Puterea înseamnă networking și bani. Puterea înseamnă educație și viziune. Sunt multe elemente esențiale din care se compune puterea - puterea aceea bună, care schimbă lumea. Ana-Maria Stancu, CEO și Robot Fleet Admiral în cadrul Bucharest Promo Robots, spune că puterea României în următorii ani va veni din educația digitală. Absolventă de Științe Politice, cu 20 de ani în ONG, fondatoare a asociației E-Civis și inițiatoare a proiectul RoboHub, Ana-Maria a pornit start-up-ul din dorința de a duce mai departe proiectele de educație digitală și de a le da o forță nouă.
Bucharest Promo Robots este primul start-up din România adresat pieței de roboți umanoizi de servicii. Ana-Maria este, de asemenea, prima româncă din board-ul euRobotics, una din cele mai prestigioase asociații de robotică din Europa.
Cred că singura noastră șansă este educația – să pregătim viitori cetățeni ai României. Dacă sunt educați știu să își ceară drepturile, știu când citesc fake news, știu cum să îi tragă la răspundere pe aleșii lor, stiu cum să ceara lucruri pentru ei și mai ales, pot fi pregătiți pentru piața muncii a viitorului și pot fi independenți financiar, spune Ana-Maria.
După 20 de ani în care a activat în zona ONG, Ana-Maria a luat-o de la zero într-un domeniu nou. Declicul l-a constituit prima ei vizită la Săptămâna Europeană a Roboticii, în Amsterdam. A văzut atunci tehnologiile posibile și a simțit că România e cu 20 de ani în urmă. Una din satisfacții e faptul că în prezent are discuții de la egal la egal în ceea ce privește detaliile tehnice și comerciale legate de roboții din zona civilă.
Robotica e un domeniu mai mult creativ decât tehnic, spune Ana-Maria Stancu. Vorbim cu ea în seria noastră editorială, Creative Power, susținută de BT, despre provocările antreprenoriatului, ritmul intens pe care îl presupune un start up în robotică, motivație și putere, dar și despre programul zilnic, timp liber și sursele din care își ia energia.
Cele mai importante capitole din parcursul tău
Pentru mine toate au fost capitole interesante. Aș putea spune că deja sunt la a patra viață. Am început cu cea din mediul ONG, unde am plecat de la nivelul de voluntar și coordonator local și până la a ajunge director executiv. Apoi am avut câțiva ani în care am fondat și am lucrat la un ONG focusat pe zona de tehnologie în sprijinul valorilor democratice, după care am avut câțiva ani în care m-am focusat mai mult pe a fi alături de cei doi copii. Acum sunt în faza în care am revenit în forță în domeniul de robotică, AI și, de câteva luni, am făcut pasul și în agricultura de precizie. Probabil cea de-a cincea viață va fi în agricultură.
Momente esențiale în formarea ta
Primul a fost când la 26 de ani am decis să candidez pentru postul de director executiv la cea mai mare organizație guvernmentală din România în acel moment. Era un post extrem de greu, cu multe responsabilități – observam alegeri și dădeam analize dacă au fost corecte sau nu. Colegii cu vechime mai mare stăteau pe gânduri dacă să aplice sau nu, însă mi-am asumat atunci să fac asta, pentru că îmi placea foarte mult ceea ce făceam. Nu a fost un moment de care să mă bucur atunci, căci venea la pachet cu multă muncă, multe sarcini și toate destul de delicate – pe lângă alegeri monitorizam și propuneam și politici publice, organizam proteste când existau derapaje ale unor instituții etc. Dar am apreciat-o după, când am avut timp să respir.
Iar un al doilea moment decisiv a fost când am participat prima data la Săptămână Europeană a Roboticii, în Amsterdam. Am dat atunci cu nasul de tehnologiile existente în acest domeniu și de rezultatele cercetărilor din țările europene. Și am simțit atunci că suntem cu vreo 20 de ani în urmă față de ei. Astăzi, pot să vă spun că am discuții de le egal la egal în ceea ce privește detaliile tehnice și comerciale legate de roboții din zona civilă.
Cu ce misiune ai pornit Bucharest Promo Robots
Compania am înființat-o după ce am văzut ce se întâmplă în afară, în special în Europa, ca un proiect Start-up Nation. Planul era să închiriem roboți umanoizi pentru evenimente corporate și să integrăm diverși roboți de servicii. Astăzi îmi este cât se poate de clar că nu este un business plan din care să poți să te dezvolți. De aceea mai departe aș vrea să investim în a realiza proiectele noastre, pilotate în România și internaționalizate.
