Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii martie este Remus Florescu, redactor-șef adjunct regional la Adevărul, care coordonează redacțiile din Transilvania ale cotidianului.
REMUS FLORESCU: „Nu trebuie să uităm că la «umbra» unor evenimente care captează atenția publicului se pot comite cele mai mari abuzuri. Războiul din Ucraina a devenit subiectul cel mai important pentru o mare parte dintre jurnaliștii români, iar subiectele naționale/locale au rămas pe locul II. Vom descoperit lunile care vor urma ce au făcut aleșii noștri la «umbra» războiului. Gândiți-vă că în mare parte din localitățile României, se trăiește fără o presă de calitate. Corupția și abuzurile nu au nevoie de un război pentru a nu fi remarcate. Războiul s-a dus cu presa locală, care este foarte aproape de o capitulare.”
Manevrele prin care premierul Nicolae Ciucă a blocat, în justiție, analiza acuzațiilor de plagiat în teza sa de doctorat
Emilia Șercan (PressOne)
Foto Octav Ganea / Inquam Photos
„Premierul Nicolae Ciucă, general cu patru stele în rezervă, a deschis o bătălie în instanță pentru a bloca procedura de analizare a tezei sale de doctorat, despre care am scris la 18 ianuarie 2022, în exclusivitate pe PressOne, că este plagiată.”
EDITORIAL. De ce stânga (culturală) are dreptate să fie supărată
Tiberiu Farcaș (Clujul Cultural)
„S-a închis Fabrica de Pensule. Nu a fost o surpriză decât pentru cei care nu au auzit de ea. Fabrica s-a închis nu acum ci, simbolic, când proprietarul clădirii a ținut conferința de presă de anunțare a restrângerii activității unor spații redate comerțului. Am fost la acea conferință. De atunci lumina s-a cam stins. Au început să plece galeriile, Plan B-ul lui Ghenie și alții. Fabrica, cum îi ziceau cei din jurul ei, a fost roasă și din interior. S-a rupt în două cu scandal imens, a apărut Centrul de Interes, care s-a închis și el. Fabrica era recunoscută internațional, prima dată a fost recunoscută afară și apoi acasă la ea, că așa e pe la Cluj.”
Cei care nu mai pleacă
Cătălin Suciu (G4 Media)
„Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva lucruri, unii nu se vor mai întoarce niciodată.”
Politicul și mafia pădurilor. Cum blochează politicienii controalele Gărzii Forestiere
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
„Recorder a urmărit activitatea inspectorului Ienea din ultimele luni, pentru a arăta ce se întâmplă atunci când un șef din Garda Forestieră refuză să se supună presiunilor politice.”
Bolile contagioase pe care războiul din Ucraina le-ar putea readuce în România, deși erau eradicate
Teodora Munteanu (VICE România)
Foto Mircea Topoleanu
„Spitalele din Ucraina au fost bombardate, programele de vaccinare au fost suspendate, bolnavii cronici sunt deja în situația în care tratamentele le-au fost întrerupte, iar furnizarea de medicamente deja este problematică. Adaugă la astea sistarea furnizării de apă potabilă în unele orașe și condițiile improprii de igienă. Sunt doar câțiva dintre factorii care i-au făcut pe specialiștii în sănătate să ridice semnale de alarmă despre posibila apariție a unor epidemii de boli foarte contagioase precum difteria, poliomielita și pojarul, dar și dificultatea tratării unor afecțiuni precum Covid, HIV și tuberculoză.”
Cum bâlbâie politicienii viitorul energetic al României, în timp ce votanții lor așteaptă gazul la aragaz de 30 de ani
Alex Olaru (PressOne)
Foto Lucian Muntean
„În toată țara, oamenii așteaptă canalizarea sau gazele de zeci de ani, aproape ca pe o minune decisă la București în al 13-lea ceas. Doar că statul român a avansat în ritm de melc, iar acum încearcă să recupereze brusc decalajele de dezvoltare, tocmai când gazul a devenit o problemă pentru întreaga Europă occidentală.”
