desen pe bandă] Octavian Curoșu: În spațiul Românesc, acest domeniu încă mai suferă de o prejudecată din partea săcietății ca fiind ceva doar pentru copii

Începutul vieții de ilustrator pentru Octavian Curoșu are drept cap de pod o figurină Batman. A trecut de la desenatul cărților din biblioteca tatălui la foi albe, iar recent a figurat în revista de bandă desenată documentară POC! cu povestea Bucureștiul Aerului. Spune că marele merit pentru popularizarea BD-ului la noi îl au mai degrabă artiștii, care organizează regulat evenimente dedicate, festivaluri, workshop-uri, decât instituții specializate.

Eu văd banda desenată documentară ca pe un pod bun pentru a aduce mai mulți cititori în lumea Benzilor desenate. În spațiul Românesc, acest domeniu încă mai suferă de o prejudecată din partea săcietății ca fiind ceva doar pentru copii, sper ca partea aceasta ”documentară” să-i convingă pe unii că ele pot fi și lecturi serioase.

Desenatorii experimentează încă mult, în încercarea de a afla ce caută publicul, neexistând în România o cultură, ca să nu mai vorbim de o industrie a BD-ului cum e în Franța sau Belgia, de exemplu. Despre Marvel, eroi mai buni sau mai răi, lucrul la POC!, softuri și tehnici folosite de Octavian, în materialul de mai jos. Iar pentru a vedea mai în detaliu lucrările sale, dați cu încredere un click aici.

Primele desene

Îmi aduc aminte de prima când am înțeles că doresc să desenez. Aveam vreo 4 ani și țin minte că mă jucam cu o jucărie Action Figure de Batman și la un moment dat m-am apropiat de masa tatălui care era ocupat la masa lui de lucru. L-am întrebat ce face? Și mi-a raspuns scurt ”Desenez”. L-am rugat să-mi deseneze pe o foaie și mie Batman-ul meu. Mare a fost mirarea mea când am văzut cum sub creionul tatălui, pe foaie, apare silueta jucăriei mele. Am fost atât de uimit, ”cum e posibil ca ceva să se nască pe foaie atât de repede”. După, câteva luni în șir, desenam linii curbate, valuri și zig-zaguri pe orice foaie care îmi cădea sub mână, în mintea mea imaginându-mi... că desenez. Așa au ajuns murdărite o mare parte din cărțile din biblioteca tatălui. Acum mi-am învățat lecția, desenez doar pe foi albe.

Ce s-a schimbat în ultimii ani

Lumea acum e în goană după inovații tehnologice. Animația s-a strecurat practic în toată arta digitală. La acest moment moda e să animezi imaginile de avatar, covere, logo-urile, cărți de vizită în AR, screen saver-uri, fotografii... etc orice îți cade sub mână.

Dacă vorbim de arta comercială, acum solicitările nu sunt atât de pretențioase ca înainte, se acceptă lejer și imaginile figurative care nu respectă perspectiva, anatomia sau o gamă de culori integră... mai mult ca atât, este privită ca un stil inovator și actual.

Rolul bandei desenate și eroii fantastici

Marvel în ultimele două decade a reusit să trezească un nou val de interes față de benzile desenate cu super eroi, succesul lor au convins casele de producție că poți face bani și cu filme bazate pe benzi desenate sau romane grafice. La moment însa se observă o tranzitie de la ”Eroi = Oameni exemplu” spre ”Eroi = Oameni periculoși plini de defecte”, la momentul de față cei ce ”dețin Olimpul ” sunt Anti-Eroii (ex. Joker, Rick (din Rick și Morty), Loki, John Wick, Hitman, Ghost Rider, Jack Sparrow... etc). Nu cred că se urmărește să se transmită vreun mesaj prin astfel de tranziție, mai mult cred că reflectă o schimbare în sistemul de valori al oamenilor.

Banda desenată documentară

Nu cred că e ceva nou pentru România, au mai fost făcute și înainte, mai degrabă eu observ o popularizare a Culturii de Benzi Desenate. Semințele plantate anterior de către autori de Bd prin cursuri și workshopuri (la fel datorită festivalurilor și editurilor care publică Bd-uri), cum încolțesc.

