Intelegem razboiul din Ucraina prin ecranele pe care le avem la dispozitie. Incercam pe de-o parte sa judecam rational si sa distingem narativele, iar pe de alta parte facem tot posibilul sa ne stapanim emotiile, sa le dam un sens si sa ne mobilizam. Fluxul continuu de informatii - fotografii, video, relatari pe Twitter - ne agita si ne paralizeaza in acelasi timp. Tocmai de aceea e bine sa ne alegem cu atentie sursele de informare in aceasta perioada.
Intelegem razboiul mai ales prin fotografiile celor care s-au mobilizat din primele momente si s-au indreptat catre vama sau imaginile fotografilor si jurnalistilor care sunt in Ucraina. Imaginile postate de ei sunt greu de suportat. Dar e necesar sa le privim.
Fotograful Paul Ursachi locuieste in Baia Mare si a mers 2 zile la vama din Sighetu Marmatiei, pentru a documenta valul de refugiati ucrainieni. Intr-una din zile s-a implicat si in partea de donatii, din social media, unde a reusit sa stranga bani si bunuri de prima necesitate pentru cei in nevoie.
Paul ne-a povestit pe scurt despre realitatea de la granita, despre dramele familiilor prietenilor ramasi in Ucraina si dezorientarea celor care au fugit din calea razboiului.
Declick-ul
M-am hotarat instant, cand am auzit ce s-a intamplat. Doar faptul ca aveam programat altceva in ziua respectiva, nu m-a facut sa ma duc din prima zi, am mers din a doua.
La granita
A fost trist. In primul rand, am incercat sa ma stapanesc. Cand vezi atat lume care-si paraseste tara si vine aici nevoita de circumstante, e greu. Chiar daca la televizor pare ceva mult prea dramatic, si lumea zice ca nu e chiar asa, ca presa exagereaza, din pacate chiar asa e.
Pot sa garantez, cel putin la vama Sighet, fie ca vorbim de fotografi, fie ca vorbim de colegi de presa, ca nimeni n-a vrut sa exagereze, sa arate exclusivul. Tot ce s-a relatat, e exact ca la fata locului.
Ce te-a surprins cel mai mult
M-au emotionat copii mici, care veneau inclusiv cu jucarii si bagaje dupa ei. Intr-adevar, atmosfera generala era trista, dar era si multa dezorientare, pentru ca nu e usor sa-ti parasesti tara, chiar daca atunci cand treci granita, esti asteptat de o armata de oameni gata sa te ajute cu ce au. Oamenii care vin la granita, o iau care unde apuca.
Prietenii de peste granita
Am multi prieteni ucraineni, cu familii in zona de conflict, si nu mi-a venit sa cred cand am citit ce mesaje mi-au dat – mesaje de disperare. Poate ca suna exagerat, dar efectiv e vorba de disperare. Imi spuneau ca familiile sunt in buncar si ca de multe ori nu reusesc sa dea de ele pentru ca nu au semnal, si efectiv stau cu mana pe telefon 24/24.
Cum ai rezistat emotional
In momente din astea, e greu sa-ti pastrezi emotiile. Totusi, emotiile nu sunt atat de mari pentru fotografii de la granita, cat pentru cei care fotografiaza de la fata locului, in zonele de conflict, acolo unde isi risca viata.
Rolul fotografiilor
Poate ca unele fotografii vor ramane in istorie. Nu stim cum vor evolua lucrurile, dar unele, nu neaparat ale mele, poate si ale altor colegi, vor ramane in istoria unui razboi.
