[Înainte de festival] Mădă Comorașu: Voluntariatul a devenit un must-have în portofoliul experienței și poveștilor împărtășite cu prietenii

În fiecare festival există o persoană care, deși aleargă de dimineața până seara, e zen mai mereu și găsește soluții atunci când pare că nu vine nicio rezolvare. Cea care are în grijă cei mai mulți oameni și de la care se aude cel mai des „Aha, ok, rezolvăm” la Rocanotherworld este Mădă Comorașu, coordonatorul de voluntari. Cum îi aduni, cum îi motivezi, cum îi ții laolaltă pe cei 120 de voluntari și cu ce energie vin aceștia la cea de-a șaptea ediție a Rocanotherworld, după doi ani cu limitări nu doar de spectatori, dar și de staff povestește Mădă în interviul de mai jos.

Povestea ta cu voluntariatul

Am avut multe experiențe de voluntariat în trecut, de la proiecte comunitare în anii de liceu în care coordonam grupuri de elevi veniți din străinătate în comunități defavorizate, până la a face parte în mod activ din cea mai mare organizație de tineret din lume. Au fost nenumărate oportunități în care am descoperit ce îmi doresc să fac atât la nivel personal, cât și profesional, dar am trăit și înțeles multe situații dificile care mi-au conturat valorile după care încă mă ghidez și pe care încerc să le insuflu și celor cu care lucrez. Cred că faptul că voluntariatul a devenit un trend pentru cei din generația Z ridică standardele în orice domeniu, pentru că așteptările celor care duc comunitățile și proiectele mai departe se mulează după valori bine înrădăcinate. Experiențele de voluntariat îi încurajează să fie activi, prezenți, vocali și să își dorească mereu să facă lucrurile mai bine. Am simțit asta pe pielea mea, dar simt că generația Z trăiește toate aspectele de mai sus la o intensitate diferită, mai conștientizată și cu mult mai asumată.

Cum ai intrat în echipa Rocanotherworld / Classix

Am luat contact cu echipa din pură curiozitate - avusesem experiențe anterioare de coordonare a voluntarilor în diferite proiecte și echipe, însă mediul festivalier îmi era complet necunoscut. Simțeam că am nevoie de provocare, iar Rocanotherworld 2019 mi-a deschis apetitul pentru tot ce înseamnă această industrie. Este un amestec de adrenalină și energie pură venită de la oamenii care pun umărul la treabă zi și noapte și fac lucruri faine să se întâmple. Energia asta dă dependență, să știi!

Între Rocanotherworld și Classix, diferențele sunt mari - de la nevoi logistice până la public și chiar până la specificul voluntarilor. Dacă Rocanotherworld este un concept care se adresează publicului larg, Classix este un festival foarte nișat, cu o eleganță specifică și cu standarde diferite. Diferențele nu se văd doar în natura concertelor sau în numărul persoanelor din public, ci și în prezența de spirit a oamenilor, atitudinea generală a voluntarilor și vibe-ul pe care îl inspiră.

Cum e să coordonezi echipa de voluntari la Rocanotherworld

Farmecele Rocanotherworld m-au prins în 2019, cu 120 de omuleți și o pârtie întreagă de gestionat prin mâinile voluntarilor. Nu a fost ușor, dar ediția de atunci a deschis multe portițe și a pus bazele unor conexiuni puternice cu oameni pe care și astăzi îi am aproape în proiectele mele. Pandemia ne-a făcut să schimbăm puțin abordarea, așa că în 2020 am fost nevoiți să reducem drastic numărul de voluntari la festival din cauza reglementărilor la nivel național. Am fost constrânși să maximizăm eforturile în contextul resurselor limitate, dar în 2021 am prins din nou curaj să extindem echipa. Pentru ediția de anul acesta, suntem pe poziții cu 160+ perechi de mâini și minți proaspete, cu energie și spirit #beforothers autentic. Echipa crește frumos, la fel și așteptările din partea publicului, artiștilor și partenerilor, așa că ne pregătim cu sârguință să ridicăm ștacheta din ce în ce mai mult.

Pulsul voluntarilor de anul acesta

După doi ani de restricții pandemice, motivația oamenilor parcă e la un alt nivel. Voluntarii își doresc să se implice, să fie prezenți, să fie văzuți și auziți. Am avut aproape 300 de voluntari înscriși pentru Rocanotherworld 2022, ceea ce spune mai multe despre ei decât aș putea exprima în cuvinte. Am fi vrut să îi avem pe toți aproape, dar încă n-avem brațe destul de cuprinzătoare. Ne bucurăm să avem în echipă voluntari care de la o ediție la alta par neobosiți și echilibrează perfect balanța între wants and needs. Avem lângă noi tineri care au transformat experiențele de voluntariat la festivaluri de muzică într-un stil de viață, pe lângă rutina cursurilor sau a joburilor. Suntem mai mult decât încântați să le simțim energia și să vedem că industria evenimentelor culturale - în ciuda limitărilor din ultimii doi ani - parcă revine la viață prin ei.

Voluntari din afara Iașiului 

Mereu sunt voluntari care vin din afara orașului pentru festival. Cei mai mulți voluntari sunt liceeni și studenți, ceea ce face ca Rocanotherworld să fie perceput ca o gură de aer proaspăt după perioada examenelor. Festivalul e o ocazie de socializare și distracție care merge mână în mână cu multă muncă. E clasica îmbinare a utilului cu plăcutul, în varianta reinterpretată de generațiile pentru care voluntariatul a devenit un must-have în portofoliul experienței și poveștilor împărtășite cu prietenii.