Provocările de început
Cea mai mare provocare pentru mine a fost să învăț totul de la 0. Eram un om care a activat 20 de ani în mediul ONG, îmi plăcea foarte mult ce făceam, și am decis să intru într-un teren nou pentru care teoretic, ca absolventă de Științe Politice nu aveam nici un background. Astăzi, după doar 4 ani, sunt membră în Boardul organizației de robotică civilă din Europa, sunt membră într-un grup relativ restrâns pe educație digitală care colaborează cu Comisia Europeana, sunt expert în cadrul unor proiecte pe digitalizare și consultant în acest domeniu. Așa că aș spune că am evoluat cât se poate de bine. Și asta pentru că îmi place foarte mult domeniul. S-ar putea să îi surprindă pe unii, însă pentru mine, este un domeniu creativ mai mult decât tehnic, și mi se pare că oferă foarte multe oportunități.
Zone noi de dezvoltare
Anul acesta am dori să investim în realizarea a două produse proprii: unul pe zona de educație digitală și unul pe zona de retail. Și o vom face cu resurse proprii.
Satisfacții
Cea mai mare satisfacție o am când vorbesc cu colegii din rețeaua de robotică, care lucrează în domeniu de mulți ani și pot să o fac de la egal la egal. Dacă atunci când am intrat în acest domeniu știam foarte puține, acum pot discuta atât pe tehnic, cât și pe comercial la fel de informat ca și ei.
Motivația
Nu știu dacă găsesc pasiune în ceea ce fac sau sunt atât de norocoasă încât am putut să fac tot timpul ceea ce m-a pasionat. Cert este că mi-a plăcut să activez în mediul ONG și am făcut câteva proiecte foarte interesante, ale căror efecte le văd și azi, iar acum îmi place la fel de mult ceea ce fac cu roboții și mă încântă și mai tare gândul de a intra în zona de agricultură de precizie și automatizări în agricultură.
Rutina zilei
Ziua mea începe la 6:15 dimineața când îmi beau cafeaua în linișite, până trezesc copii pentru școală. După care următoarea jumătate de oră îmi consumă aproape jumătate din energia întregii zile. În antreprenoriat, și mai ales în antreprenoriat și cu copii, e foarte greu să ai o rutină. Plec la 7:30 din casă, dar nu știu la cât mă întorc. Mai facem cumpărături, mai avem câte o zi de naștere pentru care trebuie luate cadouri, mai avem de cumpărat chestiuțe pentru vreun proiect la școală, sau mai am câte o întâlnire importantă seara. Mă amuză când văd prin reviste cum mari antreprenori își povestesc rutina lor, dar nici una dintre povești nu am văzut să includă trezitul copiilor la 7, hrănirea, îmbrăcarea și transportul lor la școală în 40 de minute :P
Timp liber
Nu am timp liber. Asta pentru că îmi place ceea ce fac. Când am niște timp în care nu trebuie să fac ceva anume, citesc cărți despre roboți, sau despre agricultura de precizie sau despre etica în domeniul AI. Sau scriu mici articole pe Facebook și LinkedIn despre diverse știri. Seara mă mai uit cu copiii la filme (SF sau cu roboți, că nah :p), sunt întotdeauna în urmă cu filmele populare și singurul serial care a reușit să mă facă să renunț la alte lucruri și, mai ales, la somn a fost House of Cards.
Provocările în 2022
Depășirea fazei de supraviețuire și intrarea în faza de dezvoltare cu produse proprii.
Cum s-a schimbat mediul antreprenorial în România
Cred că s-a schimbat destul de mult, mai ales de când cu povestea cu UiPath, dar și alte investiții majore care au avut loc. Pe de altă parte, ce se vede din poziția mea, cu informațiile pe care le am la îndemână: unele investiții în opinia mea nu au sens. Să investești 500 000 euro, de exemplu, într-o aplicație care seamănă cu altele de pe piață pentru mine nu are sens. Nu văd investiții medium și long term, văd investiții pe care oricine le-ar vedea. Nu văd viziune. Să nu uităm că UiPath nu a avut nici o investiție, a crescut foarte mult și, mai ales, a supraviețuit ani de zile pe resurse proprii. În particular, în cazul nostru, investitorii nu investesc decât dacă ai un MVP, ori în domeniul roboticii să ai un MVP este extrem de costisitor. Dacă am ajuns să am MVP pot deja să mă duc liniștită să fac un pilot, să îl dezvolt cu un client și de acolo să îl pun pe piață.
