Anca Popa vine din Focsani, cu o pasiune pentru desen inca din copilarie, fapt ce a facut-o sa urmeze liceul de arta din oras, dupa care facultatea de arhitecura Ion Mincu, din Bucuresti. Traumatica experienta universitara si-a pus amprenta pe lucrarile ei grafice, in special cand vine vorba de migala depusa pentru fiecare desen in tus. O serie care a ajuns la sufletul multor oameni din mai multe tari este cea legata de intamplarile din copilaria sa, fiecare lucrare fiind insotita si de o mica povestioara.
E usor de remarcat ca am un stil in care am facut multe lucrari, si acela s-ar putea numi tulburare obsesiv compulsiva. Nu, nu sufar de aceasta boala, nu am fost diagnosticata inca, insa cateodata si eu ma mir de unde am atata rabdare si putere mentala si fizica sa fac acele desene in tus.
De cativa ani, Anca s-a relocat in Cape Town, Africa de Sud, mereu cu lucrari si expozitii in lucru, atat acolo, cat si in Romania. A facut designul de coperta pentru doua materiale discografice Ada Kaleh si este fascinata de flora africana, una din temele recurente. Luna aceasta si in iulie puteti vizita expozitia sa din Bucuresti, de la Wild Olive Artisans si neaparat site-ul ei.
Arta, o constanta in viata mea
Primele experiente cu desenul sunt in acelasi loc in mintea mea unde sunt si cele legate de primele experiente cu vorbitul sau mersul, si anume intr-un coltisor foarte bine ascuns la care nu mai am acces, din pacate. Desenez de cand ma stiu si ce imi amintesc foarte bine este ca de cand eram destul de mica, inca nu mergeam la scoala, desenam foarte mult si oriunde. Ma intalneam cu cea mai buna prietena si desenam impreuna ore in sir, acasa sau in fata blocului. Aveam caiete intregi, desenam si benzi desenate, faceam si colaje de design vestimentar, felicitari prin care simulam miscarea. Eram extrem de creativa si productiva.
Cateodata ma intreb daca nu as fi avut aceasta pasiune ce as fi facut cu tot acel timp. Arta a fost o constanta in viata mea. Au existat si fluctuatii, nu mereu i-am dedicat acelasi timp si energie, dar de ceva vreme am inceput sa vad relatia mea cu arta ca pe un drum care uneori a fost usor iar alteori extrem de anevoios, uneori m-am abatut de la el dar cumva mereu am revenit la el, poate intentionat sau din greseala. Acum simt cu adevarat ca este calea cea buna de urmat. Cred ca timpul a reusit sa contureze mai clar acest parcurs si m-a ajutat si pe mine sa ii vad adevarata valoare.
Cum ramai autentic intr-o lume invadata de arta
Sunt un artist care isi exprima trairile si experientele personale. Suna destul de generic insa imi este greu sa ma definesc intr-un mod mai precis deoarece parcursul meu nu a fost unul stabil iar tematicile si stilurile abordate au variat destul de mult, influentate fiind date de ce se intampla in viata mea la momentul respectiv. Si cred ca acest lucru este punctul meu forte, pana la urma. Este loc pentru toata lumea, cred eu, insa lumea artei si piata de arta este destul de complexa, multi alti factori conteaza pentru a ajunge la acel succes la care toti artisti viseaza.
Legat de lumea invadata de arta, nu este mereu usor, mai ales in ziua de azi cand ai acces imediat nu doar la ce fac ceilalti artisti ci si la feedback-ul pe care il primesc si poate esti tentat, chiar si involuntar, sa urmezi niste retete care vezi ca functioneaza. Cred ca sa fii autentic si sa incerci cat de mult poti sa ramai fidel trairilor tale e poate un drum mai lung de parcurs dar care sper ca aduce pana la urma mai multe satisfactii. Iar nume stilului meu nu prea pot sa ii dau deoarece nu am un singur stil. Imi place sa lucrez cu diverse medii si sa incerc lucruri noi sau sa variez. Insa e usor de remarcat ca am un stil in care am facut multe lucrari, si acela s-ar putea numi tulburare obsesiv compulsiva. Nu, nu sufar de aceasta boala, nu am fost diagnosticata inca, insa cateodata si eu ma mir de unde am atata rabdare si putere mentala si fizica sa fac acele desene in tus.
