În 2022 se mai întâmplă și lucruri bune. Unul din cele mai importante repere ale comunității creative, Romanian Design Week, sărbătorește 10 ani cu o ediție specială, desfășurată sub tema #FORWARD. Timp de 10 zile, între 13 și 22 mai, RDW își propune să transforme Bucureștiul în capitala designului românesc. RDW este o insulă de europenitate și de contemporaneitate, spune Andrei Borțun, CEO The Institute.
În 10 ani, Romanian Design Week a pus pe hartă cele mai importante proiecte, lucrări și talente din comunitățile creative autohtone, expunând peste 1.400 de proiecte de design. Anul acesta va avea loc și Circuitul Design GO, organizat pe cartiere creative, în care peste 50 dehub-uri din București se alătură RDW. De asemenea, poate fi vizitat și cel mai mare concept store de design românesc din țară, ce va fi amenajat pe 500 de metri pătrați.
Este locul și momentul în care oameni, comunități și organizații arată altora, români sau străini, cetățeni sau clasă politică, cât de mulți sunt aceia care dincolo de talent au și valori și vocație occidentală, discurs european, instincte de colaborare și dialog specifice anilor pe care îi trăim și care urmează, spune Andrei.
Andrei Borțun povestește în interviul de mai jos despre cum a pornit RDW, amintirile de la primele ediții, cele mai importante însemnări din bilanțul de 10 ani și cum a evoluat comunitatea creativă din România:
Comunitatea creativă în 2022
Am început cu speranța că ieșim din pandemie și astfel cu optimism. E mai puțin plăcut, în afară de ceea ce se întâmplă pe plan internațional, faptul că, energia și nebunia noastră nu sunt întotdeauna calibrate cu ritmul încă lent al pieței și cu numărul scăzut al consumatorilor.
Război și pandemie
Cred că sunt multe și diferite răspunsuri pentru că, probabil, creativi din universul artelor scenei sunt sensibili mai afectați decât cei din arte vizuale.
În același timp, după ce ne-am dat seama cât de mult prețuim sănătatea, acum prețuim și mai mult pacea.
Poate, în cazul unora, tipul acesta de observație va aduce cu sine schimbarea priorităților, agende și obiective noi, implicare civică sau, oricum, mai puțină apetență pentru conflict.
Temele care te preocupă în acest moment
Mă preocupă optimismul social, care oricum era la cote minime și până acum, și mai mult decât atât, mă preocupă faptul că pe nimeni (cred) nu îl interesează această resursă atât de importantă pentru societate, economie etc.
Mă inspiră în același timp buna energie, cu iz de proiect național, creată în jurul temei refugiaților din Ucraina. Nu cred că am mai vizitat acest tip de emoție generală din decembrie '89.
Dacă vom ști să facem ceva cu această energie, cu această imagine mai bună pe care o avem despre noi înșine, ca nație, ar fi valoros; momente ca acesta nu se întâmplă des și a le căuta și declanșa necesită un tip de gândire și acțiune care nu ne este neapărat cunoscut nouă, românilor.
Designul din România cu bune și rele
Părțile bune ar fi că:
- în arhitectură apar proiecte din ce în ce mai bune și cred că această industrie este reglementată din ce în ce mai bine, pe repere din ce în ce mai europene
- în fashion sunt din ce in ce mai multe branduri românești care vând foarte bine în afara țării, iar asta este o confirmare importantă în general și pentru români, în mod particular valoroasă
- în designul de produs sau industrial suntem încă tributari lipsei de sofisticare și viziune a marilor producători care investesc prea puțin în proiecte originale, inovatoare, care să aducă plus valoare financiară și non-financiară sectorului, comunității sau țării. Dar și în acest caz, e o piață care se maturizează datorită investițiilor posibile din bani europeni sau fonduri de investiții.
Cred că în ceea ce privește designul grafic stăm din ce în ce mai bine; este oarecum și mai simplu pentru că nu necesită investiții atât de mari sau piețe atât de sofisticate.
Povestea RDW
Noi ne-am dorit pur și simplu să aducem împreună mai multe bresle creative sub un același format de proiect. Ne propusesem să prezentăm unui public larg cât talent românesc este încă nefolosit sau neconsumat de către societate și de către mulți dintre noi. Ne propusesem, de asemenea, să generăm cunoaștere reciprocă și colaborare în interiorul acestor bresle.
Dar, mai ales la prima ediție, surpriza valoroasă pe care am avut-o a fost aceea că efectul pe care l-a avut RDW asupra foarte multor oameni și organizații a fost că i-a făcut să se simtă mai puțini singuri.
Și nu doar pentru că apărea un proiect/ eveniment care le oferea o scenă, ci mai ales pentru că aveau să observe, în fotografia de grup, atât de multe alte figuri care aveau un parcurs similar, obiective și vise apropiate cu ale lor, probleme și piedici identice câteodată.
Schimbări
Una dintre schimbările notabile este că ne concentrăm mult pe ce pot să dezvolte, sub umbrela RDW, alte organizații, specialiști, comunități profesionale.
Este modalitatea în care RDW devine și mai colaborativ, conectează agende, resurse, talente și semnături.
Poate și mai important este că întrebarea ultimilor ani este „cum putem folosi RDW” pentru obiective mai largi decât RDW însuși.
