[Alături de Ucraina] Raluca Simion: Războiul nu va mai fi subiect pe prima pagina peste câteva săptămâni, dar atât oamenii, cât și animalele din Ucraina, vor avea nevoie de ajutor

Și-au părăsit casele și membri ai familiei care nu au putut fugi din calea războiului. Dar nu și-au lăsat în urmă animalele de companie. Unii au plecat cu pisici, câini, hamsteri, păsări și chiar reptile în cuști, genți, sacoșe, alții și-au cărat în brațe patrupezii bolnavi, mergând pe jos kilometri întregi. Chiar de la primele imagini cu refugiați ucraineni, apărute în spațiul public, cu toții am văzut zecile de animale care îi însoțeau pe drumuri, prin gări, prin vămi și ne-am emoționat.

Animalele oamenilor goniți de acasă de război au și ele nevoie de ajutor, și nu este mereu simplu de oferit, spune Raluca Simion de la Organizatia Red Panda Romania. Pentru că sunt deja sute de cereri ale oamenilor care vin în România alături de prietenii lor necuvântători. Și, totodată, informații multe și diverse de care este nevoie ca voluntarii organizației să țină cont.

"Avem nevoie de informații despre animal ca să știm în ce fel de casă îl putem caza. De exemplu nu putem duce un câine care nu suportă pisicile într-o casă în care există deja o pisică. A fost dificil să punem toate aceste întrebări unor oameni deja hăituiți, speriați, disperați".

Raluca Simion povesteste în cele ce urmează despre mobilizarea voluntarilor și donatorilor Red Panda Romania pentru ajutorul animalelor refugiatilor ucraineni.

Începutul războiului

Prima zi de război ne-a șocat și pe noi. Nu am mai fost nicicând în situația asta, nu știam exact cu ce putem ajuta și în ce direcție să o luăm. Fiecare din echipă a procesat separat ceea ce se întâmplă, ne-au copleșit durerea față de drama prin care trec oamenii nevoiți să lase tot în urmă și să plece cu un rucsăcel. Ne-am îngrozit gândindu-ne cât de multe animale vor fi lăsate în urmă, mai ales că acolo sunt multe zone rurale cu câini ținuți în curte, legați.

Mobilizarea

După tot șocul și sentimentul de neputință, am început să vedem imagini cu refugiați cu animale în brațe, în genți, în sacoșe, cărîndu-i în spate, adăpostindu-se la metrou. Măi, oamenii aia fug de bombe la propriu, dar își iau câinele, pisica, șoricelul!!!! Asta ne-a scos din blocaj, ne-am dat seama că trebuie să ne facem un plan, pentru că va fi nevoie de ajutor.

Cum ați intervenit, până acum

În primul fază am făcut o listă cu ce situații vor putea apărea și ce nevoi:

• cazarea animalelor care ajung în Romania și poate nu sunt primiți cu ele în centrele amenajate.
• cazarea animalelor care nu vor putea pleca în alte tări. Aici e o discuție mai largă: animalele pot călători (între tările UE) dacă au microcip și vaccinare antirabică făcută cu minim 21 de zile inainte de călătorie. Pentru călătorii din alte tări (non UE) sunt cerințe diferite, inclusiv teste de titrare a anticorpilor antirabici, certificate de călătorie de la DSV, etc.
• hrană și ajutorarea animalelor care rămân în Ucraina.

Pentru cazări am făcut un apel la cei care își pot deschide casa pentru un câine sau o pisică și am avut un răspuns extraordinar. În câteva zile peste 200 de oameni din toată țara ne-au raspuns.

Am început să postăm acest îndemn pe Facebook către oamenii din Ucraina, să își ia animalele cu ei pentru că vor fi ajutați, indiferent că ajung în România sau în altă țară. Organizațiile de protecția animalelor s-au mobilizat absolut peste tot, la fel și medicii veterinari.

Apoi au început să vină cererile. Prima a fost Anne care ne-a scris că e la vamă și speră să treacă în doua zile. Avea 4 animale cu ea, dintre care și un câine crescut în curtea unei firme, pentru care avea nevoie de cazare. Am așteptat-o două zile cu inima la gură… curajoasa Anne. Apoi au apărut tot felul de situații, am căutat și găsit cazări și pentru oameni, am ajutat la întocmirea actelor necesare. Avem și cini, și pisici rămași în cazare temporară. Oamenii țin în permanență legătura cu fosterii din România, își trimit poze filme, etc. Este stupid: au fugit de război, au luat câinii după ei, i-au carat în brate, iar de aici nu au mai putut pleca mai departe fie din cauza unor politici ale companiilor de zbor (nu toate acceptă animale pe zbor), sau a actelor de trecere. E drept că multe tări din UE au dat derogări pentru a- primi cu animale, însă nu toate.

O altă direcție de ajutor este aprovizionarea cu hrană pentru animale în zone unde aflăm că este nevoie (centre de refugiați, centre de primire – Gara de Nord, autogări). Apoi am reușit să trimitem până acum pe trei transporturi si hrană de animale pentru Ucraina. Acolo ajunge în comunitate și este împărțită oamenilor din regiunea respectivă. Plănuim să trimitem săptămânal către Ucraina pe orice cale va fi posibil, folosindu-ne și de coridoarele umanitare care se vor deschide.

