[Alături de Ucraina] Bogdan Anicescu: M-a impresionat felul în care, prin rețelele de socializare, surzii din România au comunicat foarte bine cu cei din Ucraina

Pe lista de vulnerabilități ale refugiaților ucraineni, pentru cei cu deficiențe de auz se adaugă și imposibilitatea de a comunica în condiții normale, pentru că limbajul semnelor nu este unul universal. Fugiți din casele lor, ajunși uneori în miez de noapte într-o țară necunoscută, speriați și obosiți, oamenii surzi au găsit sprijin și înțelegere în comunitatea românească a persoanelor cu dizabilități auditive.

Bogdan Anicescu, interpret în limba semnelor române pentru Asociația Națională a Surzilor din România, spune că s-au mobilizat încă din prima zi a invaziei, anticipând că sute de adulți și copii surzi vor avea nevoie urgentă de ajutor.

"Întotdeauna gestionarea urgentă a unor situații reprezintă o problemă, pentru că personalul nu este suficient și este foarte greu de intervenit de urgență. Mai este și aspectul comunicării, pentru că limba semnelor române nu este aceeași cu cea din Ucraina, dar se găsesc soluții".

Bogdan Anicescu povestește despre ce au făcut săptămânile acestea toți voluntarii și membrii Asociației Naționale a Surzilor din România pentru refugiații ucraineni cu deficiențe de auz.

Începutul războiului

În momentul în care s-a anunțat invazia, ne-am dat seama că vom avea o provocare deosebită la nivelul Asociației Surzilor, dincolo de criza umanitară majoră generală care urma să apară evident. În primul weekend după startul conflictului armat am început pregătirile, am discutat o primă strategie și am ieșit cu un anunț către persoanele surde din România, dar și cele din Ucraina.

Mobilizarea

Primul pas a fost să informăm persoanele surde din țara noastră (voluntari în acest efort sau particulari) cu privire la necesitatea de a direcționa pe cât posibil refugiații cu deficiențe de auz către sediile filialelor noastre teritoriale. De aici, colegii și alți membri din conducere sunt cei care contactează autoritățile sau alte asociații și fundații pentru a colabora în vederea asigurării celor necesare (cazare, masă, transport etc.) Avem filiale în Suceava, Iași, Botoșani, Galați, Tulcea dar și în alte orașe unde ajung cei mai mulți refugiați. Totodată ne-am bucurat de un sprijin deosebit al multor persoane în particular, voluntari surzi sau auzitori, care și ei au contribuit la acest efort într-un mod fantastic.

Ce te-a impresionat

Am remarcat o deschidere mare a întregii comunități față de această situație de criză, multă unitate, disponibilitate, m-a impresionat felul în care, prin rețelele de socializare, surzii din România au comunicat și continuă să comunice foarte bine cu cei din Ucraina.

Provocări pentru Asociația Națională a Surzilor din România

Întotdeauna gestionarea urgentă a unor situații reprezintă o problemă, pentru că personalul nu este suficient și este foarte greu de intervenit de urgență. Au fost anumite cazuri, situații în care persoanele refugiate au sosit, la filialele de graniță dar nu numai, târziu în noapte. La toate acestea se adaugă oricum celelalte activități zilnice, celelalte servicii, obligații, acțiuni și intervenții pe teren. Bineînțeles, mai este și aspectul comunicării, pentru că limba semnelor române nu este aceeași cu cea din Ucraina, dar se găsesc soluții de comunicare și înțelegere cel puțin la nivel primar.

Cum reușiți să vă apropiați de refugiați

Comunicăm cu ei cât de mult putem, le identificăm nevoile principale și apoi căutăm soluții împreună. Cei mai mulți au nevoie doar de cazare și masă pentru 1-2 zile, pentru că apoi pleacă mai departe spre Vest (și îi sprijinim și cu procedurile de asigurare transport dacă e cazul). Dincolo de aceste lucruri, încercăm să le arătăm că suntem alături de ei, așa cum putem, că nu e totul pierdut, ce a fost mai rău a trecut, lumea înțelege și vrea să ajute.

Poveștile ucrainenilor

Sunt multe cazuri deosebite... Familii cu copii, bunici, copii auzitori și părinți surzi dar și invers. Impresionant este cazul unei mame surde care are un bebeluș născut acum 3 săptămâni. Nici certificat de naștere nu are. A venit cu soțul, mama și sora ei, ne-am mobilizat pentru a ne asigura că nu lipsește nimic copilului.

Ce urmează

Vom continua să gestionăm toate cazurile. Prin colaborarea cu autoritățile și alte structuri din societatea civilă am încredere că vom reuși să oferim fiecărei persoane ceea ce are nevoie. Ținem cont că majoritatea refugiaților surzi se află în tranzit. Dincolo de suport financiar, cel mai mult avem nevoie de voluntari care să cunoască limba semnelor, mai ales surzi. Aceasta este răspunderea noastră, nu putem avea sprijin din exterior. Totodată, contează să avem timp să ne organizăm, să nu trebuiască să intervenim urgent. Deja s-a intrat într-un oarecare automatism, colegii din filiale știu ce au de făcut.

Cum v-ar putea ajuta statul român

Pe cât posibil, să asigure informarea către persoanele surde din România și prin interpret. La nivel guvernamental, apreciem că acest lucru devine tot mai frecvent, însă cu siguranță se poate face mai mult, mai ales la nivel local.

Contact pentru ajutor și donații

Asociația Națională a Surzilor din România a deschis un cont bancar special pentru donații de care să beneficieze, într-o formă sau alta, toate persoanele surde refugiate care ajung la sediile filialelor noastre și cu care personalul nostru intră în contact. Fondurile neutilizate vor fi donate, la final, Asociației Surzilor din Ucraina, care va avea nevoie de sprijin pentru a reface cluburile, pentru a reorganiza serviciile și a oferi tot suportul necesar acestor cetățeni.

Datele contului sunt următoarele:
RO74 RNCB 0073 0499 7794 0021 - Banca Comercială Română. Beneficiar: Asociatia Nationala a Surzilor din Romania. Mentiune: „Ajutor Ucraina”.