Trebuie să diferențiem foarte clar între antreprenorii în IT – care iau contracte de afară și fac outsourcing și restul antreprenorilor. Dacă primii dintre ei încercă să conserve status quo-ul care le oferă un mediu relativ comfortabil, a doua categorie este nemulțumită de piedicile pe care statul le pune în activitatea lor.
Antreprenoriatul e oricum greu – căutat de clienți, pitchuri, dezvoltare sau distribuție de produs – cum ziceam, foarte puțină predictibilitate și lucru de la 5 la 9 – daca mai vine în plus și statul să te încurce cu zeci de hârtii, cu schimbarea regulilor pe ultima sută de metri, cu lipsa digitalizării etc, munca devine și mai grea.
Ce te-a învățat antreprenoriatul: 3 lecții de supraviețuire
Trei lecții foarte importante am învățat în această perioadă: primul este că dacă ai scos un produs nou pe piață, ai toate șansele ca în 2-3 luni să fie copiat.
Cel de-al doilea este că pentru a fi antreprenor trebuie să ai un psihic extrem extrem de tare. Antreprenoriatul este o combinație între maraton și carusel. Ai momente când ți se pare că totul se leagă și merge cum trebuie, iar altele când te întrebi de ce naiba faci asta. Am destul de multe cunoștinte care au fost antreprenori și azi nu mai sunt, pentru că au obosit, sau pentru că vor stabilitate, program predictibil sau mai mulți bani în ritm constant.
Iar cea de-a treia lecție este să nu mă opresc niciodată din a învăța și din a fi curioasă.
Ce înseamnă pentru tine putere
Nu cred că este un singur ingredient în a avea putere. Nu cred că este foarte atractiv să spun asta, dar, unul dintre ingredientele principale sunt banii. Unul dintre motivele pentru care am înființat compania a fost pentru vreau să derulez proiecte de educație digitală și m-am saturat să mă milogesc tot timpul după granturi. Să fac lumea să înțeleagă că investiția de azi în educație este pentru toți. Prefer să am bani și să fac eu această investiție.
Cel de-al doilea ingredient aș zice că este networking-ul. Să poți, atunci când afli că urmează să se facă o prostie legislativă, să ai pe cine să suni și să le pui asta în vedere pentru o a opri, atunci când se poate. Să poți să coagulezi comunități și să reacționezi ca atare. Și, de asemenea, foarte important: să poți să critici pe oricine când o ia razna cu măsurile. Să fii atât de independent încât să nu îți pese când spui ceea ce este corect.
Cum putem da putere României
Este o întrebare foarte grea. Gândiți-vă că activez în mediul ONG pe drepturile omului și activism civic din 2001. Când am început credeam în puterea civismului însă după vreo 3 strângeri de semnături în stradă pentru a introduce votul uninominal în România, toate nereușite, am devenit mai cinică. De-a lungul timpului lucrurile fară îndoială s-au îmbunătățit în acest sens, însă nu suficient, în opinia mea.
Cred că singura noastră șansă este educația – să pregătim viitori cetățeni ai României. Dacă sunt educați știu să își ceară drepturile, știu când citesc fake news, știu cum să îi tragă la răspundere pe aleșii lor, știu cum să ceară lucruri pentru ei și mai ales, pot fi pregătiți pentru piața muncii a viitorului și pot fi independenți financiar.
Puterea României în următorii ani poate veni din educația digitală – din a ne asigura că o bună parte din copiii care sunt azi în școală își vor putea găsi de lucru în societatea viitorului și că vor avea o viață decentă. Însă, acest lucru necesită viziune și voință politică. După cum arată astăzi Ministerul Educației, vă pot spune clar, cu argumente, că acest lucru nu se întâmplă. Și de aici trebuie să plecăm.
Puterea de a crea. Puterea de a merge mai departe. Puterea de a te ridica, de a găsi resurse noi, de a depăși limitele. Puterea de a inova. Puterea e de multe feluri, dar în centru are ceva comun: acel motor care transformă lucrurile, energia care le face posibile. În seria Creative Power, realizată in parteneriat cu BT, vorbim cu acei oamenii care, prin business-urile create, inspirația și determinarea lor, dau putere celorlalți, comunităților din jur și, împreună, dau putere României.
Poveștile celor care dau putere și încredere României.