[Cuvinte compromise] Bogdan Costin: Orice copywriter cred că își dorește în secret ca o expresie scrisă de el undeva, să devină un clișeu abuzat de toată lumea

Dacă ar înființa Ministerul Limbajului, Bogdan Costin, Creative Director Saatchi & Saatchi + The Geeks, ar pune taxă pe toate ”Bucură-te de...” și ”Profită acum de...” din reclame. Ar face mulți bani. Și poate i-ar folosi la recuperarea bibliotecilor din sate și orașele mici, transformate în centre de reabilitare pentru cei care chinuie limba română. Dincolo de glume și de scenariul acestei mini-dictaturi lingvistice, Bogdan crede, în mod serios, că cititul e cel mai bun remediu pentru bolile limbii române - clișee, limbaj de lemn, exprimări forțate. Agenția tocmai a lansat platforma #bookvertising, unde brandurile plasează cărți reale în reclamele lor, ca să ofere vizibilitate scriitorilor români și să creeze o conversație despre nevoia de lectură. 

Clișeele verbale apar cel mai des la cei cu vocabular mai redus. Lor le oferă o scurtătură, un drum bătătorit pe care se simt confortabili. Vezi politicienii, mai ales ăia vechi. Sună ca un clișeu, dar eu tot educația, perspectivele diverse și cititul cred că pot salva limba de clișee, spune Costin.

Vorbim cu el în continuare despre cum s-a schimbat limba română, englezisme necesare și mișcări impuse de Academie, influența online-ului asupra limbajului și excesele din media în 2022. 

Cum s-a schimbat limba

Cred că cel mai mare trend, ca să nu-i zicem tendință, e englezificarea limbii române. În jurul meu, adică în publicitate, de foarte mulți ani avem această avalanșă de cuvinte din engleză care au devenit parte firească a limbii române, în cele din urmă. Da, celebra romgleză e de la începuturi în marketing și comunicare. Eu sunt copywriter, meseria mea a fost niciodată definită altfel, printr-un cuvânt în română. La noua generație care crește direct cu mult internet și deci enorm de multă engleză e și mai amplu acest trend. Fiica mea cea mare vorbește cu prietenele ei mai mult în engleză decât în română, citește și scrie fluent în engleză, iar cea mică e la nivel mediu de engleză, fără lecții, doar din internet și ce mai fac ei pe telefoane.

Era o vreme când ne amuzam traducând direct expresii din română în engleză, you are beating the fields, bați câmpii. Acum am observat că se întâmplă invers, se preiau în română expresii din engleză, cu greșelile de rigoare sau nu: face sens, lasă-mă să fiu (asta-i de la fiică-mea adolescentă :)) și altele.

Ce îți place și ce nu îți place 

La englezificarea limbii române mă raportez relativ neutru, e doar ceva ce mereu s-a întâmplat cu ea, organic, a asimilat mii de cuvinte din limba poporelor puternice sub influența cărora am fost de-a lungul istoriei, de la romani la slavi, acum la americani. Și cred că e un fenomen planetar, se întâmplă cu toate limbile asta.

În schimb, uite, m-au enervat mereu schimbările impuse din interiorul limbii române, cele inventate în laboratoarele Academiei Române, unde probabil unii se plictisesc la greu pe bani publici și așa ajung să mă forțeze să cred că ”niciun” sau ”nicio” sunt cuvinte corecte și nu o lipire arbitrară. Tot academicienii mă conving că o prietenă de-a mea e mai nasoală decât o prietenă de-ale mele. Îmi e foarte greu să accept aceste schimbări pentru că nu le înțeleg rostul. E ca la școală, vin la impuse, și asta mă enervează la maximum.  

Noua limbă de lemn din online

E atât de fragmentat limbajul în social media, încât eu unul nu detectez neapărat un limbaj de lemn. O constantă este hate-ul din comentarii. Dacă considerăm înjurăturile și expresiile dure un limbaj de lemn, atunci, da, avem. Ah, la fel și dacă considerăm limbă de lemn greșelile gramaticale flagrante pe care le putem citi la greu în aceleași comentarii.

