Intr-adevar, se cauta oameni in publicitate... Schimbarile de trupe din agentii din ultima vreme si ritmul mare de crestere al industriei de publicitate per ansamblu au facut ca agentiile sa-si doreasca oameni noi in echipa. Astfel, mi se intampla tot mai des sa fiu intrebata de prietenii din domeniu daca stiu pe cineva care s-ar potrivi unui anumit profil. De obicei, brieful pe care il primesc, arata cam asa:
Cerinte angajator:
-persoana cu bun simt si serioasa
-cel putin pasionat de domeniu
-ideal, cu ceva experinta / daca nu are experienta, macar sa fie dispus sa invete
-sa stie cat de cat piata
-sa aiba viziune
-sa-si doreasca sa faca parte din tagma publicitarilor din motive concrete si corecte
-sa aiba abilitati de comunicare si sa fie carismatic
-sa fie dispus sa lucreze peste program
De cealalta parte, aud si foarte multi tineri care au terminat facultati de profil care isi doresc sa intre in publicitate. Lasand la o parte faptul ca nu iau taurul de coarne si nu fac nici un efort pentru a intra in acest domeniu, atunci cand totusi li se deschide o usa, majoritatea nu stiu cum sa intre pe ea si fac greseli nepermise: pe langa faptul ca nu este estetic, CV-ul lor este plin de greseli de ortografie sau gramaticale sau chiar mai rau, denota o lipsa de interes fata de agentia care le-a deschis usa: numele agentiei nu este scris corect, scrisoarea de intentie este un copy-paste de pe net sau nu are nici un elemet de diferentiere sau vreo nota personala, etc.
Insa, poate, cea mai mare greseala este cea legata de mentalitate. Daca ar fi sa transpunem mentalitatea intr-o lista de cerinte ale "viitorului angajat", aceasta ar arata cam asa:
Cerinte candidat:
-am terminat o facultate de profil, deci sunt doxa de cunostinte, iar angajatorul trebuie sa fie constient de acest lucru
-am cateva idei de reclame, o sa gasesc si brandul la care s-ar potrivi, dar asta va costa!
-pentru ca am atatea atuuri, la valoarea mea, sunt calificat pentru un post de director de creatie, de PR manager sau orice alta functie de conducere
-daca totusi nu mi se ofera o functie de conducere, macar salariul sa fie de cel putin 1000 de euro (pe entry level), ca doar o agentie de publicitate isi permite, la banii ei...
-daca e sa lucrez pe PR, atunci 800 de euro, pentru inceput, e ok (nu de alta, dar e mult mai usor sa socializezi, sa te intalnesti cu oamenii din presa si sa te straduiesti sa arati tot timpul bine)
-chiar daca nu prea stiu eu cum este cu Planning-ul sau cu Client Service-ul, tot aduc valoare companiei pentru ca ... ... ... EH! La naiba! Cui ii mai trebuie argumente?! Sunt totusi bun! Trebuie doar sa descopar la ce... Dar salariul tot trebuie sa fie mare, FOARTE MARE.
-eu sa lucrez peste program??? NU! La ora 17.00 am plecat acasa, de preferinta cu soferul firmei.
Oricat de ciudat ar parea, majoritatea agentiilor se confrunta cu astfel de probleme. Trista realitate... Unde sunt tinerii cu adevarat dornici sa invete? Unde sunt oamenii care mananca publicitate pe paine si pentru care dorinta de a lucra in domeniu nu se rezuma doar la castiguri fabuloase? Unde este interesul in a citi o carte de specialitate sau de a participa la niste semniarii gratuite care te pot ajuta in a intelege o industrie relativ noua? Unde ne este simtul realitatii de ne permitem sa venim cu 1001 conditii, iar noi facem greseli grosolane la interviuri?
Ei bine, inca mai cautam aceste "virtuti" ascunse... Poate ca totusi, le vom si gasi in timp util...
Pana atunci insa, nu putem decat sa incercam sa deschidem larg ochii si sa ii tinem asa. O facultate de profil este buna, te invata lucrurile de baza, insa nu este suficient. Stim cu totii ca teoria nu inseamna practica. Adevaratele cunostinte vin o data cu munca in domeniu. De-abia dupa cativa ani de experienta incepi sa stii cum functioneaza lucrurile, de-abia atunci ai dovedit ce poti si cate lucruri stii. De-abia atunci poti emite pretentii. Pentru inceput insa, si un simplu statut de colaborator sau practicant cred ca ar trebui privit ca o realizare. Dupa aceea, vorba lui Alexandru Lapusneanu: Cand ma fac mare... "pre toti am sa popesc si eu".
Nota:
*Pentru cei care au gasit deja "virtutile" ascunse enuntate mai devreme, au citit acest articol si NU au dat din cap aprobator atunci cand au trecut prin lista de cerinte ale candidatului, un singur mesaj: zambiti, este nevoie de voi, asa ca... Do something about it! Intr-adevar, se cauta tineri in publicitate! Dar revin, NU orice fel de tineri!
Comentarii
P.S. nu sunt autoarea nici uneia dintre cele 2 perle pe kre le-a citat B.N. :P jokin' oricum suntem toti oameni si mai gresim , nu?