Arhitectura & live visuals
Privind in retrospectiva, imi e din ce in ce mai clar ca cei 6 ani de facultate in care am studiat arhitectura m-au lasat cu ceva traume. Suna putin dramatic, insa cred ca trebuie sa treaca ceva timp ca sa iti dai seama de ce unele lucruri se intampla in viata ta si mai ales ce anume le-a declansat si sa ajungi la origine. Bineinteles ca nu materia in sine sau ce am studiat acolo m-a traumatizat, ci cred ca sistemul si modul in care eram pregatiti si evaluati. Dar chiar si asa nu regret ca am trait acea experienta, consider ca mi-a oferit foarte multe cunostinte si m-a format si m-a facut cine sunt astazi, si am folosit si folosesc in continuare foarte multe lucruri pe care le-am invatat sau dobandit in acei ani (suna ca si cum am abandonat irevocabil acest domeniu dupa ce am absovit insa nu este cazul). As putea trai mai linistita cu mai putin simt critic fata de tot ce fac, insa cred ca are si lucrul acesta beneficiile lui. Iar in arta mea, mai ales in lucrarile in tus, rigoarea si religiozitatea cu care le fac cred ca vin din pregatirea mea ca arhitect.
Live visuals pentru concerte a fost o experienta foarte interesanta si frumoasa. Extrem de challenging sa gasesti un concept pentru fiecare melodie, concept care trebuie sa se integreze la randul lui in conceptul intregului show (concept este un cuvant pe care il uram in timpul facultatii :))) ca tot vorbeam mai sus. Acum fac abuz, e cuvantul meu preferat) si apoi sa dezvolti acea idee si sa pui totul in miscare, insa satisfactia pe care o ai in timpul showlui e priceless, cand in sfarsit vezi si simti cum muzica si partea vizuala formeaza un intreg. Sunt foarte fericita ca am avut oportunitate sa fac asa ceva.
Trezirea spirituala in coperta Ada Kaleh
Colaborarea cu Ada Kaleh pentru arworkul LP-ului Nodus tollens a inceput in 2020 insa pandemia a intarziat putin lucrurile asa ca abia anul acesta a iesit pe piata. Aceasta este a doua colaborare cu Ada Kaleh, prima a fost pentru EP-ul Nedeslusit in amurg din 2018, si in ambele cazuri tot procesul a fost foarte fluid, eu si Iulian colaborand foarte bine impreuna. El imi trimite piesele si conceptul din spatele lor si o viziune in mare pe care o are asupra artworkului, in cazul de fata a fost psychedelic art covers din anii ’70, apoi eu dezvolt partea vizuala banzandu-ma pe aceste informatii si pe trairile pe care le am cand ascult melodiile. De la schita pana la rezultatul final, e un continuu schimb de idei si ganduri intre noi care ma ajuta atat pe mine cat si pe el, fiecare lucrand pe partea lui, asta facand ca in final partea muzicala si cea vizuala sa fie in perfecta armonie. Imaginea de pe coperta reprezinta pe scurt the spiritual awakening. Ca baza avem idea de razvratire, ratacire, pestera lui Platon, revelatie, iar ce se vede este finalul acestui zbucium, personajul feminin reprezentand calatoria, iar personajul masculin fiind surprins fix in momentul cand in sfarsit „vede”.
Artwork-ul contine foarte multe simboluri si fiecare este o poveste in sine.
Social media vs. Lumea reala
De ceva timp folosesc social media mai mult pentru promovare, mai postez update-uri sau lucrari noi. Petrec foarte putin timp sa explorez. Faceam asta foarte mult acum ceva vreme, urmaresc foarte multi artisti pe Instagram, eram interesata sa vad cat mai mult si o varietate cat mai mare dar deja e ca un sac fara fund, poti sa cauti si sa descoperi la nesfarsit alti si alti artisti, foarte multi foarte buni, de altfel. Insa simt ca este contraproductiv si acum prefer sa explorez asta in lumea reala sau pe internet, din alte surse. Consider ca este bine sa te distantezi cand si cand de mediul online si sa iti vezi de treaba ta. Cred ca se gaseste inspiratie destula in viata reala si destule modalitati prin care poti sa ramai conectat cu lumea artei. Cu toate acestea, Instagramul si social media in general a fost si va fi mereu un tool foarte bun pentru artisti pentru promovare, cred ca secretul este sa gasesti un echilibru si sa poti folosi orice platforma in avantajul tau.