Eu văd banda desenată documentară ca pe un pod bun pentru a aduce mai mulți cititori în lumea Benzilor desenate. În spațiul Românesc, acest domeniu încă mai suferă de o prejudecată din partea săcietății ca fiind ceva doar pentru copii, sper ca partea aceasta ”documentară” să-i convingă pe unii că ele pot fi și lecturi serioase.

România vs. piața de afară

Depinde cu care piață ne comparăm, dacă cu cea Franco-Belgiană, cea din urmă are o industrie, este o cerință constantă de publicații noi, iar autorii constant creează ceva nou. La noi e încă neclar ce dorește cititorul, în timp ce autorii își încearcă forțele în mai mullte direcții încercând să afle ce ar prinde mai bine la public.
Piața din afară recunoaște banda desenată, e văzută drept artă ce se poate preda în școli și universități, ecraniza filme, chiar și poate să obțină recunoaștere și premii mari de literatură. Noi suntem la etapa când le mai credem a fi niște cărțulii pentru copii.

Ilustrator la POC

Am fost contactat de către Petra, o bună cunoștință cu care deja am avut plăcerea să lucrez la un alt proiect de Bandă Desenată Documentară, mi-a propus un nou proiect în care să fiu artistul. Mi-a plăcut atât de mult să lucrez cu ea, că nu am putut s-o refuz, chiar dacă nu prea aveam timp disponibil. Petra apoi m-a pus în legatura cu Loredana (Scenarista), împreună am pus cap la cap povestea. Și apoi eu am ilustrat-o. Țin să o menționez pe asistenta mea, Anastasia, a cărei implicare la culoare a fost de mare ajutor,din cauza crizei de timp.

Cât durează lucrul la o bandă desenată

De la o zi la câțiva ani :D, glumesc, depinde de mărimea scenariului, în medie generală luând în considerație că avem deja personajele concepute, un stil viziual stabilit și avem un singur om care nici nu-i harnic, nici leneș, durata poate fi ( iarăși în linii mari vorbind):
1 pagină Storyboard - vreo 5 ore
1 pagină Cerneluire - aproximativ 3 ore
1 pagină Colorare – vreo 5 ore
apoi la toate acestea li se mai adaugă textul și un designer o machetează.
Într-un final pot spune cu certitudine, ca toată magia aceasta să poată avea loc ai nevoie de MULT timp :D.

Tehnici & softuri folosite

Mereu orice idee începe să capete formă pe foaie, e mult mai rapid pentru mine. Când am o idee bine coagulată, trec pe curat, adică folosesc Cintiq-ul (ecranul grafic) unde încep să explorez desenul acelei ideii prin mai multe variații, adăugând mai mult sau mai puțin simbolism, narativitate vizuală sau mesaj. La moment, mă simt confortabil să lucrez în Photoshop căci are o galerie de brush-uri atât de vastă că îmi ajunge pe câteva vieți. Însă are un minus, e fomist la memorie RAM. De aceea uneori mă multumesc să schițez și în sticky notes instalate predefinit în Windows. Pentru machetare folosesc Adobe InDesign; pentru vectori – Adobe Illustrator; Video - After Effects și Premiere; Animație – Tvpaint și Adobe Animate.

Unde se poate învăța BD

Din câte cunosc, mai rar întâlnești pe la Scoli sau Universități în curriculum să fie inclusă banda desenată drept materie de studiu, însă acest lucru se rezolvă din inițiativa artiștilor locali care depun mult efort pentru a promova banda desenată. Sunt și cursuri și festivaluri, se organizează regulat chiar și concursuri.

Banda desenată în era social media

Acum pe rețelele de socializare întâlnești multe web-comics, majoritatea sunt pe tematica ”slice of life”. Chiar sunt și autori români care au căpătat un renume mare pe internet spre exemplu: Casandra Călin.

Top 3 benzi desenate all time

Nu am citit chiar foarte multe, dar la moment recomand din tot sufletul top favoritele mele:
„Beauty”- Hubert și Kerascoët
„Habibi” - Craig Thompson
„Three Shadows” – Cyril Pedrosa