Războiul de deasupra și viața de sub pământ. Reportaj într-un oraș pe care rușii încearcă să-l cucerească
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)
„În Vasilkiv sunt cinci baze militare și un aerodrom de care rușii au nevoie pentru a aduce trupe cu care să asedieze Kievul. Așa că bombardamentele continuă. Zgomotoul produs de proiectile ne-a întrerupt interviul pe care îl filmam cu primarul localității, fiind nevoiți să coborâm în adăpostul de la subsolul clădirii.”
Moldova, „cel mai fragil vecin al Ucrainei”. Între criza refugiaților și militarii din Transnistria
Ioana Epure (PressOne)
„Pe 10 martie, Nicu Popescu, viceprim-ministru și ministru de Externe al Republicii Moldova, anunța într-un briefing de presă că, de la începutul războiului, 270.000 de refugiați ucraineni au traversat în Moldova. 107.000 sunt încă în țară. Dintre aceștia, 46.000 erau copii. Pe 13 martie, numărul total de refugiați era de 350 de mii, din care 150.000 sunt încă în Moldova.”
Remus Florescu este redactor-șef adjunct regional la Adevărul, coordonând redacțiile din Transilvania ale cotidianului.
Este Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și are un doctorat în Științele Comunicării având ca temă crearea conținutului viral.
Lucrează în presă de peste 15 ani. Printre instituţiile media la care a activat se numără „Bună ziua, Ardeal”, „Ziarul Clujeanului”, „Clujeanul”, „Ziarul Financiar” şi „Adevărul”. Din 2015 până în 2021 a fost preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă Cluj.
Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.
Mihai Ghiduc: „Pentru presa din România, ultima săptămână a fost șocantă: Emilia Șercan, jurnalista care a dezvăluit multe dintre plagiatele unor politicieni, inclusiv pe cel a premierului, a fost ținta unei campanii de compromitere și amenințări, care a culminat cu scurgerea unor informații dintr-un dosar penal, chiar din interiorul poliției.
Poliția a încercat să mușamalizeze cazul, sugerând că, poate, telefonul jurnalistei a fost spionat. Trei companii specializate în securitate cibernetică au infirmat acest lucru. Pentru cei care nu știu care a fost scuza poliției, iată un articol mai vechi de pe Mindcraft Stories despre Pegasus, programul cibernetic israelian folosit pentru spionarea unor jurnaliști, activiști și politicieni, despre care nu există informații că ar fi fost folosit vreodată în România: Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume.
Alte cinci recomandări din ultima lună, de pe Mindcraft Stories, mai jos:”
„În ciuda războiului, industria IT din Ucraina continuă să prospere." Interviu cu Mike Sapiton (Forbes Ucraina) - de Radu C. Stochiță
Înainte de începerea războiului, o companie de gaming din România se pregătea să-și deschidă un birou la Kyiv. Asta ne-a inspirat să căutăm un specialist în piața industriei IT de acolo și să vorbim despre ce se întâmplă acum. Filmele se mută spre vest, programatorii lucrează de la distanță, iar companii care se fereau să spună că sunt din Ucraina, datorită problemelor de imagine (precum Grammarly), acum se laudă cu acest lucru.
Programul sovietic al armelor biologice este folosit acum de propaganda rusă - de Ionuț Preda
Dacă n-au putut găsi bombe nucleare, rușii au acuzat Ucraina că ar avea arme biologice. De data aceasta, au existat și voci din Occident care au preluat „știrea” – și nu doar din grupările antivaccin. Adevărul despre laboratoarele din Ucraina este mai complex și are legătură cu cercetările dubioase efectuate în Uniunea Sovietică.