Amintiri din copilarie – varianta in tus
Tus negru pe hartie este de departe tehnica mea preferata. Am intr-adevar foarte multe lucrari in acest stil, totul a pornit cand am descoperit arta lui Aubrey Beardsley de care m-am indragostit iremediabil. Iar lucrarile inspirate din copilarie fac parte dintr-un intreg proiect la care lucrez de 5 ani deja. Totul a pornit din intamplare cand, fiind nostalgica, stare in care ma scufund adesea, am retrait foarte intens un episod din copilaria mea de cand eram la tara la bunici si trebuia sa ma duc noaptea la toaleta din curte unde eram inconjurata de animale si natura si un cer instelat. Am pus totul pe hartie, atat vizual cat si in cuvinte, iar reactia oamenilor, care m-a luat putin prin surprindere, trebuie sa recunosc, m-a facut sa vreau sa continui si asa am ajuns sa ilustrez diverse momente din copilaria mea. Am primit foarte multe mesaje de cand fac aceste ilustratii si le fac publice, unele mai emotionante decat altele. Foarte multe persoane imi spun ca plang cand le vad si citesc povestioarele.
Este cateodata complesitor pentru mine, sa stiu ca ce fac atinge sufletul oamenilor intr-o asa masura. Iar daca faptul ca oamenii din Romania si Europa de Est (si Rusia as putea adauga, caci cineva a share-uit una dintre ilustratii pe un grup rusesc de arta iar reactiile au fost masive, 60K de like-uri si peste 18K de share-uri) relationeaza cu aceste desene este de inteles, am fost insa surprinsa sa aflu cu diferite ocazii ca persoane din Africa de Sud simt cumva emotia din acele imagini si le provoaca si lor sentimente de nostalgie, desi nu relationeaza neaparat cu evenimentele sau intamplarile redate. Planul este sa scot o carte cu aceste ilustratii si textele pe care le-am scris pentru ele insa nu stiu cand o sa se intample acest lucru deoarece e un proces pe care nu vreau sa il fortez. Inca mai am amintiri care trebuie asternute pe hartie si nu le pot accesa mereu atunci cand vreau.
Teme ce revin obsesiv
De cand m-am mutat in Cape Town am folosit in mod obsesiv in lucrarile mele Strelitzia sau Bird of Paradise, planta originara din Africa de Sud. Am foarte multe lucrari in care apare aceasta floare/planta, chiar si in artwork-ul pe care l-am facut pentru Ada Kaleh. Planta aceasta este peste tot aici, o gasesti la orice colt de strada, in orice curte, in orice gradina si in salbaticie. Am folosit foarte mult ca inspiratie flora specifica Africii de Sud, in speta cea din Western Cape. Este cu adevarat extraordinara. De altfel, aici se afla una dintre cele 6 regiuni floristice ale lumii din patrimoniul mondial UNESCO, si singura cuprinsa intr-o singura tara. King Proteea este cap de lista si poate fi admirata cand te duci in drumetie pe Table Mountain in toata speldoarea ei. Altfel, bineinteles ca ar mai fi amintirile din copilarie, o tema care cred ca o sa imi marcheze intreaga cariera.
Much work, less play
O joaca nu a fost niciodata, poate doar cand eram mica, insa nici atunci. Este foarte multa munca in spate, iar in cazul lucrarilor mele cred ca se poate observa foarte usor asta. Timpul de lucru variaza foarte mult, bineinteles. Depinde de tehnica, tema si dimensiune. Am lucrat si 3 luni la o lucrare, zi de zi, am lucrat si o zi. Cele in tus sunt bineinteles cele mai solicitante.