Efectul Facebook

Nimeni, nimic.

Eu: Cred că se preiau atât în social media, cât și în limba vorbită, expresii de succes din social media, din meme, replici din filme care și-au găsit a doua viață în online. Ca oamenii să facă shortcut-uri către umor sau exprimarea unei stări.

Expresii abuzate în publicitate

Eternele ”Bucură-te de...” și ”Profită acum de...” fac carieră și dincolo de print și TV. Pe astea aș pune taxă dacă aș înființa Ministerul Limbajului și aș face o groază de bani.

În rest, orice copywriter cred că își dorește în secret ca o expresie scrisă de el undeva, într-un video, într-un copy, să devină un clișeu abuzat de toată lumea, cum au fost cele cu Dorele, încă una și mă duc sau laser, frate.

Da sau nu: Cuvinte inventate, mix englez-ro, prescurtări

Dacă vorbim despre publicitate, eu sunt ok cu orice ajută un copywriter să transmită mai eficient un mesaj. De altfel nici n-aș putea avea altă poziție, la un moment dat eu fiind cel care a introdus cuvântul banking în limba română, prin acea campanie pentru BCR ”Tu cu cine faci banking?”, pentru că ”Tu de la cine ai servicii bancare?” sau ”Tu cu ce bancă lucrezi?” sunau mult prea prăfuit, greoi, respectiv banal.

Iar fix acum, în perioada asta, am lansat platforma #bookvertising, în care brandurile plasează cărți reale în reclamele lor, ca să ofere vizibilitate scriitorilor români și să creeze o conversație despre nevoia de lectură.

Costin la semimaratonul Bucuresti OMV Petrom

Plus o petiție ca CNA să includă și un mesaj de interes public care să încurajeze lectura, adică o reclamă permanentă la citit. Ironic AF, nu am găsit o denumire în limba română care să sintetizeze mai bine despre ce e această platformă. 

Un rehab lingvistic pentru cei care chinuie limba română

Închiși pentru un an într-o bibliotecă. În biblioteca din Căminul Cultural din Șomcuta Mare, unde era bunica mea bibliotecară, deși cred că s-a desființat. Cititul e cel mai bun remediu pentru cei care chinuie limba română.

Excesele tale

Am când și când ticuri verbale care țin mult de context, de mediul și oamenii din jur. Acum, de exemplu, în agenția noastră am adoptat ticul cu ”Man” în stânga, ”Man” în dreapta, ”Man, trebuie să...”, ”Man, uite care-i faza...”. Dacă îl conștientizez, ori mă controlez să nu abuzez de un tic verbal, ori continui la fel, dar asumat, ironic că îl am, adică pun un accent pe el când îl folosesc.

Ce cuvinte disprețuiești

Ca publicitar: ”s-a mai făcut”, ”interesant”, ”mergem în testare”.

Cuvinte de care te-ai despărțit brutal. Cele la care nu ai renunța niciodată

Altă întrebare! Dragnea. Iliescu. În principiu, nume proprii. La cuvântul ”viață” nu aș renunța niciodată, dacă ar fi posibil.

Cuvinte care te fac să te simți inteligent și cool

Expresii folosite de ceilalți cum ar fi: Ce inteligent ești! Ce cool ești! (not happening :))

Cum salvăm limba de clișee

Clișeele verbale apar cel mai des la cei cu vocabular mai redus. Lor le oferă o scurtătură, un drum bătătorit pe care se simt confortabili. Vezi politicienii, mai ales ăia vechi. Sună ca un clișeu, dar eu tot educația, perspectivele diverse și cititul cred că pot salva limba de clișee.

Un slogan pentru limba română

S-a contatat o extorsiune al unui degajament.