Provocări

Coordonarea echipelor de voluntari nu e deloc ușoară, mai ales când ești pus în situația să aduci laolaltă oameni atât de diferiți, cu interese și pasiuni atât de variate și să îi motivezi să lucreze împreună eficient, fără conflicte sau neînțelegeri. Dar tocmai latura asta face lucrurile mai interesante și, bineînțeles, mai îmbucurătoare la final. Majoritatea voluntarilor, așa cum menționasem și mai devreme, sunt liceeni și studenți, iar asta se traduce în multe capricii specifice vârstei. Cea mai mare provocare este una constantă - să scoți oamenii din zona lor de confort, din grupurile lor de prieteni și cunoscuți și să le creezi contextul în care să se simtă forțați să colaboreze cu oameni cu care aparent nu au nimic în comun. Iar capriciile adolescentine nu fac lucrurile mai ușoare, dar tocmai asta mă ajută să mă apropii de ei mai mult și cu mai multă ușurință. E un sentiment fain să poți da în mintea copiilor din când în când…

O echipa mare cu oameni foarte diferiți

E dificil să ții aproape și oameni cu interese și pasiuni similare - imaginează-ți cum e să faci asta cu cei care nu au nimic în comun! Din experiențele pe care le-am avut până acum cu diverse grupuri de voluntari, mai mici sau mai mari, esențialul nu e să faci eforturi infinite să ții echipa unită, ci să îi convingi să accepte faptul că sunt diferiți și să îi faci să înțeleagă cât de fain e să #BeDifferent. Dacă se întâmplă asta, restul vine de la sine. Spiritul festivalului stă în oamenii care fac lucrurile să se întâmple fără să aștepte ceva în schimb, trebuie doar să știi cum să plantezi sămânța potrivită în mințile lor, să le stârnești curiozitatea prin cele mai mici gesturi.

Învăț constant de la ei cum să îi citesc și cum să mă adaptez particularităților fiecărui grup, deci încă n-aș putea să formulez rețeta succesului în a-i coordona eficient. Însă pot împărtăși un truc pe care l-am descoperit recent: generațiile actuale de voluntari au crescut cu trenduri și influenceri care îi ajută să se ghideze în viața de zi cu zi. În experiențele de festival cu echipe mari de voluntari, ca să nu le pierzi interesul pe parcurs, ești forțat să identifici “influencerii” din grup și să îi ții aproape. Dacă motivația de a se implica în activitățile festivalului vine din exterior, dintr-o poziție de autoritate, nu va exista succes pe termen lung. Însă dacă inspirația vine din interiorul grupului, dacă influencerii grupului sunt de partea ta, ai câștigat întreaga echipă și deja poți vorbi despre ambasadori de brand autentici.

Ce te face să te întorci de fiecare dată la voluntari

Voluntarii au o energie specială… o energie pe care ți-o dau și o energie pe care o iau din tine. Circumstanțele nu sunt mereu roz, mai ales în febra pregătirilor care par mereu interminabile din dorința de a face ca totul să iasă perfect. Când simți că ai oameni care trag alături de tine, în aceeași direcție, fără să aștepte nimic la schimb… oamenii ăștia îti devin inspirație. Iar pentru mine, oamenii aștia sunt voluntarii. Voluntariatul onest nu este o experiență menită pentru toată lumea, dar pentru cei care fac asta din inimă și cu dăruire, satisfacția e de neprețuit. Iar eu asta apreciez constant și pentru asta mă întorc mereu la cei cu care lucrez de câțiva ani în evenimente. Simt că ăsta e secretul pentru care voluntarii sunt mereu determinați - poate în mod inconștient - să se întoarcă an după an, ediție după ediție, festival după festival.

Un moment memorabil de la Rocanotherworld 

Nu este un singur moment memorabil de la Rocanotherworld, ci este un sentiment care apare mereu în aceeași perioadă în timpul festivalului. Mă refer aici la sentimentul de liniște care vine mereu în timpul concertelor din ultima seară de festival. Nu e liniște exterioară, pentru că artiștii sunt încă pe scenă. E o liniște interioară care parcă zice “we did it again”, chiar dacă nu e totul gata încă - nici concertele și nici eforturile post-festival; însă totul este pus la punct, publicul e la festival și se bucură de artiștii care sunt pe scenă, iar tot ce mai urmează pare infim comparativ cu agitația dinaintea evenimentului. E un sentiment de satisfacție și entuziasm, dar într-o notă pașnică comparativ cu adrenalina care roiește în tot corpul înainte și în primele zile de festival. E chiar mai mult de atât, e memorabil, dar sentimentul e greu de explicat în cuvinte…

Așteptări pentru ediția 2022

A fost entuziasm la toate edițiile la care am participat până acum, dar cred că 2022 e primul an în care aștept mai mult ca oricând să văd dezlănțuită bucuria pe fețele oamenilor și să simt că publicul și voluntarii deopotrivă duc Rocanotherworld la următorul nivel, ca un efort și un rezultat venit din ambele părți, mai ales că evenimentul vine după o lungă perioadă de restricții. Așteptările sunt sus de tot, iar noi suntem pregătiți pentru orice provocare.