Satisfactia cea mai mare eu mi-o iau din faptul ca fac aceste lucrari. Daca as trai intr-un univers paralel in care nu as avea nevoie de bani, as fi foarte fericita sa fac asta fara niciun fel de recompensa si probabil le-as tine pe toate pentru mine, inca simt ca rup o bucata din sufletul meu atunci cand le dau... Insa nu traiesc in acea lume paralela asa ca este nevoie sa le las sa plece. Reusesc sa vand dar inca nu atat de mult si nu pe atat de mult incat sa imi permit sa ma intretin exclusiv din asta.
Mutarea si scena din Africa de Sud
Mutarea mea in Africa de Sud a fost foarte spontana si neasteptata chiar si pentru mine. De ce acolo, nu stiu, cred ca a avut si are universul un plan pentru mine. Iar sa spun despre lucrurile noi pe care le-am descoperit aici cred ca mai trebuie sa facem o sesiune de intrebari. E un loc extrem de frumos, un loc al contrastelor si a diversitatilor de multe feluri. Cape Town este un oras minunat, cand ajungi aici si il explorezi pret de cateva zile, nu poti sa nu crezi ca ai ajuns in paradis. Orasul este foarte cosmopolit iar scena artistica este cu siguranta mult mai activa decat cea din Bucuresti. Se consuma mult mai multa arta, exista multi oameni interesati si care cumpara, sunt multe galerii, unele chiar destul de mari. Iar cireasa de pe tort este Zeitz Mocca, muzeul de arta contemporana, care pe langa expozitiile pe care le gazduieste, ofera o experienta arhitecturala extraordinara atat la exterior cat si la interior. In general arta pare sa ocupe un loc destul de important in dinamica orasului. Este incurajat consumul de arta si se organizeaza evenimente in mod curent. Cel mai important este First Thursdays, care se intampla in prima zi de joi a fiecarei luni, eveniment circuit, in care galeriile raman deschise pana tarziu si este creata o mapa unde poti gasi toate galeriile si toate baruruile si terasele care participa. Este un eveniment foarte important pentru comunitate si oras, foarte, foarte multi oameni participa. De multe ori ai impresia ca esti la festival caci este o multime de oameni care misuna in toate directiile in centrul orasului, muzica si voie buna la fiecare pas iar galeriile sunt pline.
Expo Cape Town
Expozitia ”The World Within” a fost la Alianta Franceza din Cape Town, pe toata durata lunii aprilie. A fost o expozitie solo unde am avut lucrari in mai multe stiluri. De fapt, a fost o expozitie de grup a tuturor personalitatilor mele :))) Multe persoane au fost foarte surprinse ca toate lucrarile apartineau aceluiasi artist. A fost nevoie sa imi scriu numele pe fiecare artwork label, ca sa evitam confuzia. Deschiderea a avut loc intr-o zi de joi in cadrul evenimentului First Thursdays asa ca publicul a fost larg si am avut si foarte mult sprijin din partea comunitatii de romani din Cape Town si a Consulatului Roman.
Rolul artei vizuale in 2022
Lasand la o parte multitudinea de roluri pe care arta vizuala le-a indeplinit dintotdeauna si care inca sunt valabile, cred ca in ziua de azi ea isi gaseste aplicabilitate in din ce in ce mai multe domenii si cu dezvoltarea continua a societatii si a tehnologiei si tot ce deriva de aici, cred ca cererea o sa fie in continua crestere. Si mi se pare extraordinar ca exista din ce in ce mai multe ramuri unde este nevoie de arta vizuala. Cred ca este loc pentru toata lumea si fiecare poate sa gaseasca o nisa unde se poate exprima confortabil si utilizand atuurile pe care le are, specifice fiecarui artist, si asta este minunat!
Momentan pregatesc urmatoarea expozitie care va avea loc in Bucuresti, la Wild Olive Artisans, in lunile iunie si iulie. Iar in Cape Town spre sfarsitul anului organizam o expozitie de grup si sunt in discutii si pentru alta expozitie solo.
Cine te inspira
In ultima perioada am urmarit cu mare interes activitatea lui Cinga Samson, artist sud african, si a lui Andrey Klassen, artist rus care activeaza in Germania. In ambele cazuri ma fascineaza atmosfera sumbra si plina de mister pe care o redau prin arta lor, reusesc sa atinga ceva foarte bine ascuns in suflet.