Și unul dintre răspunsuri, vizibil în perioada asta, este încercarea de a pune pe harta creativă a orașului, și cu ajutorul RDW, a spațiului-proiect Combinat, un loc unic în București, cunoscut de către intimii săi ca fiind Combinatul Fondului Plastic, o proprietate a UAP situată în Băiculești 29.
Ediția de anul acesta
În primul rând aniversăm 10 ani ai unui proiect construit foarte aproape de oameni și organizații care se află în primul cerc al comunității noastre.
Iar această aniversare ar trebui să aducă împreună cât mai mulți oameni, pentru cât mai mult timp, în cât mai multe din cele 10 zile. Va fi probabil o petrecere de 10 zile atât la Combinat, cât și în foarte multe alte spații din traseul RDW Design Go.
Va fi de neratat intervenția pe care o vom face la Așezămintele Brătianu: 10 expoziții în 10 zile, adică una pe zi.
Insistăm mult pe ceea ce înseamnă RDW Design Go, un format care sperăm ca într-o zi să umbrească propriile producții, să copleșească orașul, fie și cu riscul de a-l fi scăpat complet din mână.
Acesta ar fi semnalul că orașul a absorbit RDW, că îl folosește, se bucură de el, îl crește conform propriei dinamici.
Și nu în ultimul rând, o expoziție valoroasă și alte inițiative care își propun să promoveze Noul Bauhaus European, un demers care ne invită pe toți să ne imaginăm și să construim împreună un viitor durabil și incluziv.
Bilanț la 10 ani
Cu siguranță prima ediție ne va rămâne în jurnal ca fiind memorabilă. Motivul principal fiind acela că succesul ei, răspunsul la promisiunea pe care RDW o făcea cu acea ocazie, aveau să fie mult mai mari decât speram noi; și aveam așteptări mari.
Alte momente importante dar și învățături au fost în jurul multora dintre spațiile unde am produs expozițiile centrale ale RDW: începând cu Palatul Știrbei, care imediat după RDW, a găzduit grădina Eden, dar și atât de multe alte evenimente și expoziții în interiorul palatului, după ce, din 1990 și până la prima ediție a RDW, fusese o proprietate închisă.
Apoi ediția din Piața Amzei, care și-a propus un discurs despre ce ar putea și ar trebui să fie zona și clădirea Piața Amzei pentru București. Iar astăzi, din energia a zeci de antreprenori privați, a devenit cea mai efervescentă zonă a orașului, iar Primăria Sectorului 1 se gândește la reinventarea clădirii pieței în sensul discursului nostru de atunci.
Putem să ne amintim de clădirea Camerei de Comerț și Industrie din Centrul Vechi, până la RDW o clădire închisă, iar astăzi luminată, deschisă, folosită foarte aproape de destinația inițială a clădirii.
Ne e dor de ediția RDW din Garajele Cobălcescu și de impactul pe care l-a avut observația că Bucureștiul ar trebui să aibă acest tip de spații care să fie animate de imensa resursă de conținut, de comunități valoroase și de puterea lor de comunicare.
Și dincolo de locurile redeschise de diverse ediții ale RDW, ne bucură teribil suma impresionantă de proiecte colaborative, de parteneriate și alianțe pe care organizații din jurul RDW le-au cultivat în acești zece ani, în țară și în afara țării, cu sau fără sprijinul direct al The Institute.
Ce înseamnă RDW pentru tine
Pentru mine și colegii mei, RDW este o insulă de europenitate și de contemporaneitate. Este locul și momentul în care oameni, comunități și organizații arată altora, români sau străini, cetățeni sau clasă politică, cât de mulți sunt aceia care dincolo de talent au și valori și vocație occidentală, discurs european, instincte de colaborare și dialog specifice anilor pe care îi trăim și care urmează.
Este probabil important și pentru alții datorită faptului că RDW este unic; într-o măsură la fel și The Institute, ca organizație.
România în care sper eu să trăiască copiii mei este o Românie plină de RDW-uri, de Gale ale Societății Civile, de Cartiere Creative și Combinate, de Show-uri Diploma.
Ne-ar fi tuturor mai bine, creativi, intimi ai lor sau profani, indiferent dacă astfel de proiecte sau organizații ar fi crescute din energia societății civile, a unor antreprenori, a marilor corporații, a administrațiilor publice sau guvernamentale.
Comunitatea RDW
Deja cu mulți dintre ei am îmbătrânit împreună, dacă ne uităm la vechi cunoștințe din jurul AdPrint, ADOR, Effie, ADC, Internetics, Gala Societății Civile sau al revistei și cafenelei The Institute.
Pe mulți alții i-am cunoscut ca tineri absolvenți în contextul Diploma sau la Școala ADC. S-au adăugat comunități ale unora dintre cele 200 de organizații din rețeaua Cartierului Creativ sau artiști din jurul Combinatului.
Da, RDW aniversează 10 ediții, dar The Institute aniversează anul acesta 25 de ani. Așadar pe unii îi leagă un fir atât de lung de relație, pe alții îi leagă un mod similar de a vedea viitorul, un viitor în care Bucureștiul și alte orașe ale României să se dezvolte, premeditat și inteligent, datorită comunităților lor creative.