O scurtă istorie a fructelor de mare în România. Care are sute de ani – de Cosmin Dragomir
În România medieval, fructele de mare erau o delicatesă surprinzătoare. Aduse de nave venețiene și genoveze sau cu carele trase de boi, acestea ajungeau pe mesele boierilor și domnitorilor locali – mai ales că mulți dintre aceștia erau fanarioți, deci știu exact ce să ceară. Pentru localnici, existau fructele „de baltă” (melci și scoici).
Aerodinamica fairplay. Noile monoposturi din Formula 1 fac cursele mai strânse – de Ionuț Preda
Formula 1 a redevenit subit interesantă, după sezonul trecut. O modificare radicală a regulamentului face cursele și mai strânse, dar și crează probleme neașteptate unor echipe de top. De ce Mercedes nu mai domină, iar Ferrari a revenit în bătălia pentru titlu? Are legătură cu „aerul murdar”.
Animalele și drumurile. O poveste la care trebuie construit un happy-end - de Oana Popa
Animalele sălbatice nu știu să folosească trecerile de pietoni și să se asigure când traversează. Drumurile ușurează călătoriile umane, dar sunt un pericol pentru biodiversitate și, adesea, pentru supraviețuirea unor specii. Oana Popa, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, propune soluții pentru a limita numărul de accidente cărora le pică victime animalele.
FYI by Mindcraft Stories
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”
Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
- În ultimele zile am putut vedea crimele comise de soldații Rusiei în Ucraina, după retragerea trupelor rusești din zona Bucha. Publicul din România a putut urmări imagini din Bucha în timpul discursului pe care președintele Volodimir Zelenski l-a susținut luni seara în Parlamentul României.
Pentru Rusia, dovezile genocidului din Bucha sunt nimic mai mult decât un complot SUA, care ar fi ordonat crimele pentru a putea da apoi vina pe Rusia. (Reuters)
- …care se pregătește pentru un război prelungit în Ucraina, arată Centrul pentru combaterea dezinformării din Ucraina, după ce experții săi au analizat narațiunile de propagandă ale Rusiei, referitoare la război. (Interfax Ukraine)
- …iar un editorial publicat de RIA Novosti, agenția de presă de stat a Rusiei, arată noua linie de propagandă a Kremlinului: Ucraina nu merită să fie un stat, pentru că indiferent de câte ori încearcă, rezultatul e nazism, iar națiunea sa trebuie de-europenizată.
E prima dată când se vorbește despre denazificarea națiunii, nu a regimului politic. Textul mai vorbește despre o „lustrație totală” în rândul populației. Textul a fost preluat și poate fi citit în limba engleză pe Medium.
- Vice a documentat un nou tip de fermă de trolli ruși care răspândesc propagandă pe Telegram și care se prezintă drept „o inițiativă a poporului”.
- Companiile big tech ar trebui să răspundă pentru conținutul incorect propagat online și noi înșine trebuie să ne educăm mai mult pe noi și pe copiii noștri despre ce înseamnă, de fapt, ceea ce vedem pe rețelele sociale și cum funcționează algoritmii care le guvernează. Acestea sunt singurele feluri în care putem domoli avalanșa dezinformării online. (Psychology Today)
- Un grup de angajați Facebook au descoperit că algoritmii ce guvernează afișările în News Feed nu au funcționat corect în ultimele 6 luni, lucru ce a dus la creșterea numărului de vizualizări pentru postările ce conțineau dezinformare și conținut periculos. (The Verge)
- Google lansează modificări pentru rezultatele oferite în căutările web și de știri pentru a încuraja utilizatorii să verifice dacă sursele de știri pe care urmează să le acceseze sunt de încredere sau nu. (Engadget)
Masterclass Superscrieri Oradea: cu Diana Oncioiu, despre importanța presei locale
Închidem seria de evenimente locale în țară cu orașul Oradea, pe 13 aprilie.
La o discuție cu Diana Oncioiu, moderată de Octavian Haragoș.
Dacă ai prieteni jurnaliști în Oradea, le poți da acest link să se înscrie:
ÎNSCRIERI EVENIMENT. Sau studenți. Sau profesori la Jurnalism. :)