Solidaritatea românilor

Când am lansat apelul de înscrieri pentru cazare temporară, ne-am bucurat enorm când am văzut 20 de solicitări! Noi avem adapostul de peste 10 ani, dar niciodată nu am avut atâția fosteri disponibili sau măcar pe listă. După ce am văzut cum crește lista și dorința de ajutor, am rămas fără cuvinte. Am primit un răspuns extraordinar din partea comunității și le mulțumim extrem de mult!

Mobilizarea asta fantastică s-a simțit pe toate planurile: medici veterinari, voluntari sau oameni care nu au nicio legătură cu nicio organizație. În grupuri ceri ajutor și primești instant, fie că vorbim de traduceri, de cazări sau despre boluri de câini.

Cele mai mari provocări de săptămânile acestea

Asta cred că am simțit-o cu toții: a fost greu să nu ne lăsăm copleșiti, ca să putem acționa coerent și eficient. Apoi am învățat să ne eficientizăm timpul, pentru a echilibra jobul cu implicarea pentru animalele din Ucraina. Noi facem asta din pasiune pe bază de voluntariat și trebuie să găsim o cale să ne ducem și joburile, care ne solicită, dar să ne ocupăm și să ajutăm cât mai bine.

Apoi, sunt multe cereri pe care trebuie să le procesăm. Avem nevoie de informații despre animal ca să știm în ce fel de casă îl putem caza. De exemplu nu putem duce un câine care nu suportă pisicile într-o casă în care există deja o pisică. Sau un câine mascul necastrat într-o familie care are deja un mascul, și se pot lua la bătaie. Încercăm să evitam orice risc. A fost dificil să punem toate aceste întrebări unor oameni deja hăituiți, speriați, disperați că nu știu ce să facă. Dar cumva ne-am descurcat, i-am ajutat și totul a mers bine până acum pe partea de organizare. Păstrăm contactele tuturor, comunicăm des și sper să începem să îi reunim în curând.

Ajutorul eficient

Comunicăm mereu cu alte asociații, cu grupurile de suport, cu alți voluntari din teren, identificăm nevoile, oferim ajutorul punctual pe cât putem. Dacă este o cerere în Botoșani, contactăm asociația din Botoșani. Dacă cineva este în zona Moldovei și dorește să trimită hrană, îi direcționăm către o asiciație mai aproape, pentru a eficientiza procesul. Cum ziceam, aproape toate asociațiile de protecția animalelor s-au mobilizat și implicat exemplar.

Răspunsul ucrainenilor la ajutorul vostru

Sunt extrem de recunoscători, vă dați seama cu ei au făcut eforturi să își ia animalele. Țin direct legătura cu fosterii, văd poze, filmulețe. Au încredere în noi să ne lase animalele în grijă și asta ne onorează.

Cum reușiti să vă apropiați de ei

Purtându-ne absolut normal. Uneori dacă însiști prea mult sau te duci prea mult spre ei, este posibil să îi copleșești. Le dăm toate informațiile de care au nevoie, le dăm contacte sau adrese unde trebuie să ajungă și îi intrebăm mereu dacă au nevoie de ceva. Unii nu îndrăznesc să ceară multe detalii, dar încercăm să fim disponibili cu orice au nevoie.

Ce urmează

Totul se schimbă de pe azi pe azi. Vom vedea cum evoluează situația și vom ajuta în consecință. Un plan concret este trimiterea de hrană în diverse locuri din Ucraina, prin ce transporturi găsim disponibile.

Însă trebuie să ținem cont că ajutorul nostru va fi necesar pe o perioadă lungă de timp, Este un maraton și trebuie să ne pregătim ca atare. Poate că războiul nu va mai fi subiect pe prima pagina peste câteva săptămâni, dar atât oamenii, cât și animalele din Ucraina vor avea nevoie de ajutor pe termen lung.

Cum v-ar putea ajuta statul român

Așa cum se organizează pentru oameni, e nevoie de o organizare și pentru animale. Multe dintre lucrurile astea se întâmplă în vămi, prin organizațiile de acolo: amplasare de corturi și cuști pentru staționarea animalelor în tranzit, în punctele de trecere / circulație (vămi, gări, aeroporturi etc), suport logistic voluntari, constituirea de puncte de informare și îndrumare. O coordonare prin Colegiul Medicilor pentru acoperirea costurilor de vaccinare, microcipare, pasaport pentru animalele refugiate.

Contact pentru ajutor și donații

Online ne găsesc pe Facebook, Instagram, sau red-panda.ro. Dacă vor să doneze produse (hrană, transportatoare) o pot face la centrul de adopții din București, str. Barbu Văcărescu 162-164. Pentru donații în bani, paypal: [email protected] sau în cont Asociația Red Panda, CIF: 29856924, IBAN: RO72 PIRB 4237 7350 1300 1000 First Bank. Pot decide și să redirecționeze 3.5% din impozitul pe venit, este un ajutor care contează enorm.

Așa cum spuneam, este o situație pe termen lung și ne vom adapta în funcție de ce nevoi vor apărea.
Bineînțeles, mai sunt moduri prin care pot ajuta: să adopte un cățel sau să cazeze temporar un câine sau o pisică până la adopție. Și aici nu mă refer la căței refugiați, ci la orice câine, indiferent că este salvat din România sau din Ucraina. Până la urmă… latră pe aceeși limbă :) Sau miaună.